Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Laszlo Attila, a susţinut că în municipiul Cluj-Napoca ar trebui să se construiască o instituţie de artă modernă şi contemporană de genul Muzeu Guggenheim. O posibilă amplasare a acestei prestigioase instituţii ar putea să fie chiar pe malul Someşului. Discuţia construirii unui astfel de muzeu a mai fost lansată în spaţiul public în urmă cu doi ani de către Ioan Sbârciu, pe atunci rector al Universităţii de Artă şi Design.

Guggenheim este un adevărat brand în ceea ce priveşte instituţiile de artă din întreaga lume, iar un astfel de muzeu ar putea schimba radical viaţa culturală a unui oraş. Aportul turistic creat de construcţia unei astfel de instituţii de prestigiu ar fi uimitor. În Bilbao, la doar un an după deschiderea muzeului Guggenheim în 1997, numărul de turişti care au vizitat doar instituţia de artă a fost egal cu numărul turiştilor care vizitau într-un an oraşul spaniol înainte de acest eveniment. Astfel, numărul de turişti s-a dublat. Un Muzeu Guggenheim la Cluj-Napoca ar creşte simţitor şansele municipiului de a deveni capitală culturală europeană în 2020.  Chiar şi oficialii Guggenheim vorbesc despre ei înşişi că sunt un muzeu în continuă dezvoltare, ceea ce lasă deschisă varianta ca reprezentanţii instituţiei de artă se pot gândi la deschiderea de noi muzee de acest tip. În momentul de faţă muzeele Guggenheim sunt în oraşele New York, Veneţia, Bilbao, Berlin şi Abu Dhabi(Emiratele Arabe Unite).

Publicul clujean, pregătit pentru Guggenheim?

Dacă Mihai Pop, coordonatorul galeriilor Plan B din Cluj şi Berlin, susţine că în Cluj-Napoca nu ar exista publicul care ar putea „gusta” din arta modernă ce ar putea fi găzduită într-un muzeu Guggenheim, Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, susţine că publicul clujean ar fi potrivit pentru o astfel instituţie de artă, dar că prioritatea zero este restaurarea Palatului Banffy.

Clujul, fără muzee

Deşi municipiul Cluj-Napoca nu are în momentul de faţă un muzeu bine structurat, autorităţile locale se gândesc să construiască un alt muzeu de la zero. Într-o perioadă în care Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, unul dintre muzeele cu cele mai valoroase obiecte de patrimoniu din ţară, este închis pe o perioadă nedeterminată din cauza lucrărilor de restaurare, iar clădirea în care este amplasat Muzeul de Artă are nevoie de reparaţii de aproximativ 10 milioane de euro, autorităţile locale susţin construcţia muzeului Guggenheim. Oficialii Muzeului Naţional de Istorie aşteaptă o nouă clădire, situată central, pentru a găzdui instituţia de cultură, iar reprezentanţii Muzeului de Artă.

„Un muzeu de artă recunoscut pe plan internaţional şi unul dintre cele mai importante construcţii arhitectonice a secolului 20, Muzeul Guggenheim este în acelaşi timp un centru cultural vital, un institut de educaţie şi inima unei reţele internaţionale de muzee. Vizitatorii pot trăi experienţa expoziţiilor speciale de artă modernă şi contemporană, participa la cursuri ale artisticilor şi criticilor, vizionări de filme, ore pentru tineri şi adulţi sau pot experimenta tururile experimentaţilor ghizi. Fondat pe baza unei colecţii de capodopere de artă modernă, muzeul Guggenheim este în ziua de astăzi o instituţie de artă în continuă creştere care este devotată artei secolului 20 în profunzimea ei”, este descrierea oferită de către oficiali Guggenheim pe site-ul oficial.


De ce nu este Clujul pregătit de Guggenheim?


Mihai Pop, coordonatorul galeriei Plan B din Cluj şi Berlin şi membru al Fabricii de Pensule, a susţinut că acest anunţ privind construcţia unui Muzeu Guggenheim la Cluj este doar un joc politic şi că municipiul Cluj-Napoca nu este pregătit pentru o astfel de instituţie de artă nici din punct de vedere al personalului, dar nici din punct de vedere al publicului.

„S-au vehiculat multe de-a lungul timpului. Lucrurile acestea fac parte din recuzita politicienilor. A creşte un oraş prin cultură este o directivă a Uniunii Europene de când există astfel de priorităţi şi politicienii.
Nu cred că este public în Cluj-Napoca pentru aşa ceva. Lumea nu are bani, iar construcţia unui muzeu mi se pare ceva extravagant. Ar putea să investească în Fabrica de Pensule. E un loc foarte „hot”. De ce să mai cream încă o instituţie? Cine va popula aceea instituţie? De multe ori politicienii vor o clădire impozantă care sa atragă. Clădirea respectivă trebuie să aibă un program. Uitaţi ce s-a întâmplat cu muzeul de artă contemporană din Bucureşti care a fost la cheremul oamenilor de la putere. Societatea românească nu este pregătită de aşa ceva. Orice proiect bun trebuie să aibă resurse umane. Se construieşte o clădire mare, impozantă mi se pare o utopie. Utopii de genul acesta s-au întâmplat foarte multe în sec XX, unde în oraş  s-au construit tot felul de centre civice.
 
Poate că inaugurarea Muzeului Guggenheim a schimbat oraşul Bilbao. Acesta este proiectat de un mare arhitect, dar noi nu cred că ne aflam in stadiul respectiv. Este foarte greu ca Primăria municipiului Cluj-Napoca să invite la un concurs arhitecţi din străinătate. Muzeul Guggenheim până la urmă este un muzeu privat. Dacă Guggehneim investeşte într-un muzeu în România va fi un lucru bun, dacă primăria Clujului investeşte într-un muzeu de genul acesta va fi un eşec total. Această temă a fost dezbătută şi la Fabrica de Pensule. Un fel de concluzie a fost că sursa numărul unu pentru dezvoltare este cea umană.
Uniunea artiştilor plastici a pierdut spaţiul de pe Iuliu Maniu şi atunci probabil că autorităţile împing cumva ideea că ar vrea un spaţiu de expunere. Chestia asta este combinată cu faptul că există în politică la nivel vizual care este profesorul Ioan Sbârciu.  
E total nerealist o astfel de dezvoltare. Românii nu au cultura vizuală a spaniolilor”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Mihai Pop.

Muzeul de Artă, prioritar

Directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Călin Stegerean, susţine că în prim planul autorităţilor locale ar trebi să fie restaurarea actualului Muzeu de Artă şi apoi construcţia unei noi instituţii de artă.

“Posibila construcţie a unui muzeu Guggenheim la Cluj-Napoca este un lucru pe care îl salut pentru că aceste muzee oferă accesul la arta internaţională de vîrf. Spre exemplu, construcţia la Bilbao (Spania) a unui muzeu Guggenheim a produs un reviriment economic al zonei şi a făcut din Bilbao, un centru industrial, o destinaţie culturală mondială.
Puţini artişti de vîrf din străinătate au expus la Cluj, iar existenţa unui muzeu Guggenheim aici ar însemna o deschidere spre lumea de cea mai înaltă calitate a artei, atragerea unor expoziţii internaţionale importante spre beneficiul publicului din întreaga Românie, nu numai cel local.
Nu trebuie însă să uităm că la Cluj-Napoca funcţionează unul din cele mai importante muzee de artă ale României care are nevoie urgentă de punerea în operă a planului de restaurare şi refuncţionalizare, respectiv fonduri substanţiale. Dacă ar fi să stabilim o prioritate, aceasta ar fi prioritatea”, a declarat Călin Stegerean.

Tiberiu Hrihorciuc

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
• Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj  publicat în data de 29-09-2008
• Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
• Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
• Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008

Tag-uri

Cluj DNA

Comentarii