Academia Română va beneficia de cercetare la nivel european. În urma adjudecării unui proiect de 5 milioane de euro din fonduri europene, prestigioasa instituţie de cercetare  va oferi burse pentru 90 de cercetători. Proiectul poate contribui la salvarea cercetării româneşti, în condiţiile în care aceasta va primi din ce în ce mai puţine fonduri de la stat. Fondurile au venit ca o ultimă şansă de aliniere la standarde europene, iar cercetătorii români vor lucra în echipe cu omologii lor din Uniunea Europeană.
 
Bursele (4.000 Ron lunar) care vor fi oferite în cadrul programului de cercetare ce va fi desfăşurat de Academia Română sunt, în general, duble faţă de salariile medii ale oamenilor care lucrează în domeniu. După ce bugetarilor li s-a tăiat şi 25 de procente din venituri, acest proiect este pentru unii o şansă de a-şi continua cercetările într-un ritm decent. Dacă până acum majoritatea cercetătorilor se plângea că nu poate trăi din salariile de încadrare, Academia Română oferă prin acest proiect şansa unei cercetări la nivel european.

"Academia Română a câştigat un proiect de 5 milioane de euro, suma maximă oferită pentru proiectele strategice. Toate proiectele de acest gen sunt expuse riscului valutar pentru că ceea ce însemna 5 milioane de euro la un curs de 4,1 de lei în momentul contractării nu mai înseamnă acelaşi lucru la un curs de 4,4 cât a fost acum o lună sau 4,26 cât este în prezent. Deja, din start, se poate pierde până la 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului, din cauza diferenţei de curs. Este ceva inevitabil, nu este nimeni vinovat", a declarat pentru Gazeta de Cluj Dorin Constantin Domuţa, unul dintre membrii proiectului.

Partenerii străini, mentorii românilor

Proiectul a fost câştigat din luna aprilie, iar primele contracte cu cercetătorii postdoctorali se vor semna la 1 octombrie, după finalizarea procesului de evaluare a dosarelor de candidatură. Durata proiectului este de 36 de luni.

„Academia Română a contractat proiectul strategic de burse postdoctorale în domeniul ştiinţelor socio-umane la 1 aprilie 2010. Proiectul e programat să se desfăşoare pe o perioadă de 36 de luni şi să finanţeze burse postdoctorale pentru 90 de cercetători. Academia Română e beneficiarul proiectului şi are 12 parteneri, dintre care patru străini. Este un parteneriat amplu, care garantează calitatea cercetării celor care se vor angaja în acest proiect şi care, evident, presupune şi dificultăţi de implementare.”

Întrebat de reporterii Gazetei de Cluj dacă nu ar fi reuşi să obţină acest proiect fără sprijinul partenerilor străini, Dorin Domuţa a răspuns „ba da, categoric da; am optat pentru un parteneriat aparent complicat nu doar pentru a optimiza punctajul proiectului în cursul evaluării acestuia de către finanţator (n.r. proiectul a obţinut cel mai mare punctaj dintre cele care au participat la competiţie în cadrul acestui domeniu major de intervenţie) ci, în primul rând, din considerente de calitate. Pe de o parte pentru că vrem ca cercetătorii pe care îi vom sprijini să aibă mentori de înaltă ţinută ştiinţifică atunci când participă la mobilităţile externe finanţate prin proiect, pe de altă parte pentru că acest parteneriat ne va permite să continuăm construcţia de reţele între cercetătorii români şi cercetătorii străini din Uniunea Europeană", consideră Domuţa.

Chiar dacă efectele implementării acestui proiect nu se vor vedea imediat, în 5-10 ani, prin intermediul unor proiecte similare, cercetătorii români se vor putea alinia la standardele europene.

„Efectele investiţiilor în cercetare nu se văd de pe o zi pe alta, la fel cum subfinanţarea cercetării, ca urmare a măsurilor de austeritate din ultimii doi ani, nu se vor vedea anul acesta sau anul următor; impactul lor este pe durată medie, de 5-10 ani. Sunt lucruri care  nu se observă instantaneu de către publicul larg. Cercetătorii care vor părăsi în această perioadă institutele vor fi foarte greu de înlocuit, iar efectele absenţei lor vor fi remarcate abia peste câtiva ani. Aceşti oameni nu pot fi recrutaţi peste noapte; sunt persoane ale căror cariere se construiesc în ani şi ani de studii şi cercetări, oameni care au deja parteneriate şi contacte la nivel european. Nu pot spune că proiectul nostru întins pe 3 ani, cu 90 de postdoctoranzi, va schimba destinul cercetării socio-umane în România. Pot  spera însă ca cercetătorii postdoctorali pe care îi vom sprijini să facă performanţă, alături de colegii lor din alte academii şi universităţi europene. Acest proiect poate contribui la poziţionarea, în timp, a României în prima linie a cercetării", a conchis reprezentantul proiectului.

Proiectele mai mici, efect mai vizibil

"Proiectele mai mici, cu valoare maximă de jumătate de milion de euro, au un efect mai vizibil din punct de vedere ştiinţific. Îţi permiţi să operezi cu 10-15 oameni şi atunci poţi să lucrezi punctual. Noi trebuie să ţinem cont de faptul că  în România, cercetarea românească nu va mai fi finanţată probabil decât în foarte mică măsură din fonduri naţionale urmând ca cercetătorii din România să trebuiască să se "bată" pentru fondurile europene unde deja există reţele de parteneriate formate", a mărturisit Alexandru Simon, assistent manager al secţie Socio-Uman din cadrul Academiei Române.
Acum ori niciodată!
Alexandru Simon consideră că dacă nu ar fi aceste tipuri de proiecte, cercetarea românească ar putea intra într-o gaură neagră timp de zece ani.

"Pentru a deveni credibili şi competitvi trebuie să ne mişcăm acum prin parteneriate externe bine dezvoltate pentru că altfel până când România s-ar putea să ajungă un "jucător", după cum se foloseşte în terminologie, s-ar putea să mai treacă încă zece ani. Şi acei zece ani s-ar putea să fie foarte negri pentru cercetarea românească. Din punctul acesta de vedere, Academia Română se remarcă deosebit în ultimele luni în special pe liniile de economie aplicată şi socio-umane şi încearcă să compenseze acest timp puţin rămas la dispoziţie. Ne-am dori în urma implementării acestui proiect să obţinem o cercetare calitativă care să cuprindă deopotrivă cercetători români, cât şi cercetători din Uniunea Europeană, atraşi nu atât de mult de cuantumul salarial, cât de perspectiva colaborării de direcţia de cercetare pe această zonă", continuă assistent managerul.

Întrebat cât de motivaţi vor fi cercetătorii să participe la acest proiect, Alexandru Simon a susţinut că "ţinând cont de faptul că vorbim de oameni care în principiu au un salariu care nu se ridică în cele mai multe cazuri nici măcar la jumătate din valoarea bursei şi li s-a mai scăzut din acel salariu 25% cred că motivaţia salarială este destul de consistentă", a declarat Simon.

Tiberiu Hrihorciuc

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
• România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
• Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
• Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
• Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008

Tag-uri

Romania Alin Tise

Comentarii