Cei trei care sperie CSM
Trei judecători reformatori şi-au anunţat candidatura pentru ocuparea unui loc în cadrul celui mai înalt for legislativ din ţară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Chiar dacă judecătorii Adrian Neacşu (Tribunalul Vrancea), Cristi Danileţ (Judecătoria Oradea) şi Horaţiu Dumbravă (Curtea de Apel Mureş), primii magistraţi care au anunţat că vor candida în echipa, au critica de multe deciziile luate de membrii CSM, ei speră să reformeze instituţia din interior. În prezent, în cadrul CSM activează 14 magistraţi (nouă judecători şi cinci procurori), doi reprezentanţi ai societăţii civile şi trei membri de drept, iar mandatul lor va expira în ianuarie 2011. De numele actualilor membri CSM se leagă o serie de scandaluri, chiar actualul preşedinte CSM, Florica Bejenariu, fiind acuzat că a fost colaborator al Securităţii.
Conform legii (317/2004 cu revizuirile din 2005) actualii membri ai CSM nu îşi mai pot depune candidaturile, astfel că forul Consiliului va fi înlocuit în întregime. Primii magistraţi care şi-au anunţat candidaturile sunt Cristi Danileţ, Horaţiu Dumbravă şi Adrian Neacşu.
“Am decis să candidez împreună cu Adrian Neacşu şi Horaţiu Dumbravă pentru că ne cunoaştem de mult şi am mai colaborat cu ei la diferite proiecte. Din 2003 am avut activităţi civice privitoare la mersul justiţiei şi sunt unul dintre promotorii medierii în instanţele civile. Ideile pe care le avem se vor concretiza în proiectul pe care îl vom depune odată cu candidatura. De un an de zile, de când sunt la Judecătoria Oradea, am dezvoltat trei proiecte locale civice privitoare la bunul mers al Justiţiei. Se va schimba tot CSM-ul, iar criticile mele se refereau la faptul că CSM s-a transformat într-un alt minister al justiţiei”, spune judecătorul Danileţ.
Într-un interviu publicat pe site-ul juridice.ro, magistratul Adrian Neacşu consideră că “CSM-ul e un organ colectiv în care responsabilitatea individuala se disipează. Acest lucru trebuie schimbat şi constituie esenţa angajamentul nostru. Subliniem însă că echipa noastra e deschisă pentru completare şi tocmai de aceea încurajăm asumarea transparentă a candidaturilor din timp, ca fiind o formă elementară de respect pentru cei care vor alege. Nu avem de gând să acţionăm nici sindicalist, nici emoţional, ci pur şi simplu pragmatic. Ştim ce vrem de la CSM şi ce ar trebui să facă CSM-ul pentru justiţie. Experienţa a arătat că este greu uneori să convingem membrii CSM să acţioneze în direcţia dorită de corpul profesional, pentru că promisiunile individuale pot fi uşor nerespectate sub justificarea organizării colective şi anonime a acestuia”, este de părere magistratul.
Judecătorul mureşan, Horaţiu Dumbravă spune că motivele candidaturii constau în activitatea CSM-ului din ultimii ani.
“Oarecum sunt obligat a participa la procesul electoral ce a debutat deja ţinând cont de criticile şi propunerile făcute de-a lungul timpului - simt, personal, că nu pot sta deoparte în această campanie, în chiar ipoteza că nu aş fi ales. O temă importantă, pentru mine, în actuala campanie va fi tocmai de a da rolul constituţional firesc puterii judecătoreşti, instanţelor, şi din punct de vedere al independenţei administrative, de a elimina relaţia de subordonare, care insidios se mai simte în relaţiile cu CSM şi cu Ministerul Justiţiei”, consideră Dumbravă.
Circuitul magistraţilor în CSM
Principalele atribuţii ale Consiliului vizează cariera judecătorilor şi procurorilor şi, mai ales, sancţionarea disciplinară a acestora atunci când este cazul. CSM a primit în 2004 autonomie deplină faţă de Ministerul Justiţiei (anterior fusese o direcţie oarecare în minister, sub autoritatea ministrului, persoană numită politic), autonomie asumată de România în capitolul 24 Justiţie-Afaceri Interne din cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, CSM a fost criticat constant în rapoartele de ţară ale Comisiei Europene, principalele observaţii fiind slaba implicare a Consiliului în sancţionarea magistraţilor cu grave abateri disciplinare şi incompatibilitatea în care se află mare parte a membrilor aleşi, care nu şi-au suspendat activitatea în instanţelor de unde provin. CSM a fost condus pe rând de Dan Lupaşcu (judecător, fost preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti) şi Liviu Dăscălescu (procuror, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti – anul 2005, de judecătorul Iulian Gâlcă (Curtea de Apel Alba-Iulia, acum pensionat) şi procurorul Cristian Deliorga (Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa) – anul 2006, judecătorul Anton Pandrea (ICCJ) şi procurorul Dan Chiujdea (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1) – anul 2007, judecătoarea Lidia Bărbulescu (ICCJ) şi procurorul Graţiana Isac (Parchetul de pe lângă ICCJ) – anul 2008. Judecătorul Virgil Adreieş (fost preşedinte al Curţii de Apel Cluj) şi procurorul Bogdan Licu (Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti) – anul 2009, judecătorul Florica Bejenariu şi procurorul Daniela Petronala Isac – prezent. Titulatura de membru al CSM nu este doar una onorifică, magistraţii acestui for fiind remuneraţi extrem de bine. Spre exemplu, dacă un magistrat de la o instanţă inferioară câştigă până la 2000 de RON, în contul fostului preşedinte al CSM, Lidia Bărbulescu, intrau lunar peste 19.000 de lei.
Actualul preşedinte al CSM, Florica Bejenariu, în luna mai 2006, a fost deconspirată de CNSAS drept colaboratoare a Securităţii, chiar dacă înainte cu un an ea primise certificat de necolaborare. Bejenariu a fost judecătoare la Curtea de Apel Mehedinţi, dar înainte de 1990, ea a fost consilier juridic la Întreprinderea de Confecţii din Drobeta Turnu Severin şi ar fi început să colaboreze cu Securitatea de la vârsta de 25 de ani. În primăvara lui 2006, membrii CNSAS au votat cu majoritate de voturi că Bejenariu a făcut poliţie politică, dar după câteva luni, timp în care actualul şef al CSM a contestat verdictul, membrii CNSAS şi-au schimbat poziţia.
De numele Lidiei Bărbulescu se leagă mai multe scandaluri. În 2006, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a depus o sesizare penală împotriva ei, pentru trafic de influenţă. Concret, fosta preşedintă a CSM ar fi intervenit pentru modificarea bibliografiei unuzi concurs pentru posturi de consilieri juridici ai CSM în aşa fel încât fiica sa, Alina Bărbulescu să poată ocupa un astfel de post. Parchetul ICCJ a decis însă neînceperea urmăririi penale împotriva ei.
Controversele legate de Virgil Andrieş, clujeanul care a ocupat anul trecut funcţia de preşedinte al CSM, se referă la o serie de procese deschise de acesta împotriva statului român. Dupa instalarea ca preşedinte al Curţii de Apel Cluj, Andreieş a deschis mai mult de 10 procese împotriva CA şi CSM pentru a obţine sporuri de vechime, de stres, plata diferenţei de drepturi băneşti cuvenite cu titlu de indemnizaţie de membru al CSM fără activitate permanentă ori prime de concediu. Cu excepţia unui singur dosar în care este intervenient, în restul proceselor, Andriel a fost reclamant.
Răzvan Robu
Conform legii (317/2004 cu revizuirile din 2005) actualii membri ai CSM nu îşi mai pot depune candidaturile, astfel că forul Consiliului va fi înlocuit în întregime. Primii magistraţi care şi-au anunţat candidaturile sunt Cristi Danileţ, Horaţiu Dumbravă şi Adrian Neacşu.
“Am decis să candidez împreună cu Adrian Neacşu şi Horaţiu Dumbravă pentru că ne cunoaştem de mult şi am mai colaborat cu ei la diferite proiecte. Din 2003 am avut activităţi civice privitoare la mersul justiţiei şi sunt unul dintre promotorii medierii în instanţele civile. Ideile pe care le avem se vor concretiza în proiectul pe care îl vom depune odată cu candidatura. De un an de zile, de când sunt la Judecătoria Oradea, am dezvoltat trei proiecte locale civice privitoare la bunul mers al Justiţiei. Se va schimba tot CSM-ul, iar criticile mele se refereau la faptul că CSM s-a transformat într-un alt minister al justiţiei”, spune judecătorul Danileţ.
Într-un interviu publicat pe site-ul juridice.ro, magistratul Adrian Neacşu consideră că “CSM-ul e un organ colectiv în care responsabilitatea individuala se disipează. Acest lucru trebuie schimbat şi constituie esenţa angajamentul nostru. Subliniem însă că echipa noastra e deschisă pentru completare şi tocmai de aceea încurajăm asumarea transparentă a candidaturilor din timp, ca fiind o formă elementară de respect pentru cei care vor alege. Nu avem de gând să acţionăm nici sindicalist, nici emoţional, ci pur şi simplu pragmatic. Ştim ce vrem de la CSM şi ce ar trebui să facă CSM-ul pentru justiţie. Experienţa a arătat că este greu uneori să convingem membrii CSM să acţioneze în direcţia dorită de corpul profesional, pentru că promisiunile individuale pot fi uşor nerespectate sub justificarea organizării colective şi anonime a acestuia”, este de părere magistratul.
Judecătorul mureşan, Horaţiu Dumbravă spune că motivele candidaturii constau în activitatea CSM-ului din ultimii ani.
“Oarecum sunt obligat a participa la procesul electoral ce a debutat deja ţinând cont de criticile şi propunerile făcute de-a lungul timpului - simt, personal, că nu pot sta deoparte în această campanie, în chiar ipoteza că nu aş fi ales. O temă importantă, pentru mine, în actuala campanie va fi tocmai de a da rolul constituţional firesc puterii judecătoreşti, instanţelor, şi din punct de vedere al independenţei administrative, de a elimina relaţia de subordonare, care insidios se mai simte în relaţiile cu CSM şi cu Ministerul Justiţiei”, consideră Dumbravă.
Circuitul magistraţilor în CSM
Principalele atribuţii ale Consiliului vizează cariera judecătorilor şi procurorilor şi, mai ales, sancţionarea disciplinară a acestora atunci când este cazul. CSM a primit în 2004 autonomie deplină faţă de Ministerul Justiţiei (anterior fusese o direcţie oarecare în minister, sub autoritatea ministrului, persoană numită politic), autonomie asumată de România în capitolul 24 Justiţie-Afaceri Interne din cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, CSM a fost criticat constant în rapoartele de ţară ale Comisiei Europene, principalele observaţii fiind slaba implicare a Consiliului în sancţionarea magistraţilor cu grave abateri disciplinare şi incompatibilitatea în care se află mare parte a membrilor aleşi, care nu şi-au suspendat activitatea în instanţelor de unde provin. CSM a fost condus pe rând de Dan Lupaşcu (judecător, fost preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti) şi Liviu Dăscălescu (procuror, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti – anul 2005, de judecătorul Iulian Gâlcă (Curtea de Apel Alba-Iulia, acum pensionat) şi procurorul Cristian Deliorga (Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa) – anul 2006, judecătorul Anton Pandrea (ICCJ) şi procurorul Dan Chiujdea (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1) – anul 2007, judecătoarea Lidia Bărbulescu (ICCJ) şi procurorul Graţiana Isac (Parchetul de pe lângă ICCJ) – anul 2008. Judecătorul Virgil Adreieş (fost preşedinte al Curţii de Apel Cluj) şi procurorul Bogdan Licu (Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti) – anul 2009, judecătorul Florica Bejenariu şi procurorul Daniela Petronala Isac – prezent. Titulatura de membru al CSM nu este doar una onorifică, magistraţii acestui for fiind remuneraţi extrem de bine. Spre exemplu, dacă un magistrat de la o instanţă inferioară câştigă până la 2000 de RON, în contul fostului preşedinte al CSM, Lidia Bărbulescu, intrau lunar peste 19.000 de lei.
Actualul preşedinte al CSM, Florica Bejenariu, în luna mai 2006, a fost deconspirată de CNSAS drept colaboratoare a Securităţii, chiar dacă înainte cu un an ea primise certificat de necolaborare. Bejenariu a fost judecătoare la Curtea de Apel Mehedinţi, dar înainte de 1990, ea a fost consilier juridic la Întreprinderea de Confecţii din Drobeta Turnu Severin şi ar fi început să colaboreze cu Securitatea de la vârsta de 25 de ani. În primăvara lui 2006, membrii CNSAS au votat cu majoritate de voturi că Bejenariu a făcut poliţie politică, dar după câteva luni, timp în care actualul şef al CSM a contestat verdictul, membrii CNSAS şi-au schimbat poziţia.
De numele Lidiei Bărbulescu se leagă mai multe scandaluri. În 2006, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a depus o sesizare penală împotriva ei, pentru trafic de influenţă. Concret, fosta preşedintă a CSM ar fi intervenit pentru modificarea bibliografiei unuzi concurs pentru posturi de consilieri juridici ai CSM în aşa fel încât fiica sa, Alina Bărbulescu să poată ocupa un astfel de post. Parchetul ICCJ a decis însă neînceperea urmăririi penale împotriva ei.
Controversele legate de Virgil Andrieş, clujeanul care a ocupat anul trecut funcţia de preşedinte al CSM, se referă la o serie de procese deschise de acesta împotriva statului român. Dupa instalarea ca preşedinte al Curţii de Apel Cluj, Andreieş a deschis mai mult de 10 procese împotriva CA şi CSM pentru a obţine sporuri de vechime, de stres, plata diferenţei de drepturi băneşti cuvenite cu titlu de indemnizaţie de membru al CSM fără activitate permanentă ori prime de concediu. Cu excepţia unui singur dosar în care este intervenient, în restul proceselor, Andriel a fost reclamant.
Răzvan Robu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1473 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii