Marele Maestru al Marei Loji Naţionale Mixte din România(MLMR), Vlad Sauciuc, a explicat în exclusivitate pentru Gazeta de Cluj cum este organizată o lojă masonică din România şi care sunt condiţiile pentru a deveni mason.

Marea Lojă Naţională Mixtă din România(MLMR) s-a înfiinţat acum aproximativ un an de zile, pe 22 septembrie 2009. Atunci a început să funcţioneze oficial şi s-a înfiinţat ca urmare a hotărârii luate de 3 loji albastre din care 2 erau in Bucureşti şi una în Piatra-Neamţ. Aceste 3 loji au hotărât ca prin unirea lor să formeze MLMR. Anul masonic începe la 22 septembrie şi se încheie la 22 iunie. Cei trei maeştri venerabili, care conduc fiecare câte o lojă, au hotărât să mă aleagă pe mine în funcţia de mare maestru. Iar ceilalţi doi sunt mari maeştri adjuncţi: Oreste Teodorescu este unul dintre ei”, şi-a început povestea Vlad Sauciuc, mare maestru în Marea Lojă Naţională Mixtă din România. Din MLMR fac parte aproximativ 250 de persoane.

Condiţiile de accedere în masonerie

Condiţiile pentru a intra în masonerie sunt chiar simple: trebuie să nu ai probleme cu justiţia şi să crezi într-o fiinţă superioară. „Pentru a fi mason trebuie să fii un om liber şi de bune moravuri. Aceasta este chestiunea de bază, la noi trebuie să crezi în Dumnezeu. Şi după aceea urmează a nu avea cazier judiciar, a nu avea probleme în justiţie, a fi un om absolut cinstit, să fie capabil să facă acţiuni caritabile , să poată să ajute oamenii la nevoie, trebuie să ai o sursă onorabilă de venit”, susţine Vlad Sauciuc
Marele maestru susţine că au fost persoane pe care le-a refuzat deoarece criteriile lor sunt foarte selective. Nu toate persoanele care „bat la uşa templului” (n.r. sintagmă folosită în interiorul masoneriei) sunt acceptaţi în interiorul ei, însă unii devin ucenici. „Există şi oameni care vin, sunt iniţiaţi în primul grad al masoneriei, devin ucenici, iar unii dintre ei nu se regăsesc în rândurile noastre şi se retrag. Sunt liberi să se retragă oricând doresc”, explică marele maestru.

De la 21 de ani poţi deveni ucenic

Pentru a intra în rândul masoneriei în cadrul MLMR trebuie să ai minim 21 de ani, însă persoanele între 18 şi 21 de ani pot intra doar dacă au părinţi în interiorul organizaţiei. Unele ramuri ale masoneriei au chiar şi organizaţii de tineret, iar MLMR intenţionează să organizeze şi astfel de acţiuni
„Am avut cazuri precum cel al unei persoane care este mason şi fiica dânsului a dorit să ajungă şi ea. Cum ea nu a putut fi iniţiată în obedienţa dânsului a intrat la noi. Ea are 20 de ani”, susţine marele maestru.
„Pe viitor vom continua conferinţele lunare şi încercăm să organizăm o serie de excursii iniţiatice în lume şi prima excursie o să fie în sudul Franţei, în zona Cathari,  în care au apărut în Evul Mediu catharii. Noi mergem pe obiective turistice legate de istoria ezoterica a anumitor ţări: în acest caz istoria catharilor gnostici. Mai avem şi altele în Portugalia, pe urmele templierilor. Vom face anul viitor un tur al celor mai importante catedrale din Franţa.  Aceste excursii sunt deschise pentru oricine”, mărturiseşte Sauciuc.

În ceea ce priveşte apartenenţa la o credinţă, Dumnezeul în care trebuie să creadă un viitor mason nu este unul dintr-o anumită religie, ci este mai mult perceput ca o fiinţă superioară. De asemenea, viitorii masoni trebuie să creadă în nemurirea sufletului. „După ce corpul fizic dispare, spiritul este nemuritor. După ce mori nu se termină totul”, crede Sauciuc.


Loji noi, chiar şi la Cluj

În primul an masonic MLMR a dezvoltat sau creat noi loji în Cluj, în Timişoara, în Deva, în Braşov şi suntem pe cale să creăm nuclee în Bârlad, Iaşi, Buzău, Craiova şi Târgovişte. În vederea deschiderii de noi nuclee, anumite persoane contactează organizaţia, iar oficialii trebuie să analizeze fiecare caz în parte.

Conferinţe masonice, lunar

„Noi organizăm, împreună cu Centrul Independent de Studii şi Cercetări Ezoterice, care este interfaţa noastră cu lumea profană, în fiecare lună la Bucureşti o conferinţă publică cu conferenţiari din afara ţării pe subiecte ezoterice, în special masonice”, susţine masonul.
CISCE colaborează cu Centrul de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti, condus de Viorel Dănacu, şi alături de care suntem membri în Asociaţia Masonică a Muzeelor Bibliotecilor şi Arhivelor(AMMLA). Participăm şi la conferinţe internaţionale şi noi românii trebuie să ne refacem arhivele masoneriei.

Fără discriminare, femeile sunt complementare bărbaţilor

„Primim şi bărbaţi şi femei. Nu facem discriminări de sex. E puţin cunoscut faptul că Constantin Moroiu, cel care a înfiinţat Marea Lojă Naţională din România, şi-a iniţiat propriile sale fiice în masonerie şi că atare acest lucru s-a întâmplat înaintea primelor loji mixte din Franţa. România a fost printre primele ţări din lume în care au fost invitate femei în masonerie. Există două tipuri de masonerie mixtă: un tip care este reprezentat de un ordin internaţional masonic din Franţa care se numeşte Droit Humain (drept uman) care a fost înfiinţat la sfârşitul sec XIX în Franţa şi care este prima organizaţie masonică mixtă oficială şi care este o masonerie de stânga, adică acolo bărbatul cu femeia sunt consideraţi ca egali şi interşanjabili. Această masonerie se ocupa de chestiuni legate de lumea materiala: binefacere, lupta ca femeile să fie egale cu bărbaţii. Acţiuni de genul UNICEF, UNESCO”,explică Sauciuc.
„Tipul al doilea este acela în care bărbatul şi femeia sunt complementari, precum este ziua cu noaptea. Adică ei nu pot fi schimbaţi unul cu altul, ci fiecare are locul lui şi împreună alcătuiesc un tot. Aceasta este abordarea ezoterică a masoneriei şi atunci noi ca masonerie ne-am ocupat de partea spirituala şi nu de partea socială. Ne preocupăm de dezvoltarea spirituală a membrilor.  Fiecare are un anumit rol, nu înseamnă că sunt trataţi diferit. Ar putea fi mare maestru chiar şi o femeie. Sunt femei venerabile şefi de loja. Mare maestru adjunct la noi este o femeie”, continuă masonul.


Biserica masonilor

„După noi sunt ordinele martiniste, ordinele rosicruciene, ordinele cavalereşti şi centrul este Biserica Gnostica Rosicruciană şi Apostolică, care este coloana vertebrală a întregului sistem în jurul căruia se actualizează. Sunt arhiepiscopul bisericii ortodoxe gnostice rozicruciene şi apostolice din România. Avem 5 preoţi hirotonisiţi, dintre care o femeie. Biserica asta nu este o sectă. Este o biserică de tip creştin care este partea ezoterică a bisericii creştine universale, indiferent de confesiune. Este biserica lui Ioan, nu este biserica lui Petru(de la Roma)”, arată Sauciuc.

Slujbele sunt ritualuri publice, iar pe 26 septembrie se va organiza chiar şi o căsătorie între doi membri ai MLMR. Aceştia s-au căsătorit oficial religios la Biserica Ortodoxă, însă ei doresc să îşi oficieze căsătoria şi în biserica gnostică. La eveniment vor participa şi părinţii cuplului, care nu sunt membri ai masoneriei. Chiar dacă această biserică are ritualuri publice, ea nu este o biserică de masă. Preoţii din această biserică au atribuţiile unui preot normal, ei la rândul lor au fost unşi în biserică.


Tiberiu Hrihorciuc

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
• România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
• Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
• Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
• Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008

Tag-uri

Romania

Comentarii