Dejenii se plâng că proiectul de amenajare a centrului vechi din oraş le va defrişa castanii, închide străzile şi le va da viaţa peste cap. Oamenii se leagă şi de faptul că mai multe clădiri istorice vor fi “împopoţonate” cu “borcane” de termopan. În acelaşi timp, o parte din spaţiile supuse acestui proiect de amenajare nu sunt ale Consiliului Local Dej, ci ale Bisericii Reformate şi a altor persoane. În apărarea proiectului sare primarul Dejului, Costan Morar, care spune că dacă au apărut o serie de hibe, lucrurile pot fi reparate. Eugen Pănescu, patronul SC Planwerk, firma de arhitectură care a trasat viitorul centru al oraşului, spune că pentru a vedea adevăratul proiect trebuie curaj şi viziune. Ambele tabere cad de acord asupra unui punct de vedere: cei 8 milioane de euro, banii primiţi pentru proiectul, nu trebuiesc pierduţi.


Să se schimbe, dar nu în punctele esenţiale  

Dejenii sunt revoltaţi de faptul că proiectul de amenajare a centrului vechi al oraşului le pune clădiri în mijlocul străzilor, schimbă sensurile de circulaţie şi coafează clădirile cu nişte “peruci” de termopan. Chiar dacă sunt revoltaţi, oamenii spun că nu doresc stoparea proiectului care se face pe bani europeni, ci doar modificarea unor aspecte.  
“Defrişează din centru toţi castanii, care sunt copaci mari şi frumoşi cu care noi, dejenii, ne mândrim. Şi ne plantează în loc niste copăcei. În schimb bine că o să pună o grămadă de piatră cubică, pe care ăştia din Bucureşti o scot că se întreţine greu. Şi la Cluj, unde în centru s-a făcut tot aşa, piatra cubică dogoreşte vara, iar iarna este extraordinar de frig. Apoi, pe troate clădirile astea cu încărcătură istorică vor să pună câte un “borcan” de termopane. Clădirile ceausişte sunt mai frumoase decât ce s-a proiectat aici. Un cub din geamuri de termopan!”, spune Mariana Marian. Ea locuieşte chiar în centrul Dejului, unde are şi un spaţiu comercial. Femeia se consideră prejudiciată de faptul că o viitoare clădire care va fi construită în continuarea actualului cinematograf din oraş îi va bloca orice vad comercial.
“Acolo am afacerea mea, nu este nimic ilegal sau imoral în asta, şi prin viitoarea construcţie , practic mi se bloca orice intrare sau ieşire la acele spaţii”, mai spune femeia. De asemenea, ea mai spune că harta pusă la dispoziţie de primărie este diferită de cea reală.
Primarul Dejului, Costan Morar, spune că acum proiectul nu mai poate fi modificat, pentru că s-ar pierde finanţările obţinute, dar că, după ce aceasta va fi aprobat, se vor putea face o serie de modificări, cu concesii de ambele părţi.
“Este o hartă comună, dar luată din unghiuri diferite. Sunt două proiecte diferite, o parcare şi amenajarea întregului centru al Dejului. Doamna Marian spune că i se obturează accesul, dar nu putem pierde acum proiectul, după ce s-a trecut de două faze. Vom discuta după ce proiectul va fi aprobat şi vom vedea ce se poate face. Acum, traficul este în faza de evaluare şi, oricum, pentru decongestionarea traficului, vom face o investiţie din fonduri proprii  la piaţă cu o parcare”, explică Morar.

“Deju-i Dej, nu-i Stockholm!”

Un alt dejean, Victor Moise, spune că nici nu a ştiut că se va amenaja centrul oraşului, dar nu vede această schimbare cu ochi buni.
“Domnule, eu locuiesc aici de peste 40 de ani şi întotdeauna locul ăsta a fost frumos cu copacii ăstia seculari, cu parcul şi cu fântâna asta din spate, dar pe care au preferat să o lase în paragină. Acum eu credeam că o să sape să repare ce ştiu eu, da nu să pună termopane!”, spune dejeanul.
În replică, arhitectul Eugen Pănescu, patronul firmei de arhitectură care a căştigat amenajarea acestui spaţiu, spune că e nevoie de curaj şi viziune şi că nu se vor tăia copacii.
“Nu vom defrişa pentru că proiectul prevede copaci mari. Castanii vor fi păstraţi, iar copacii din faţă vor fi înlocuiţi. Acest proiect, pentru Dej, cu actualul lui potenţial, trebuie să fie cu un pas înainte. Oraşul are nevoie de un proiect curajos, cu viziune. Stiu că proiectul nu mulţumeşte pe toată lumea, dar să stiţi că este mai bun decât cel din Cluj pentru că nu cuprinde doar amenajarea spaţiului public ci şi instituţii de cultură. Acest proiect nu este o spoială, ci o schimbare structurală a centrului oraşului.    
Într-o dezbatere publică vizavi de utilitatea proiectului, Mariana Marin, persoana care a strâns şi cîteva sute de semnături ale dejenilor care vor modificarea proiectului, susţine că Pănescu nu ţine cont de părerrea celor care locuiesc în spaţiul supus amenajării urbane.   
“Pănescu mi-a spus că e frumos, că a luat premii, că e ca la Stockholm, dar Deju-i Dej, nu-i Stockholm. A spus că trebuia predat proiectul că urma licitaţia şi nu a avut destul timp. Mi-a reproşat că-mi urmăresc interesul, dar nu e normal să fiu îngrijorată dacă mi se va construi o clădire în drum?! Ce argumente a adus Pănescu: cică privit de sus, blocul e în formă de L, şi lipsea un pătrat ca să se închidă aceste corpuri de clădire în U. Păi noi umblăm cu avioanele?! Pănescu mi-a spus că nu am viziune, că trebuie să accept provocările, etc.”, spune femeia.
De altfel, Pănescu admite faptul că imobilul care va fii construit intră în spaţiul actualei străzi, dar acest lucru este posibil ţinând cont de faptul că actuala stradă va fi desfiinţată.
“Cred că au apărut probleme pentru că imobilul respectiv ocupă dintr-o stradă care nu va mai exista. Proiectul prevede ori deviere a circulaţiei. am fost cu primarul, cu consilierii, am fost la dispoziţia oricărei persoane care a dorit să discute despre proiect, şi nimănui nu am ascuns acest lucru. Ideea este ca centrul Dejului să nu mai fie tranzitat, ca până acum, de trafic. Există posibilirtăţi de deviere a circulaţiei, unele mai uşoare, altele mai puţin uşoare. Oricum, proiectul prevede o altă schemă de trafic”, spune arhitectul clujean.

O parcare s-a pierdut pe drum

O altă problemă cu care proiectul de amenajare al centrului Dejului s-ar putea confrunta este faptul că municipalitatea nu este proprietarul tuturor terenurilor care intră în cadrul acestui proiect. Una dintre construcţiile care se află în centrul oraşului a fost câştigată în instanţă de către o dejeancă, iar alt imobil aparţine Bisericii Reformate din Dej, care, la fel, şi-a cîştigat dreptul asupra clădirii tot în urma unor procese de retrocedare. Pentru a asigura continuitatea proiectului, primăria dejeană va face un schimb de clădiri cu reprezentanţii Bisericii Reformate din Dej. Ca în mai toate afacerile cu statul, Reformaţii vor ieşi în câştig.
“Aici e o construcţie care aparţine unei femei care şi-a căştigat terenul în instanţă. O altă clădire e retrocedată la biserica reformată. În schimbul acestei clădiri, reformaţii au cerut liceul economic sau o altă clădire, tot din centru. Clădiri cu o valoare extraordinară! Tot ce a fost preluat de stat a fost retrocedat bisericii reformate. Este un protocol de colaborare între Primărie şi Parohia Reformată pentru a negocia schimbul de clădiri. Reformaţii să dea clădirea pentru muzeu. S-a ajuns la înţelegerea ca reformaţii să nu se înregistreze în CF pînă nu trece proiectul, astfel incit clădirea aceea este întăbulată cu dată recentă pe primărie. Actualul avocat al reformaţilor i-a căştigat domnului primar un proces pentru imobilul în care Morar are magazinele.  Pe partea cealaltă a centrului, primarul are lanţul lui de magazine, iar dacă va închide toate celelalte intrări şi ieşiri din centru, el va avea cel mai bun vad comercial şi îi va elimina pe toţi ceilalţi”, explică un dejean care este la curent cu derularea proiectului.   
De asemenea, proiectul de amenajare al centrului are o serie de inadvertenţe. Dacă în proiectul semnat de SC Planwerk apare o parcare subterană în centrul oraşului, în cel prezentat de primărie parcarea nu mai există. Eugen Pănescu pune această inadvertenţă pe seama faptului că, de fapt, există două proiecte şi, implicit, două finanţări pe fonduri europene. “În privinţa parcării, este o chestiune puţin mai complicată. Primăria Dej a depus proiectele pe două axe de finanţare diferite. În momentul de faţă, proiectul de amenajare a centrului este cu un pas înainte faţă de proiectul parcării. Dar există soluţii alternative pentru parcare”, explică Pănescu. Cu toate acestea, proiectul care a primit avizele Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRL) şi care, implicit, a fost girat cu 8 milioane de euro cuprindea parcarea, iar proiectul care este prezentat dejenilor nu mai cuprinde parcarea subterană..



“Un studiu de trafic mai vechi prevedea pietonalizarea totală, dar nu suntem de acord cu acest lucru şi am gândit o pietonalizare parţială a centrului oraşului. Astfel că, în centru, accesul se va putea face cu maşina persoanlă, taxi-ul sau mijloacele de transport în comun, iar strada pe care este cinematograful va deveni un alt squar”, Eugen Pănescu, arhitect




“Anul trecut l-am întrebat pe Pănescu ce părere are că mediateca, într-un proiect e retrasă până la jumătatea blocului unde locuiesc şi am un magazin, iar în proiectul real mediateca este pe acelaşi aliniament cu blocul. Este falsificat proiectul! Nu este problema, este a întregului oraş pentru că nu se poate circula în spaţiul lăsat de această clădire şi trotuar. Când i-am arătat cele două planşe, Pănescu mi-a spus că ştia de parcare, şi că nu recunoaşte proiectul pus de primărie prin oraş. Noi luptăm pentru parc să se menţină aşa, avem în parc o fântână arteziană pe care mai bine ar repara-o decât să mai facă una”, Mariana Marian, dejeancă.

Ştefan Trandafir

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
• Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj  publicat în data de 29-09-2008
• Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
• Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
• Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008

Tag-uri

Romania Cluj

Comentarii