Fii satului se intorc in tinutul palanetelor
Comuna Ceanu Mare sărbătoreşte zilele acestea ”Fii Satului”, când întreg satul se îmbracă de sărbătoare şi se adună pentru a se veseli împreună. Petrecerile au loc pe rând în principalele sate ale comunei, fiind organizate de Primărie cu sprijinul celor plecați din sat care ”s-au ajuns” şi vor să dea înapoi comunității care i-a crescut. ”Fii Satului”este o sărbătoare atât pentru localnici, cât şi pentru cei care vor să cunoască această zonă frumoasă şi bogată din inima Ardealului.
Anul acesta, în 22 august, la Iacobeni, comuna Ceanu Mare, a avut loc cea de-a şasea ediție a sărbătorii locale ”Fii Satului”. Pe străzile satului ne-au întâmpinat garduri gătite de sărbătoare cu țesăturile gospodinelor iscusite şi săteni nerăbdători să încingă o petrecere câmpenească pe cinste.
”Fii Satului” a fost organizată la început ca o simplă petrecere, în prezent fiind patronată de Primăria Ceanu Mare în colaborare cu Centrul de Creație din comună. ”Anul acesta a fost mai greu, pentru că Consiliul Local nu a alocat bani. Astfel, am fost nevoiți să căutăm sponsori. Au fost amabili şi ne-au sprijinit mai mulți fii ai satului prin firmele lor, printre care îi amintesc pe Vasile Onacă de la SC Oncos SRL, Teofil Rusu de la SC Teofil Service sau Alexandru Sabău de la Compania de Apă Arieş. Întregul buget este de 50 de milioane de lei şi a fost adunat cu sprijinul celor menționați. Sunt oameni valoroşi, cu afaceri, care se întorc la vatră”, a declarat pentru Gazeta de Cluj primarul comunei, Virgil Păcurar. Acesta ne-a explicat că şi-a propus să atragă în comună investiții, iar asemenea evenimente cresc vizibilitatea sa în județ.
Muzică populară şi voie bună
Sărbătoarea a început de dimineața cu primirea oaspeților, la ora 9 s-a intrat în biserică, iar după slujbă a avut loc un părăstas şi s-au depus flori la Monumentul Eroilor din localitate. În jurul amiezii s-a vizitat şcoala şi expoziția etnografică organizată în incinta acesteia, iar apoi a urmat masa oficială. Primăria Ceanu Mare a inaugurat la Iacobeni parcul de joacă de la şcoala generală, amenajat cu sprijinul administrației locale clujene, iar apoi a început programul artistic. Cenenii s-au delectat cu muzică populară şi au avut ca invitați artişti folclorici ca Amalia Codorean, Florian Roşan sau Ana Muntean. De asemenea, ansamblul de dansuri populare local ”Joc de Ceanu Mare”, câştigător al locului I la întâlnirea societății comunelor din România după doar un an de activitate, şi-a delectat consătenii, alături de ansamblul ”Crăişorii” din Turda.
Cu două săptămâni înainte s-a organizat o sărbătoare similară la Bolduț, iar la Boian în 29 august. La Boian s-a pus piatra de temelie la noua biserică, iar în Ceanu Mare se va pune piatra de temelie la noul local al Primăriei tot de ”Fii Satului”, în 5 septembrie. La Ceanu Mare se adună anual 2000 de oameni la sărbătoarea locală, iar în celelalte sate cam jumătate pe atâta.
Cel mai mare efectiv de animale din județ
Ceanu Mare se poate lăuda cu cel mai mare efectiv de animale din județ (aici se produc zilnic 15.000 de litri de lapte), dar şi resurse naturale precum gazul metan sau argila. Amplasata în cea mai mare parte în bazinul Valea Lata şi în Valea Larga, amândouă cu orientare spre nord-sud, comuna este bogată în precipitații, fapt care favorizează o bogată şi variată vegetație şi faună.
Comuna clujeană aflată la 20 km de Câmpia Turzii şi 61 km de Cluj-Napoca cuprinde, pe lângă reşedința Ceanu Mare, satele Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțeşti, Stârcu, Strucut şi Valea lui Cati. Potrivit recensământului din 2002, comuna Ceanu Mare are are în jur de 4.000 de locuitori. Aproximativ o treime din populația aptă de muncă a comunei e plecată din țară. Cei mai multi sunt plecați în Grecia şi Spania, dar au mai mers şi prin Italia şi Irlanda.
O comună bogată în istorie
Potrivit site-ului Primăriei, www.ceanu-mare.ro, descoperirile arheologice din Ceanu Mare, Hodăi-Boian, Bolduț, Iacobeni şi Boian-Sat atestă faptul că aceste meleaguri au fost locuite încă din timpul daco-romanilor. Cea mai veche atestare documentară indirectă a Ceanului datează din 1293 dintr-un document emis de Cancelaria Regelui Andrei al Ungariei. Satele Boian şi Iacobeni apar menționate din secolul XIV, iar celelalte aşezări ale comunei au fost înființate după evul mediu. Ulterior, în 1439 apare menționat sub denumirea de Mesechan, iar în 1449 Mezewchany. În alte documente ale timpului, din anul 1465, este atestat faptul că existau în aceste locuri, sate româneşti cneziale, fiind menționat "Voievodatul Cean" format din 5-6 sate cneziale, localitatea Cean fiind centrul voievodatului.
Au fost consemnate şi ”mişcările de protest” ale localnicilor, față de celebrul ”Protest al memorandiştilor” precum şi prezența la "Marea Adunare de la Alba" din 01.12.1918 când, după Unire, se consolidează pe aceste meleaguri, o civilizație compactă şi omogenă care nu a putut fi integral distrusă cu toate presiunile regimului comunist. Aşa cum susține în monografia sa, d-l profesor Remus Hădărean, ”cicatricile aduse de cele două războaie mondiale, apoi ororile înfăptuite de regimul totalitar comunist, nu au putut decima obştea satelor ”Ceanului”, mai degrabă au lucrat la ridicarea unei populații pline de harnicie, dăruire şi de abnegație, comuna având astăzi un loc de cinste în judeş şi între localitățile prospere ale României”. Pe 12 august 2004, Gerhard Schröder, pe atunci cancelar al Germaniei, s-a recules la Ceanu Mare la mormântul tatălui său Fritz Schröder, aflat în curtea bisericii ortodoxe. Fritz Schröder a fost caporal în armata germană, în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind ucis pe 4 octombrie 1944 în cadrul luptelor dintre armata germană şi cea rusă.
Sărbători şi planuri de viitor
Un element de notorietate legat de comuna Ceanu Mare este Festivalul Palanețelor, care are loc în fiecare an în luna august. Palanețele sunt nişte plăcinte mari, umplute cu brânză, ceapă, varză, mere sau vişine, coapte în cuptoare de argilă şi cărămidă arsă. Iarna comuna găzduieşte festivalul de colinde ”Raza Soarelui”. Principalele monumente din localitate sunt Biserica Reformată-Calvină (1861) şi cea Greco-Catolică (1870). În Ceanu mare se află cea mai veche şcoală din județ, care acum nu mai funcționează.
Primarul comunei Ceanu Mare şi-a propus înființarea unei piețe en-gros aici, pentru ca persoanele interesate să vină direct în zonă să cumpere de la producători, care astfel nu ar mai fi nevoiți să-şi ducă produsele agricole la oraş. De asemenea, doreşte reabilitarea drumului Ceanu-Cojocna, pentru a reduce distanța față de Cluj-Napoca la 35 de km. În localitatea Boian se va înființa o bază de agrement pe suprafața de un hectar, care va avea bazine de înot şi terenuri de sport. Administrația se gândeşte să facă un lac de agrement, având în vedere că s-au descoperit în zonă izvoare. Acesta ar fi folosit pentru piscicultură, dar şi ca zonă de agrement.
Diana Gabor
Anul acesta, în 22 august, la Iacobeni, comuna Ceanu Mare, a avut loc cea de-a şasea ediție a sărbătorii locale ”Fii Satului”. Pe străzile satului ne-au întâmpinat garduri gătite de sărbătoare cu țesăturile gospodinelor iscusite şi săteni nerăbdători să încingă o petrecere câmpenească pe cinste.
”Fii Satului” a fost organizată la început ca o simplă petrecere, în prezent fiind patronată de Primăria Ceanu Mare în colaborare cu Centrul de Creație din comună. ”Anul acesta a fost mai greu, pentru că Consiliul Local nu a alocat bani. Astfel, am fost nevoiți să căutăm sponsori. Au fost amabili şi ne-au sprijinit mai mulți fii ai satului prin firmele lor, printre care îi amintesc pe Vasile Onacă de la SC Oncos SRL, Teofil Rusu de la SC Teofil Service sau Alexandru Sabău de la Compania de Apă Arieş. Întregul buget este de 50 de milioane de lei şi a fost adunat cu sprijinul celor menționați. Sunt oameni valoroşi, cu afaceri, care se întorc la vatră”, a declarat pentru Gazeta de Cluj primarul comunei, Virgil Păcurar. Acesta ne-a explicat că şi-a propus să atragă în comună investiții, iar asemenea evenimente cresc vizibilitatea sa în județ.
Muzică populară şi voie bună
Sărbătoarea a început de dimineața cu primirea oaspeților, la ora 9 s-a intrat în biserică, iar după slujbă a avut loc un părăstas şi s-au depus flori la Monumentul Eroilor din localitate. În jurul amiezii s-a vizitat şcoala şi expoziția etnografică organizată în incinta acesteia, iar apoi a urmat masa oficială. Primăria Ceanu Mare a inaugurat la Iacobeni parcul de joacă de la şcoala generală, amenajat cu sprijinul administrației locale clujene, iar apoi a început programul artistic. Cenenii s-au delectat cu muzică populară şi au avut ca invitați artişti folclorici ca Amalia Codorean, Florian Roşan sau Ana Muntean. De asemenea, ansamblul de dansuri populare local ”Joc de Ceanu Mare”, câştigător al locului I la întâlnirea societății comunelor din România după doar un an de activitate, şi-a delectat consătenii, alături de ansamblul ”Crăişorii” din Turda.
Cu două săptămâni înainte s-a organizat o sărbătoare similară la Bolduț, iar la Boian în 29 august. La Boian s-a pus piatra de temelie la noua biserică, iar în Ceanu Mare se va pune piatra de temelie la noul local al Primăriei tot de ”Fii Satului”, în 5 septembrie. La Ceanu Mare se adună anual 2000 de oameni la sărbătoarea locală, iar în celelalte sate cam jumătate pe atâta.
Cel mai mare efectiv de animale din județ
Ceanu Mare se poate lăuda cu cel mai mare efectiv de animale din județ (aici se produc zilnic 15.000 de litri de lapte), dar şi resurse naturale precum gazul metan sau argila. Amplasata în cea mai mare parte în bazinul Valea Lata şi în Valea Larga, amândouă cu orientare spre nord-sud, comuna este bogată în precipitații, fapt care favorizează o bogată şi variată vegetație şi faună.
Comuna clujeană aflată la 20 km de Câmpia Turzii şi 61 km de Cluj-Napoca cuprinde, pe lângă reşedința Ceanu Mare, satele Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțeşti, Stârcu, Strucut şi Valea lui Cati. Potrivit recensământului din 2002, comuna Ceanu Mare are are în jur de 4.000 de locuitori. Aproximativ o treime din populația aptă de muncă a comunei e plecată din țară. Cei mai multi sunt plecați în Grecia şi Spania, dar au mai mers şi prin Italia şi Irlanda.
O comună bogată în istorie
Potrivit site-ului Primăriei, www.ceanu-mare.ro, descoperirile arheologice din Ceanu Mare, Hodăi-Boian, Bolduț, Iacobeni şi Boian-Sat atestă faptul că aceste meleaguri au fost locuite încă din timpul daco-romanilor. Cea mai veche atestare documentară indirectă a Ceanului datează din 1293 dintr-un document emis de Cancelaria Regelui Andrei al Ungariei. Satele Boian şi Iacobeni apar menționate din secolul XIV, iar celelalte aşezări ale comunei au fost înființate după evul mediu. Ulterior, în 1439 apare menționat sub denumirea de Mesechan, iar în 1449 Mezewchany. În alte documente ale timpului, din anul 1465, este atestat faptul că existau în aceste locuri, sate româneşti cneziale, fiind menționat "Voievodatul Cean" format din 5-6 sate cneziale, localitatea Cean fiind centrul voievodatului.
Au fost consemnate şi ”mişcările de protest” ale localnicilor, față de celebrul ”Protest al memorandiştilor” precum şi prezența la "Marea Adunare de la Alba" din 01.12.1918 când, după Unire, se consolidează pe aceste meleaguri, o civilizație compactă şi omogenă care nu a putut fi integral distrusă cu toate presiunile regimului comunist. Aşa cum susține în monografia sa, d-l profesor Remus Hădărean, ”cicatricile aduse de cele două războaie mondiale, apoi ororile înfăptuite de regimul totalitar comunist, nu au putut decima obştea satelor ”Ceanului”, mai degrabă au lucrat la ridicarea unei populații pline de harnicie, dăruire şi de abnegație, comuna având astăzi un loc de cinste în judeş şi între localitățile prospere ale României”. Pe 12 august 2004, Gerhard Schröder, pe atunci cancelar al Germaniei, s-a recules la Ceanu Mare la mormântul tatălui său Fritz Schröder, aflat în curtea bisericii ortodoxe. Fritz Schröder a fost caporal în armata germană, în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind ucis pe 4 octombrie 1944 în cadrul luptelor dintre armata germană şi cea rusă.
Sărbători şi planuri de viitor
Un element de notorietate legat de comuna Ceanu Mare este Festivalul Palanețelor, care are loc în fiecare an în luna august. Palanețele sunt nişte plăcinte mari, umplute cu brânză, ceapă, varză, mere sau vişine, coapte în cuptoare de argilă şi cărămidă arsă. Iarna comuna găzduieşte festivalul de colinde ”Raza Soarelui”. Principalele monumente din localitate sunt Biserica Reformată-Calvină (1861) şi cea Greco-Catolică (1870). În Ceanu mare se află cea mai veche şcoală din județ, care acum nu mai funcționează.
Primarul comunei Ceanu Mare şi-a propus înființarea unei piețe en-gros aici, pentru ca persoanele interesate să vină direct în zonă să cumpere de la producători, care astfel nu ar mai fi nevoiți să-şi ducă produsele agricole la oraş. De asemenea, doreşte reabilitarea drumului Ceanu-Cojocna, pentru a reduce distanța față de Cluj-Napoca la 35 de km. În localitatea Boian se va înființa o bază de agrement pe suprafața de un hectar, care va avea bazine de înot şi terenuri de sport. Administrația se gândeşte să facă un lac de agrement, având în vedere că s-au descoperit în zonă izvoare. Acesta ar fi folosit pentru piscicultură, dar şi ca zonă de agrement.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1771 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii