Moldoveni ar vrea sa-si aleaga singuri presedintele, dar nu sunt siguri
Referendumul pentru alegerea preşedintelui prin vot popular în Republica Moldova, desfăşurat în 5 septembrie, a fost invalidat joi de Comisia Electorală Centrală. Aceasta înseamnă că preşedintele interimar al ţării va fi nevoit să dizolve parlamentul şi să organizeze noi alegeri legislative anticipate. Partidele din alianţa pro-europeană au deja candidaţi la preşedinţie, dar modalitatea alegerii preşedintelui trebuie discutată în noul parlament. Partidul Comunist propune scăderea numărului de voturi necesare pentru învestirea unui preşedinte.
Referendumul din 5 septembrie privind modalitatea de alegere a preşedintelui Republicii Moldova a fost invalidat joi de către Comisia Electorală Centrală din cauza participării reduse a populaţiei, de 30,29, mai puţin de o treime cât era necesar. Dintre cei care au votat. 87,8% s-au pronunţat pentru alegerea preşedintelui de către popor, şi doar 12,2% contra. Potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, în diasporă au participat la referendum 19.703 cetăţeni, dintre care doar 319 s-au pronunţat contra.
Referendum contestat
Invalidarea rederendumului impune dizolvarea Parlamentului şi convocarea de noi alegeri legislative anticipate. Liderii coaliţiei liberal-democratice recunosc că acest eşec a fost cauzat, în parte, de divergenţele din cadrul alianţei. Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la putere după ce manifestaţiile din aprilie 2009 au creat o criză politică urmată de noi alegeri anticipate. Coaliţia de partide pro-europene nu a reuşit să obţină alegerea propriului candidat la preşedinţie în parlament şi spera să rezolve acest impas prin acest referendum. Opoziţia însă s-a arătat sceptică încă de la început. ”Este foarte probabil ca referendumul să eşueze, ceea ce va distruge iluziile puterii şi o va face să coopereze cu Partidul Comunist”, a declarat acesta. Comuniştii şi-au încurajat alegătorii să boicoteze scrutinul şi i-a acuzat pe cei din alianţă de uzurparea puterii.
Toate secţiile de vot din Republica Moldova au fost deschise, cu excepţia celei din Corjova, satul natal al lui Vladimir Voronin. Aici, circa 300 de persoane din regiunea transnistriană au blocat secţia de votare, iar cetăţenii acestei localităţi au primit certificate de vor şi puteau merge la alte secţii. Satul Corjova, din raionul Dubăsari, este teoretic sub administrarea autorităţilor de la Chişinău, dar este un teritoriu disputat şi de regimul de la Tiraspol. În ultimii ani, de fiecare dată când au avut alegeri în Republica Moldova, desfăşurarea scrutinului la Corjova a fost împiedicată de miliţia transnistreană.
Preşedintele Partidului Umaniştilor din Republica Moldova, Valeriu Pasat, consideră că referendumul a picat pentru că, lipsind de la vot, cetăţenii au dorit să exprime un vot de neîncredere faţă de actuala putere şi nu se opun alegerii preşedintelui printr-un scrutin. ”De aceea, problema alegerii unui şef al statului se va decide deja în cadrul unui nou parlament”, a declarat Pasat pentru cotidianul rus Vremia Novostei. Liderul Partidului ”Moldova Unită”, Vladimir Țurcanu, a declarat că dacă alegerile anticipate din cadrul parlamentului nu vor schimba echilibrul de forţe, Republica Moldova va avea de înfruntat o nouă criză politică, la fel ca cea din 2009. Partidul Comuniştilor are alte planuri pentru a simplifica alegerea preşedintelui. Aceştia doresc o procedură de alegere a preşedintelui în cadrul parlamentului mai permisivă, dar pentru un asemenea amendament la Constituţie ar avea nevoie de mai multe voturi decât pentru alegerea unui nou preşedinte, şi anume 67.
Reforme în lanţ
Dacă referendumul ar fi trecut, oamenii politici moldoveni se aşteptau la noi reforme constituţionale. Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat, la scrutin, că în Republica Moldova va fi nevoie de noi modificări la Constituţie pentru a evita neîntelegerile care ar putea apărea între premier şi preşedinte dacă articolul 78 ar fi schimbat. ”Pe viitor vor fi coaliţii de guvernare, iar în Alianţă pot fi opinii diferite. Germania are o Constituţie foarte bună. Dacă majoritatea parlamentară respinge candidatura premierului, Parlamentul trebuie să poată desemna premierul, iar preşedintele să-l accepte”, a declarat Chirtoacă, citat de Agerpres.
Mihai Ghimpu a declarat pentru Ştirea Zilei că regretă faptul că moldovenii nu au înţeles importanţa referendumului. ”Îmi pare rău că cetăţenii nu au înţeles că ei trebuiau să puna punct crizei politice. Un motiv este şi faptul că nu am avut o campanie electorală coordonată. Încă o dată am dat dovadă că nu ştim să facem politică. În această situaţie, sunt obligat, conform Constituţiei, să dizolv Parlamentul”, a declarat Mihai Ghimpu.
Şi Vlad Filat este de acord că eşecul scrutinului se datorează unei lipse de coordonare. ”Prezenţa slabă se datorează mai multor factori, printre care lipsa unui mesaj coerent, care urma să vină din partea tuturor formaţiunilor din AIE, dar şi chemarea la boicot a Partidului Comuniştilor”, a spus Filat. Partidul Liberal Democrat cere dizolvarea cât mai grabnică a Legislativului şi organizarea alegerilor anticipate până în iarnă.
Liderul Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin cere ca după alegerile parlamentare anticipate să fie modificată constituţia în privinţa procedurii de alegere a preşedintelui, de către viitorul legislativ. Voronin s-a declarat mulţumit de ”nivelul înalt de conştiinţă a populaţiei”, deoarece aceasta a boicotat referendumul. Viitorul parlament urmează să înceapă procedura de modificare a constituţiei privind modul de alegere a preşedintelui, înaintată de comunişti în luna aprilie, şi anume reducerea pragului de alegere a preşedintelui în parlament de la 3/5 din voturile deputaţilor la majoritatea simplă.
Moldova se pregăteşte de noi alegeri
Potrivit sondajelor de opinie, 70% din alegători doresc revenirea la alegeri prezidenţiale prin vot popular, motiv pentru care Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) a chemat cetăţenii moldoveni la referendum. Liberalii erau şi ei convişi că rezultatul referendumului ar fi făcut posibilă în sfârşit alegerea preşedintelui de către popor. După ce şi-a exprimat opţiunea la referendum, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că liberalii se pregătesc deja pentru alergeri. ”Am votat pentru stabilitate politică. Astăzi trebuie să pună punct acestui blocaj constituţional. Dacă Constituţia prevede că trebuie să avem Parlament şi Guvern funcţional, atunci aceste instituţii trebuie să funcţioneze. Cetăţenii se vor folosi de puterea sa de forţă supremă. După validarea referendumului, vom adopta legea cu privire la alegerea preşedintelui. Eu, conform Constituţiei, voi decide data alegerilor. Pentru a economisi banii pe care îi avem, bine ar fi ca parlamentarele şi prezidenţialele să fie concomitent”, a declarat Mihai Ghimpu, citat de Unimedia. Acesta a mai afirmat că Partidul Liberal va avea propriul candidat la prezidenţiale în cazul în care cele două scrutine vor avea loc concomitent. În eventualitatea unei date diferite pentru alegerile prezidenţiale şi cele parlametare, acesta a declarat că ar prefera să fie nominalizat un candidat unic din partea Alianţei pentru Integrare Europeană.
Cei doi lideri politici din alianţă au cele mai mari şanse la preşedinţia ţării în cazul unui vot popular. Democrat-liberalul Vlad Filat şi preşedintele PD Marian Lupu sunt principalii candidaţi, neavând în momentul de faţă vreun concurent din partea Partidului Comunist, care ar prefera să se menţină alegerea preşedintelui în cadrul parlamentului. Vladimir Voronin nu mai poate candida la preşedinţie, iar ceilalţi doi potenţiali candidaţi ai comuniştilor, Igor Dodon şi Iurie Muntean, nu ating încă preagul constituţional de 40 de ani. La viitoarele alegeri parlamentare anticipate, partidele din AIE vor candida separat, potrivit cotidianului rus Kommersant, cu promisiunea ca ulterior nici unul din ele să nu colaboreze cu Partidul Comunist.
Diana Gabor
Referendumul din 5 septembrie privind modalitatea de alegere a preşedintelui Republicii Moldova a fost invalidat joi de către Comisia Electorală Centrală din cauza participării reduse a populaţiei, de 30,29, mai puţin de o treime cât era necesar. Dintre cei care au votat. 87,8% s-au pronunţat pentru alegerea preşedintelui de către popor, şi doar 12,2% contra. Potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, în diasporă au participat la referendum 19.703 cetăţeni, dintre care doar 319 s-au pronunţat contra.
Referendum contestat
Invalidarea rederendumului impune dizolvarea Parlamentului şi convocarea de noi alegeri legislative anticipate. Liderii coaliţiei liberal-democratice recunosc că acest eşec a fost cauzat, în parte, de divergenţele din cadrul alianţei. Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la putere după ce manifestaţiile din aprilie 2009 au creat o criză politică urmată de noi alegeri anticipate. Coaliţia de partide pro-europene nu a reuşit să obţină alegerea propriului candidat la preşedinţie în parlament şi spera să rezolve acest impas prin acest referendum. Opoziţia însă s-a arătat sceptică încă de la început. ”Este foarte probabil ca referendumul să eşueze, ceea ce va distruge iluziile puterii şi o va face să coopereze cu Partidul Comunist”, a declarat acesta. Comuniştii şi-au încurajat alegătorii să boicoteze scrutinul şi i-a acuzat pe cei din alianţă de uzurparea puterii.
Toate secţiile de vot din Republica Moldova au fost deschise, cu excepţia celei din Corjova, satul natal al lui Vladimir Voronin. Aici, circa 300 de persoane din regiunea transnistriană au blocat secţia de votare, iar cetăţenii acestei localităţi au primit certificate de vor şi puteau merge la alte secţii. Satul Corjova, din raionul Dubăsari, este teoretic sub administrarea autorităţilor de la Chişinău, dar este un teritoriu disputat şi de regimul de la Tiraspol. În ultimii ani, de fiecare dată când au avut alegeri în Republica Moldova, desfăşurarea scrutinului la Corjova a fost împiedicată de miliţia transnistreană.
Preşedintele Partidului Umaniştilor din Republica Moldova, Valeriu Pasat, consideră că referendumul a picat pentru că, lipsind de la vot, cetăţenii au dorit să exprime un vot de neîncredere faţă de actuala putere şi nu se opun alegerii preşedintelui printr-un scrutin. ”De aceea, problema alegerii unui şef al statului se va decide deja în cadrul unui nou parlament”, a declarat Pasat pentru cotidianul rus Vremia Novostei. Liderul Partidului ”Moldova Unită”, Vladimir Țurcanu, a declarat că dacă alegerile anticipate din cadrul parlamentului nu vor schimba echilibrul de forţe, Republica Moldova va avea de înfruntat o nouă criză politică, la fel ca cea din 2009. Partidul Comuniştilor are alte planuri pentru a simplifica alegerea preşedintelui. Aceştia doresc o procedură de alegere a preşedintelui în cadrul parlamentului mai permisivă, dar pentru un asemenea amendament la Constituţie ar avea nevoie de mai multe voturi decât pentru alegerea unui nou preşedinte, şi anume 67.
Reforme în lanţ
Dacă referendumul ar fi trecut, oamenii politici moldoveni se aşteptau la noi reforme constituţionale. Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat, la scrutin, că în Republica Moldova va fi nevoie de noi modificări la Constituţie pentru a evita neîntelegerile care ar putea apărea între premier şi preşedinte dacă articolul 78 ar fi schimbat. ”Pe viitor vor fi coaliţii de guvernare, iar în Alianţă pot fi opinii diferite. Germania are o Constituţie foarte bună. Dacă majoritatea parlamentară respinge candidatura premierului, Parlamentul trebuie să poată desemna premierul, iar preşedintele să-l accepte”, a declarat Chirtoacă, citat de Agerpres.
Mihai Ghimpu a declarat pentru Ştirea Zilei că regretă faptul că moldovenii nu au înţeles importanţa referendumului. ”Îmi pare rău că cetăţenii nu au înţeles că ei trebuiau să puna punct crizei politice. Un motiv este şi faptul că nu am avut o campanie electorală coordonată. Încă o dată am dat dovadă că nu ştim să facem politică. În această situaţie, sunt obligat, conform Constituţiei, să dizolv Parlamentul”, a declarat Mihai Ghimpu.
Şi Vlad Filat este de acord că eşecul scrutinului se datorează unei lipse de coordonare. ”Prezenţa slabă se datorează mai multor factori, printre care lipsa unui mesaj coerent, care urma să vină din partea tuturor formaţiunilor din AIE, dar şi chemarea la boicot a Partidului Comuniştilor”, a spus Filat. Partidul Liberal Democrat cere dizolvarea cât mai grabnică a Legislativului şi organizarea alegerilor anticipate până în iarnă.
Liderul Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin cere ca după alegerile parlamentare anticipate să fie modificată constituţia în privinţa procedurii de alegere a preşedintelui, de către viitorul legislativ. Voronin s-a declarat mulţumit de ”nivelul înalt de conştiinţă a populaţiei”, deoarece aceasta a boicotat referendumul. Viitorul parlament urmează să înceapă procedura de modificare a constituţiei privind modul de alegere a preşedintelui, înaintată de comunişti în luna aprilie, şi anume reducerea pragului de alegere a preşedintelui în parlament de la 3/5 din voturile deputaţilor la majoritatea simplă.
Moldova se pregăteşte de noi alegeri
Potrivit sondajelor de opinie, 70% din alegători doresc revenirea la alegeri prezidenţiale prin vot popular, motiv pentru care Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) a chemat cetăţenii moldoveni la referendum. Liberalii erau şi ei convişi că rezultatul referendumului ar fi făcut posibilă în sfârşit alegerea preşedintelui de către popor. După ce şi-a exprimat opţiunea la referendum, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că liberalii se pregătesc deja pentru alergeri. ”Am votat pentru stabilitate politică. Astăzi trebuie să pună punct acestui blocaj constituţional. Dacă Constituţia prevede că trebuie să avem Parlament şi Guvern funcţional, atunci aceste instituţii trebuie să funcţioneze. Cetăţenii se vor folosi de puterea sa de forţă supremă. După validarea referendumului, vom adopta legea cu privire la alegerea preşedintelui. Eu, conform Constituţiei, voi decide data alegerilor. Pentru a economisi banii pe care îi avem, bine ar fi ca parlamentarele şi prezidenţialele să fie concomitent”, a declarat Mihai Ghimpu, citat de Unimedia. Acesta a mai afirmat că Partidul Liberal va avea propriul candidat la prezidenţiale în cazul în care cele două scrutine vor avea loc concomitent. În eventualitatea unei date diferite pentru alegerile prezidenţiale şi cele parlametare, acesta a declarat că ar prefera să fie nominalizat un candidat unic din partea Alianţei pentru Integrare Europeană.
Cei doi lideri politici din alianţă au cele mai mari şanse la preşedinţia ţării în cazul unui vot popular. Democrat-liberalul Vlad Filat şi preşedintele PD Marian Lupu sunt principalii candidaţi, neavând în momentul de faţă vreun concurent din partea Partidului Comunist, care ar prefera să se menţină alegerea preşedintelui în cadrul parlamentului. Vladimir Voronin nu mai poate candida la preşedinţie, iar ceilalţi doi potenţiali candidaţi ai comuniştilor, Igor Dodon şi Iurie Muntean, nu ating încă preagul constituţional de 40 de ani. La viitoarele alegeri parlamentare anticipate, partidele din AIE vor candida separat, potrivit cotidianului rus Kommersant, cu promisiunea ca ulterior nici unul din ele să nu colaboreze cu Partidul Comunist.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Seful DNA asteapta dorinta Presedintelui publicat în data de 12-01-2012
- Agentia de Cadastru ajunge la Udrea publicat în data de 26-01-2012
- Tribunalul i-a dat 2,3 mil euro unui clujean publicat în data de 09-02-2012
- Oltean: Grupul de la Cluj s-a apropiat de PDL, marginalizat de PSD, şi am vrea sa-l avem alaturi publicat în data de 13-09-2009
- La Cluj, politaii si procurorii ii iarta pe “baietii buni” publicat în data de 22-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 383 ori
Înapoi
Reportaje video
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.













Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.