Spaţiul arhitectural clujean este sublim, admirabil, dar absent cu desăvârşire
Gazeta de Cluj continuă seria interviurilor pe teme de arhitectură şi urbanism local. Concursul Arhetipuri şi-a desemnat câştigătorii, iar Clujul a ieşit pe locul secund, după proiectul Piaţa Victoriei din Bucureşti. Proiectul MCUB, care a avut în vedere reamenajarea Parcului Ion Luca Caragiale, a fost răsplătit cu suma de 1.500 de euro. Voicu Bozac, arhitectul cu drept de semnătură, a răspuns unui interviu în materie de “spaţiul arhitectural clujean sublim, admirabil, dar, absent cu desăvârşire”.
Reporter: Proiectul de realizare a noului Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului este pe ultima “sută de metri”. Prin ce se deferenţiază noul PUG de cel vechi?
Voicu Bozac: Pot afirma că faţă de atributele vechiul PUG, noua documentaţie este mult mai fundamentată. Discuţiile care au avut loc cu administraţia, societatea civilă, mediul economic au pus accentul pe unele aspecte greşite ale vechiului PUG. De exemplu, se punea miza pe o dezvoltare industrială în zona de nord a oraşului, însă acest lucru se pare că este greşit. PUG-ul prevedea o creştere a populaţiei stabile, fapt ce s-a demonstrat a fi greşit. În realitate a apărut un număr mare de rezidenţi datorat în principal polului universitar; o altă problemă identificată de proiectanţi este referitoare la extinderea intravilanului municipiului. Această extindere masivă nu a ţinut cont de o extindere graduală firească, condiţionată de factori socio economici, demografici etc. Au fost introduse în intravilan cca 8800 ha; unele Unităţi Teritoriale de Referinţă (UTR-uri) din PUG fiind exclusiv rezidenţiale nu premiteau o dezvoltare urbană normală, cu mixaj funcţional coerent. Aceste aspecte sunt doar o parte din observaţiile ce vor atrage cu siguranţă propuneri corecte din partea noului PUG.
Zona verde a Clujului
Rep: Ce ne puteţi spune de zonele protejate din oraş? Există în plan reglementări suplimentare vizând acest aspect?
VB: În cadrul unei dezbateri găzduite de Ordinul Arhitecţilor Români din Transilvania (OART) în această vară, echipa PUG-ului a prezentat punctul de vedere privitor la extinderea zonelor protejate. Aceasta propunere sporeşte pozitiv controlul şi deciziile asupra zonelor respective.
Rep: S-a finalizat parkingul din Mănăştur. Cum comentaţi amplasamentul clădirii?
VB: Consider că este un implant nefericit. A amplasa un obiect de asemnea dimensiuni, atât de impersonant, cu o arhitectură modestă, într-o zonă atât de pulsatilă este foarte greşit. Din pacate, orice reacţie este tardivă acum. Sper că măcar din punct de vedere funcţional va rezolva o parte din problemele zonei, eliberând zonele ocupate cu garaje improvizate.
Rep: De câţiva ani încoace municipalitatea clujeană a investit sume considerabile în transformarea în zone pietonale a mai multor artere si pieţe din centrul istoric al oraşului. Cum percepeţi planurile primăriei referitor la închiderea anumitor străzi, în condiţiile în care oricum traficul din centrul oraşului este sufocant?
VB: Traficul este sufocat din cauza lipsei variantelor de ocolire ale centrului oraşului. În mod absolut normal, circulaţia între cartiere nu ar trebui să fie suportată de centrul oraşului, ci ar trebui dirijată pe inele periferice, cu fluiditate şi accesibiltate. Până în acest moment, spaţiile publice obţinute prin pietonalizare au avut un efect pozitiv. De exemplu, nu ai cum să nu remarci schimbarea în bine a Pieţei Muzeului.
Mai multe pietonale pentru un trafic intens
Rep: Care sunt străzile care ar putea fi transformate în zone pietonale?
VB: Desigur, studiul de trafic şi PUZ-ul Zona Centrală ar fi elementele definitorii care ar trebui să decidă alte posibile schimbări. Personal, aş propune strada Kogalniceanu şi strada Universităţii. Cel puţin în faţa Bisericii Piariştilor s-ar putea obţine încă un loc foarte plăcut pentru observarea pieţei Unirii.
Rep: În termenii altui registru, Cluj-Napoca a avut destul de mult de suferit din cauza construcţiilor haotice şi chiar şi a “gafelor arhitecturale”. Consideraţi că exită lacune în legislaţia urbanistică actuală?
VB: Există sincope în modul de aplicare al legii. Gafele nu sunt neaparat arhitecturale. Sunt exemple de forţare ale coeficienţilor urbanistici prin maximizarea tuturor variabilelor disponibile: Procentul de Ocupare al Terenului (POT), Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT), regim de înălţime etc. Aceste situaţii au fost intilnite în perioada de boom imobiliar / economic. Nu putem să le trecem cu vederea. De aceea, unul din rolurile noului PUG va fi de anticipare şi corectare a tuturor situaţiilor “debile” ce vor mai putea aparea.
Rep: În condiţiile în care fiecare oraş mare are o piaţă centrală, a cărei funcţiune este exclusiv pietonală, cum vi se pare proiectul de transformare in zonă pietonală a Pieţei Unirii? Consideraţi că proiectul adoptat de municipalitate este cel mai bun pentru comunitate?
VB: Se poate observa foarte uşor că transformarea realizată este indiscutabil un plus. Prin faptul că piaţa a devenit un mare spaţiu multifuncţional, Clujul are mult de câştigat.
Rep: Un ultim aspect, ce şanse are oraşul pentru a deveni capitală culturală europeană în 2020, în comparaţie cu ceialţi competitori?
VB: M-aş bucura să vă pot raspunde fundamentat la această întrebare. Până în acest moment cred că toate oraşele competitoare au aceeaşi şansă.
Sorana Ionăşanu
Reporter: Proiectul de realizare a noului Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului este pe ultima “sută de metri”. Prin ce se deferenţiază noul PUG de cel vechi?
Voicu Bozac: Pot afirma că faţă de atributele vechiul PUG, noua documentaţie este mult mai fundamentată. Discuţiile care au avut loc cu administraţia, societatea civilă, mediul economic au pus accentul pe unele aspecte greşite ale vechiului PUG. De exemplu, se punea miza pe o dezvoltare industrială în zona de nord a oraşului, însă acest lucru se pare că este greşit. PUG-ul prevedea o creştere a populaţiei stabile, fapt ce s-a demonstrat a fi greşit. În realitate a apărut un număr mare de rezidenţi datorat în principal polului universitar; o altă problemă identificată de proiectanţi este referitoare la extinderea intravilanului municipiului. Această extindere masivă nu a ţinut cont de o extindere graduală firească, condiţionată de factori socio economici, demografici etc. Au fost introduse în intravilan cca 8800 ha; unele Unităţi Teritoriale de Referinţă (UTR-uri) din PUG fiind exclusiv rezidenţiale nu premiteau o dezvoltare urbană normală, cu mixaj funcţional coerent. Aceste aspecte sunt doar o parte din observaţiile ce vor atrage cu siguranţă propuneri corecte din partea noului PUG.
Zona verde a Clujului
Rep: Ce ne puteţi spune de zonele protejate din oraş? Există în plan reglementări suplimentare vizând acest aspect?
VB: În cadrul unei dezbateri găzduite de Ordinul Arhitecţilor Români din Transilvania (OART) în această vară, echipa PUG-ului a prezentat punctul de vedere privitor la extinderea zonelor protejate. Aceasta propunere sporeşte pozitiv controlul şi deciziile asupra zonelor respective.
Rep: S-a finalizat parkingul din Mănăştur. Cum comentaţi amplasamentul clădirii?
VB: Consider că este un implant nefericit. A amplasa un obiect de asemnea dimensiuni, atât de impersonant, cu o arhitectură modestă, într-o zonă atât de pulsatilă este foarte greşit. Din pacate, orice reacţie este tardivă acum. Sper că măcar din punct de vedere funcţional va rezolva o parte din problemele zonei, eliberând zonele ocupate cu garaje improvizate.
Rep: De câţiva ani încoace municipalitatea clujeană a investit sume considerabile în transformarea în zone pietonale a mai multor artere si pieţe din centrul istoric al oraşului. Cum percepeţi planurile primăriei referitor la închiderea anumitor străzi, în condiţiile în care oricum traficul din centrul oraşului este sufocant?
VB: Traficul este sufocat din cauza lipsei variantelor de ocolire ale centrului oraşului. În mod absolut normal, circulaţia între cartiere nu ar trebui să fie suportată de centrul oraşului, ci ar trebui dirijată pe inele periferice, cu fluiditate şi accesibiltate. Până în acest moment, spaţiile publice obţinute prin pietonalizare au avut un efect pozitiv. De exemplu, nu ai cum să nu remarci schimbarea în bine a Pieţei Muzeului.
Mai multe pietonale pentru un trafic intens
Rep: Care sunt străzile care ar putea fi transformate în zone pietonale?
VB: Desigur, studiul de trafic şi PUZ-ul Zona Centrală ar fi elementele definitorii care ar trebui să decidă alte posibile schimbări. Personal, aş propune strada Kogalniceanu şi strada Universităţii. Cel puţin în faţa Bisericii Piariştilor s-ar putea obţine încă un loc foarte plăcut pentru observarea pieţei Unirii.
Rep: În termenii altui registru, Cluj-Napoca a avut destul de mult de suferit din cauza construcţiilor haotice şi chiar şi a “gafelor arhitecturale”. Consideraţi că exită lacune în legislaţia urbanistică actuală?
VB: Există sincope în modul de aplicare al legii. Gafele nu sunt neaparat arhitecturale. Sunt exemple de forţare ale coeficienţilor urbanistici prin maximizarea tuturor variabilelor disponibile: Procentul de Ocupare al Terenului (POT), Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT), regim de înălţime etc. Aceste situaţii au fost intilnite în perioada de boom imobiliar / economic. Nu putem să le trecem cu vederea. De aceea, unul din rolurile noului PUG va fi de anticipare şi corectare a tuturor situaţiilor “debile” ce vor mai putea aparea.
Rep: În condiţiile în care fiecare oraş mare are o piaţă centrală, a cărei funcţiune este exclusiv pietonală, cum vi se pare proiectul de transformare in zonă pietonală a Pieţei Unirii? Consideraţi că proiectul adoptat de municipalitate este cel mai bun pentru comunitate?
VB: Se poate observa foarte uşor că transformarea realizată este indiscutabil un plus. Prin faptul că piaţa a devenit un mare spaţiu multifuncţional, Clujul are mult de câştigat.
Rep: Un ultim aspect, ce şanse are oraşul pentru a deveni capitală culturală europeană în 2020, în comparaţie cu ceialţi competitori?
VB: M-aş bucura să vă pot raspunde fundamentat la această întrebare. Până în acest moment cred că toate oraşele competitoare au aceeaşi şansă.
Sorana Ionăşanu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Articol vizualizat de 958 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.