Criza de pe piaţa muncii, asemănătoare Marii Depresii
Un raport comun al Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi Fondului Monetar Internaţional arată că situaţia în care se află piaţa muncii este similară celei din perioada Marii Depresii. La nivel mondial statele se confruntă cu numere record de şomeri şi o prăpastie tot mai accentuată între bogaţi şi săraci. Acestea ar putea bloca revenirea economiilor şi impun măsuri imediate de sprijire a pieţei muncii. Rata şomajului în România s-a dublat în ultimii doi ani, ajungând peste media europeană şi ne putem aştepta la o creştere chiar mai pronunţată după disponibilizarea bugetarilor.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) avertizează că America şi Europa se confruntă cu cea mai gravă criză a pieţei muncii din 1930. Asupra acestora planează riscul unei explozii de nelinişte socială în cazul în care nu sunt abordate corespunzător. Dominique Strauss-Kahn, preşedintele FMI, a declarat la summit-ul de la Oslo al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) că ”Piaţa muncii este într-o situaţie gravă. Marea Depresie a lăsat în urma sa un pustiu de şomaj”. Citat de The Telegraph, acesta a spus că este puţin probabil să ne confruntăm cu o recesiune cu două puncte minime, dar a subliniar că lumea nu a scăpat încă de cea mai adâncă criză socială. Strauss-Kahn a afirmat că nu suntem în siguranţă încă şi Vestul nu ar trebui să răsufle uşurat că a trecut de marginea abisului anul trecut.
210 milioane de şomeri în întreaga lume
Un raport comun emis de FMI şi OIM arată că 30 de milioane de locuri de muncă au fost pierdute de la începutul crizei, trei sferturi din acestea în economiile bogate. Şomajul global a ajuns la 210 milioane de oameni. ”Marea Recesiune a lăsat în urmă răni deschise. Ratele ridicate de şomaj pe durată lungă reprezintă un risc la adresa stabilităţii democraţiilor existente”, se arăta în raport.
Studiul a evidenţiat date potrivit cărora victimele de 20-25 de ani ale recesiunii vor suferi prejudicii pe durata întregii vieţi şi şi-au pierdut încrederea în instituţiile publice. În plus, chiar dacă va avea loc o revenire a pieţei, va fi foarte greu ca aceasta să-i re-absoarbă pe cei disponibilizaţi. Pentru a se menţine pe linia de plutire, lumea trebuie sp creeze 45 de milioane de noi locuri de muncă în fiecare an, arată raportul.
Economistul-şef al FMI, Olivier Blanchard, a spus că procentajul de muncitori disponibilizaţi pentru perioade lungi de timp a fost în creştere de decenii, dar acum ne confruntăm cu un val mult mai mare. ”Şomajul pe termen lung este alarmant de ridicat: în Statele Unite, jumătate din şomeri n-au mai avut de lucru de peste şase luni, lucru cu care nu ne-am confruntat de la Marea Depresie”, a spus acesta în raport.
Stimul fiscal pentru revenirea pieţei
Spania s-a confruntat cu cea mai serioasă provocare, rata şomajului ajungând aici la 20 de procente. În Marea Britanie, rata a crescut de la 5.3% la 7.8% doar în ultimii doi ani, fiind într-o situaţie puţin mai fericită decât media ţărilor din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Spre deosebire de anii 70 şi 80, Marea Britanie a beneficiat de un val pozitiv pe piaţa muncii. În prezent, numărul şomerilor din arhipelag se ridică la 2.48 de milioane.
Blanchard consideră că este nevoie de un stimul monetar suplimentar ca primă linie de apărare în cazul în care creşterea aşteptată a ratei şomajului se materializează. ”Dacă stimulul fiscal ajută la evitarea şomajului structural, până la urmă investiţia se va amortiza”, este de părere acesta.
”Majoritatea ţărilor dezvoltate nu ar trebui să-şi înăsprească politicile fiscale înainte de 2011: dacă o fac mai repede, ar putea bloca revenirea”, precizează raportul. Acesta însă evită subiecte aprinse, cum ar fi dacă globalizarea e o scuză pentru companii să-şi arbitreze singure politicile de muncă. FMI consideră că există o legătură între creşterea inegalităţilor în cadrul economiilor vestice şi cererea în scădere. Specialiştii arată că ultima dată când diferenţa între bogaţi şi săraci a fost atât de pronunţată în ţările vestice a fost în 1928-1929. Unii sunt de părere că concentrarea bogăţiei în mâinile a tot mai puţini oameni ar putea cauza o depăşire a cererii de investiţii, fapt care ar putea bloca economiile din întreaga lume.
Rata şomajului în România, sub media OCDE
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a dat recent publicităţii datele statistice privind şomajul ţărilor membre, conform căruia rata medie a şomajului pe luna iulie a rămas la nivelul înregistrat luna precedentă, respectiv de 8,6 procente. Începând din luna martie, rata şomajului din zona Euro s-a menţinut la 10 procente, iar cea a zonei Uniunii Europene începând cu luna februarie a înregistrat 9,6 procente.
Între ţările membre OCDE, Spania are cea mai mare rată a şomajului, de 20,3 procente, urmată de Slovacia şi Irlanda. La polul opus se află Coreea de Sud cu 3,7 procente. Ţările membre au înregistrat un număr de 45,5 milioane de şomeri, cu 13,4 milioane mai mult decât anul precedent.
Potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului înregistrat în luna august a fost de 7,39 la sută, în scădere uşoară faţă de cea raportată în iulie, de 7,43 la sută, dar în creştere cu aproape un procent comparativ cu rata din august 2009, de 6,6 la sută. Numărul total al şomerilor aflaţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a fost de 675.790 de persoane. Cea mai mare rată a şomajului s-a înregistrat în judeţele: Mehedinţi (12,31 la sută), Teleorman (11,86 la sută) şi Vaslui (11,64 la sută). Sub procentul înregistrat la nivel naţional a fost rata şomajului în judeţele: Ilfov (2,69 la sută), Bucureşti (2,79 la sută), dar şi la Cluj (5,87 la sută).
Reforme care cresc rata şomajului
Potrivit unui studiu lansat de Fundaţia Friedrich Ebert România, ultimii ani au fost cei mai proşti pentru piaţa muncii din România din anii 90 încoace. Şomajul a crescut de la 3,7%, cât era în lunile de vară în 2008, la 7,4 în iulie 2010 şi va continua să crească, deoarece bugetari disponibilizaţi nu apar încă în cifre. Guvernul Boc s-a angajat în faţa FMI să reducă cu până la 90.000 numărul de bugetari până la finele anului, iar în primele cinci luni a făcut doar 27.000 de concedieri în sectorul public.
”Rata anuală de creştere a numărului de disponibilizaţi în economie este cea mai abruptă de după 1992 încoace. Practic, în numai 18 luni, de la jumătatea anului 2008, numărul acestora a crescut cu mai mult de 100%, ajungând la 741.000 de persoane. Cauza acestei creşteri a numărului de şomeri în economie este diferită faţă de cea existentă în cele două episoade anterioare, oarecum similare, 1997-1998 şi 2001-2002", arată studiul realizat de Laurian Lungu, care este visiting-professor la Cardiff Business School din Marea Britanie şi managing partner la Macroanalitica. ”Dacă anterior creşterea şomajului s-a datorat cu precădere efectelor politicilor pre-electorale sau crizei, de această dată cauza este cu preponderenţă externă, efectul crizei economice mondiale reducând puternic cererea externă cu repercusiuni asupra producţiei autohtone. Efectele crizei economice asupra sectorului privat şi cel public sunt complet diferite”, se mai arată în studiu.
Sectorul public din România este supradimensionat faţă de ale ţări ale UE, iar ponderea cheltuielilor salariale pentru angajaţii din sistemul public raportată la totalul cheltuielilor bugetare în România este de 26,5%, în comparaţie cu media europeană de 22%. Pe lângă măsurile de austeritate, Guvernul ar trebui să înceapă un program de reformă a cheltuielilor bugetare şi să elaboreze un program pe termen lung de investiţii în infrastructură care să creeze locuri de muncă, sunt de părere specialiştii care au elaborat raportul Fundaţiei Friedrich Ebert.
Diana Gabor
Fondul Monetar Internaţional (FMI) avertizează că America şi Europa se confruntă cu cea mai gravă criză a pieţei muncii din 1930. Asupra acestora planează riscul unei explozii de nelinişte socială în cazul în care nu sunt abordate corespunzător. Dominique Strauss-Kahn, preşedintele FMI, a declarat la summit-ul de la Oslo al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) că ”Piaţa muncii este într-o situaţie gravă. Marea Depresie a lăsat în urma sa un pustiu de şomaj”. Citat de The Telegraph, acesta a spus că este puţin probabil să ne confruntăm cu o recesiune cu două puncte minime, dar a subliniar că lumea nu a scăpat încă de cea mai adâncă criză socială. Strauss-Kahn a afirmat că nu suntem în siguranţă încă şi Vestul nu ar trebui să răsufle uşurat că a trecut de marginea abisului anul trecut.
210 milioane de şomeri în întreaga lume
Un raport comun emis de FMI şi OIM arată că 30 de milioane de locuri de muncă au fost pierdute de la începutul crizei, trei sferturi din acestea în economiile bogate. Şomajul global a ajuns la 210 milioane de oameni. ”Marea Recesiune a lăsat în urmă răni deschise. Ratele ridicate de şomaj pe durată lungă reprezintă un risc la adresa stabilităţii democraţiilor existente”, se arăta în raport.
Studiul a evidenţiat date potrivit cărora victimele de 20-25 de ani ale recesiunii vor suferi prejudicii pe durata întregii vieţi şi şi-au pierdut încrederea în instituţiile publice. În plus, chiar dacă va avea loc o revenire a pieţei, va fi foarte greu ca aceasta să-i re-absoarbă pe cei disponibilizaţi. Pentru a se menţine pe linia de plutire, lumea trebuie sp creeze 45 de milioane de noi locuri de muncă în fiecare an, arată raportul.
Economistul-şef al FMI, Olivier Blanchard, a spus că procentajul de muncitori disponibilizaţi pentru perioade lungi de timp a fost în creştere de decenii, dar acum ne confruntăm cu un val mult mai mare. ”Şomajul pe termen lung este alarmant de ridicat: în Statele Unite, jumătate din şomeri n-au mai avut de lucru de peste şase luni, lucru cu care nu ne-am confruntat de la Marea Depresie”, a spus acesta în raport.
Stimul fiscal pentru revenirea pieţei
Spania s-a confruntat cu cea mai serioasă provocare, rata şomajului ajungând aici la 20 de procente. În Marea Britanie, rata a crescut de la 5.3% la 7.8% doar în ultimii doi ani, fiind într-o situaţie puţin mai fericită decât media ţărilor din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Spre deosebire de anii 70 şi 80, Marea Britanie a beneficiat de un val pozitiv pe piaţa muncii. În prezent, numărul şomerilor din arhipelag se ridică la 2.48 de milioane.
Blanchard consideră că este nevoie de un stimul monetar suplimentar ca primă linie de apărare în cazul în care creşterea aşteptată a ratei şomajului se materializează. ”Dacă stimulul fiscal ajută la evitarea şomajului structural, până la urmă investiţia se va amortiza”, este de părere acesta.
”Majoritatea ţărilor dezvoltate nu ar trebui să-şi înăsprească politicile fiscale înainte de 2011: dacă o fac mai repede, ar putea bloca revenirea”, precizează raportul. Acesta însă evită subiecte aprinse, cum ar fi dacă globalizarea e o scuză pentru companii să-şi arbitreze singure politicile de muncă. FMI consideră că există o legătură între creşterea inegalităţilor în cadrul economiilor vestice şi cererea în scădere. Specialiştii arată că ultima dată când diferenţa între bogaţi şi săraci a fost atât de pronunţată în ţările vestice a fost în 1928-1929. Unii sunt de părere că concentrarea bogăţiei în mâinile a tot mai puţini oameni ar putea cauza o depăşire a cererii de investiţii, fapt care ar putea bloca economiile din întreaga lume.
Rata şomajului în România, sub media OCDE
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a dat recent publicităţii datele statistice privind şomajul ţărilor membre, conform căruia rata medie a şomajului pe luna iulie a rămas la nivelul înregistrat luna precedentă, respectiv de 8,6 procente. Începând din luna martie, rata şomajului din zona Euro s-a menţinut la 10 procente, iar cea a zonei Uniunii Europene începând cu luna februarie a înregistrat 9,6 procente.
Între ţările membre OCDE, Spania are cea mai mare rată a şomajului, de 20,3 procente, urmată de Slovacia şi Irlanda. La polul opus se află Coreea de Sud cu 3,7 procente. Ţările membre au înregistrat un număr de 45,5 milioane de şomeri, cu 13,4 milioane mai mult decât anul precedent.
Potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului înregistrat în luna august a fost de 7,39 la sută, în scădere uşoară faţă de cea raportată în iulie, de 7,43 la sută, dar în creştere cu aproape un procent comparativ cu rata din august 2009, de 6,6 la sută. Numărul total al şomerilor aflaţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a fost de 675.790 de persoane. Cea mai mare rată a şomajului s-a înregistrat în judeţele: Mehedinţi (12,31 la sută), Teleorman (11,86 la sută) şi Vaslui (11,64 la sută). Sub procentul înregistrat la nivel naţional a fost rata şomajului în judeţele: Ilfov (2,69 la sută), Bucureşti (2,79 la sută), dar şi la Cluj (5,87 la sută).
Reforme care cresc rata şomajului
Potrivit unui studiu lansat de Fundaţia Friedrich Ebert România, ultimii ani au fost cei mai proşti pentru piaţa muncii din România din anii 90 încoace. Şomajul a crescut de la 3,7%, cât era în lunile de vară în 2008, la 7,4 în iulie 2010 şi va continua să crească, deoarece bugetari disponibilizaţi nu apar încă în cifre. Guvernul Boc s-a angajat în faţa FMI să reducă cu până la 90.000 numărul de bugetari până la finele anului, iar în primele cinci luni a făcut doar 27.000 de concedieri în sectorul public.
”Rata anuală de creştere a numărului de disponibilizaţi în economie este cea mai abruptă de după 1992 încoace. Practic, în numai 18 luni, de la jumătatea anului 2008, numărul acestora a crescut cu mai mult de 100%, ajungând la 741.000 de persoane. Cauza acestei creşteri a numărului de şomeri în economie este diferită faţă de cea existentă în cele două episoade anterioare, oarecum similare, 1997-1998 şi 2001-2002", arată studiul realizat de Laurian Lungu, care este visiting-professor la Cardiff Business School din Marea Britanie şi managing partner la Macroanalitica. ”Dacă anterior creşterea şomajului s-a datorat cu precădere efectelor politicilor pre-electorale sau crizei, de această dată cauza este cu preponderenţă externă, efectul crizei economice mondiale reducând puternic cererea externă cu repercusiuni asupra producţiei autohtone. Efectele crizei economice asupra sectorului privat şi cel public sunt complet diferite”, se mai arată în studiu.
Sectorul public din România este supradimensionat faţă de ale ţări ale UE, iar ponderea cheltuielilor salariale pentru angajaţii din sistemul public raportată la totalul cheltuielilor bugetare în România este de 26,5%, în comparaţie cu media europeană de 22%. Pe lângă măsurile de austeritate, Guvernul ar trebui să înceapă un program de reformă a cheltuielilor bugetare şi să elaboreze un program pe termen lung de investiţii în infrastructură care să creeze locuri de muncă, sunt de părere specialiştii care au elaborat raportul Fundaţiei Friedrich Ebert.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 514 ori
Înapoi
Reportaje video
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.













Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.