Victorie fara drept veto pentru Komorowski in Polonia
Alegerile prezidenţiale din Polonia au fost câştigate de Bronislaw Komorowski, candidat cunoscut pentru poziţia sa pro-Vest şi buna colaborare cu actualul premier Donald Tusk. Komorowski l-a învins în al doilea tur pe fratele fostului preşedinte, Lech Kaczynski, Jaroslaw, de factură mai degrabă conservatoare şi naţionalistă. Rezultatul alegerilor a fost bine primit de mediul de afaceri şi se aşteaptă implemetarea unor reforme ale sectorului public care să echilibreze bugetul de stat al Poloniei.
Al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Polonia a fost câştigat de candidatul formaţiunii liberale Platforma Civică, Bronislaw Komorowski. Acesta a obţinut 53% din voturi, iar rivalul său, Jaroslaw Kaczynski 47%, rata de participare a polonezilor la scrutin fiind de 42%. Komorowski a declarat, în discursul de mulţumire, că democraţia poloneză este cea care a câştigat alegerile de sâmbătă 3 iunie.
În umbra lui Lech Kaczynski
Alegerile prezidenţiale din Polonia urmau să aibă loc în toamna acestui an, dar au fost organizate mai devreme ca urmare a tragediei de la Smolensk din 10 aprilie, când fostul preşedinte, Lech Kaczynski, şi-a pierdut viaţa în urma unui accident aviatic.
Fratele său Jaroslaw Kaczynski a fost pe locul doi pe durata întregii campanii, dar a beneficiat de o creştere în popularitate după ce şi-a îmbunătăţit imaginea la o dezbatere televizată din 30 iulie. Komorowski a făcut greşeala de a critica preşedinţia lui Lech Kaczynski, iar Jaroslaw, care purta haine de doliu, s-a arătat rănit şi a declarat că este nepoliticos să nu-i repecţi pe cei morţi. Cu voturi de simpatie şi o campanie mai puţin agresivă din partea lui Komorowski, Kaczynski şi-a crescut şansele la scrutin, dar nu a fost suficient ca pentru populaţia să uite de performanţa sa ca prim-ministru.
Investitorii sperau în victoria lui Komorowski
Cursa pentru turul doi s-a arătat a fi una foarte strânsă în sondaje. Un sondaj GfK prin telefon realizat în 1 iulie arăta că 10% dintre alegători erau indecişi, iar ceilalţi erau împărţiţi egal între cei doi candidaţi. Deşi presa prognoza victoria lui Kaczynski, investitorii sperau ca noul preşedinte să fie contracandidatul său, datorită politicii sale orientate către mediul de afaceri şi bunei colaborări cu premierul Donald Tusk, care ar putea rezolva astfel problema deficitului bugetar. Kaczynski s-a opus reducerii cheltuielilor bugetare şi adoptării monedei euro, afirmând chiar că actualul guvern nu promovează interesele naţionale ale Poloniei. Noul preşedinte polonez şi-a luat angajamentul să se folosească cât mai puţin posibil de dreptul de veto al preşedintelui, având în vedere criticile guvernului premierului Donald Tusk la adresa lui Lech Kaczynski pentru respingerea reformelor liberale privind sistemul de pensii şi sănătate.
Time subliniază că Polonia, sub conducerea guvernului lui Tusk, a fost singurul membru UE care a evitat recesiunea anul trecut, dar, deşi finanţele sale stau mai bine decât ale majorităţii statelor europene, guvernul trebuie să se concentreze pe scăderea deficitului bugetar. Cu Branislaw Komorowski preşedinte, Tusk nu mai poate amâna reformele promise, deşi unele măsuri, cum ar fi creşterea vârstei de pensionare şi reducerea cheltuielilor sociale, ar putea fi prea greu de suportat pentru alegători, reducând astfel şansele ca partidul de guvernământ să obţină o nouă victorie la alegerile parlamentare de anul viitor. Potrivit unui raport al Goldman Sachs, ”rezultatul alegerilor este unul pozitiv pentru pieţe, dar reformele imediate devin tot mai puţin probabile din cauza alegerilor parlamentare care se apropie”.
Noul preşedinte este mai aproape de Vest
Analiştii şi politicienii europeni sunt de părere că noul preşedinte va aduce stabilitate politică Poloniei şi va realize în sfârşit reformele amânate până acum. Un politician din Estonia, Marko Mihkelson, citat de Baltic Review, este de părere că ”succesul lui Komorowski este şi un trimf al primului-ministru Donald Tusk pentru că amândoi aparţin aceluiaşi partid şi aceasta înseamnă că conducerea ţării va fi de acum în aceleaşi mâini. Acest lucru este important în special pentru decizile în ceea ce priveşte politicile economice şi evoluţia către euro. Deficitul bugetar este de peste 7% şi introducerea monedei unice va fi foarte puţin posibilă înainnte de 2015. Victoria lui Komorowski este de asemenea un mesaj clar că influenţa Poloniei în UE va creşte deoarece, deodată cu Jarslaw Kaczynski, şi tabăra eurosceptică a suferit o înfrângere. În anul următor Polonia va prelua preşedinţia Consiliului Europei şi rezultatele alegerilor prezidenţiale au deschis noi perspective în acest sens”.
Cotidianul maghiar Népszabadság scrie de asemenea că Bronisaw Komorowski deschide drumul spre reformă: ”Spre deosebire de Jaroslaw Kaczynski, Komorowski este legat de Vest. Şi se bucură de sprijinul claselor educate. Alegându-l pe Komorowski ca şef al statului, polonezii nu au votat doar pentru politici orientate spre Vest, dar şi pentru schimbări. Şi mai ales au votat pentru a pune capăt divizării politice a ţării. Guvernul nu mai poate amâna reforme esenţiale, ca de exemplu cea a sistemului de pensii şi de sănătate”.
Bronislaw Komorowski este considerat un promotor al unităţii politice şi al creşterii influenţei Poloniei în cadrul Uniunii Europene. Komorowski a declarat că obiectivul său este ca Polonia să ajungă din urmă ţările mai vechi şi mai prospere din UE şi să unească formaţiunile de pe scena politică în jurul acestor obiective comune. În schimb, Jaroslaw Kaczynski, este cunoscut ca un naţionalist care se opune adoptării euro şi se arată neîncrezător în UE, Rusia şi Germania. În perioada în care Kaczynski era prim-ministru, Polonia a devenit un partener problematic în UE, relaţiile cu vecinii fiind aproape conflictuale.
Opoziţia aşteaptă implementarea unor măsuri de austeritate
Jaroslaw Kaczynski ar putea atrage simpatia alegătorilor către partidul de opoziţie dacă măsurile de echilibrare a bugetului de stat îi va nemulţumi pe aceştia. În cadrul alegerilor prezidenţiale, Kaczynski a cerut polonezilor să crească consumul pentru a contracara criza economică globală şi în campanie s-a arătat pentru creşterea pensiilor şi a salariului minim. Evoluţia lui Kaczynski la alegerile prezidenţiale a fost destul de surprinzătoare, având în vedere faptul că în urmă cu doar câteva luni era unul dintre cei mai prost-văzuţi politicieni din Polonia. Şi-a câştigat sprijinul populaţiei rurale promovând valori patriotice şi catolice conservatoare, spre deosebire de Komorowski, care susţine o mai mare separare a statului de biserică şi a fost sprijinit de populaţia tânără şi cea urbană. Victoria lui Komorowski a fost a claselor urbane tinere din nordul şi vestul Poloniei, care au prosperat în ultimii 20 de ani şi care văd viitorul ţării în termenii integrării europene, a liberalizării pieţelor şi a reconcilierii cu Germania şi Rusia.
The Economist este de părere că Bronislaw Komoroski va intra în curând într-un con de umbră deoarece singurul interes al lui Donald Tusk pentru a-l susţine a fost faptul că punând dreptul de veto al preşedintelui deoparte, guvernul va fi acum liber să implementeze reformele pe care le-a tot amânat Lech Kaczynski. Preşedintele polonez are destul de puţine atribuţii. Cel mai important instrument pus la dispoziţia sa este dreptul de veto, care poate fi ignorat doar cu votul a trei cincimi din camera inferioară a parlamentului. În contextul în care în Polonia un partid abia dacă obţine jumătate din scaunele parlamentare, veto-ul prezidenţial cântăreşte semnificativ în politica statului. Victoria lui Komorowski reprezintă astfel trecerea ultimului obstacol în calea reformelor care s-ar putea dovedi neplăcute pentru populaţie, guvernul nemaiavând nici o scuză pentru a nu le implementa.
Unii analişti sunt de părere că pierderea alegerilor prezidenţiale a fost în interesul partidului lui Kaczynski pentru a permite Platformei Civice să impună măsuri de austeritate care vor creşte şansele opoziţiei de a câştiga alegerile parlamentare din toamna lui 2011.
Diana Gabor
Al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Polonia a fost câştigat de candidatul formaţiunii liberale Platforma Civică, Bronislaw Komorowski. Acesta a obţinut 53% din voturi, iar rivalul său, Jaroslaw Kaczynski 47%, rata de participare a polonezilor la scrutin fiind de 42%. Komorowski a declarat, în discursul de mulţumire, că democraţia poloneză este cea care a câştigat alegerile de sâmbătă 3 iunie.
În umbra lui Lech Kaczynski
Alegerile prezidenţiale din Polonia urmau să aibă loc în toamna acestui an, dar au fost organizate mai devreme ca urmare a tragediei de la Smolensk din 10 aprilie, când fostul preşedinte, Lech Kaczynski, şi-a pierdut viaţa în urma unui accident aviatic.
Fratele său Jaroslaw Kaczynski a fost pe locul doi pe durata întregii campanii, dar a beneficiat de o creştere în popularitate după ce şi-a îmbunătăţit imaginea la o dezbatere televizată din 30 iulie. Komorowski a făcut greşeala de a critica preşedinţia lui Lech Kaczynski, iar Jaroslaw, care purta haine de doliu, s-a arătat rănit şi a declarat că este nepoliticos să nu-i repecţi pe cei morţi. Cu voturi de simpatie şi o campanie mai puţin agresivă din partea lui Komorowski, Kaczynski şi-a crescut şansele la scrutin, dar nu a fost suficient ca pentru populaţia să uite de performanţa sa ca prim-ministru.
Investitorii sperau în victoria lui Komorowski
Cursa pentru turul doi s-a arătat a fi una foarte strânsă în sondaje. Un sondaj GfK prin telefon realizat în 1 iulie arăta că 10% dintre alegători erau indecişi, iar ceilalţi erau împărţiţi egal între cei doi candidaţi. Deşi presa prognoza victoria lui Kaczynski, investitorii sperau ca noul preşedinte să fie contracandidatul său, datorită politicii sale orientate către mediul de afaceri şi bunei colaborări cu premierul Donald Tusk, care ar putea rezolva astfel problema deficitului bugetar. Kaczynski s-a opus reducerii cheltuielilor bugetare şi adoptării monedei euro, afirmând chiar că actualul guvern nu promovează interesele naţionale ale Poloniei. Noul preşedinte polonez şi-a luat angajamentul să se folosească cât mai puţin posibil de dreptul de veto al preşedintelui, având în vedere criticile guvernului premierului Donald Tusk la adresa lui Lech Kaczynski pentru respingerea reformelor liberale privind sistemul de pensii şi sănătate.
Time subliniază că Polonia, sub conducerea guvernului lui Tusk, a fost singurul membru UE care a evitat recesiunea anul trecut, dar, deşi finanţele sale stau mai bine decât ale majorităţii statelor europene, guvernul trebuie să se concentreze pe scăderea deficitului bugetar. Cu Branislaw Komorowski preşedinte, Tusk nu mai poate amâna reformele promise, deşi unele măsuri, cum ar fi creşterea vârstei de pensionare şi reducerea cheltuielilor sociale, ar putea fi prea greu de suportat pentru alegători, reducând astfel şansele ca partidul de guvernământ să obţină o nouă victorie la alegerile parlamentare de anul viitor. Potrivit unui raport al Goldman Sachs, ”rezultatul alegerilor este unul pozitiv pentru pieţe, dar reformele imediate devin tot mai puţin probabile din cauza alegerilor parlamentare care se apropie”.
Noul preşedinte este mai aproape de Vest
Analiştii şi politicienii europeni sunt de părere că noul preşedinte va aduce stabilitate politică Poloniei şi va realize în sfârşit reformele amânate până acum. Un politician din Estonia, Marko Mihkelson, citat de Baltic Review, este de părere că ”succesul lui Komorowski este şi un trimf al primului-ministru Donald Tusk pentru că amândoi aparţin aceluiaşi partid şi aceasta înseamnă că conducerea ţării va fi de acum în aceleaşi mâini. Acest lucru este important în special pentru decizile în ceea ce priveşte politicile economice şi evoluţia către euro. Deficitul bugetar este de peste 7% şi introducerea monedei unice va fi foarte puţin posibilă înainnte de 2015. Victoria lui Komorowski este de asemenea un mesaj clar că influenţa Poloniei în UE va creşte deoarece, deodată cu Jarslaw Kaczynski, şi tabăra eurosceptică a suferit o înfrângere. În anul următor Polonia va prelua preşedinţia Consiliului Europei şi rezultatele alegerilor prezidenţiale au deschis noi perspective în acest sens”.
Cotidianul maghiar Népszabadság scrie de asemenea că Bronisaw Komorowski deschide drumul spre reformă: ”Spre deosebire de Jaroslaw Kaczynski, Komorowski este legat de Vest. Şi se bucură de sprijinul claselor educate. Alegându-l pe Komorowski ca şef al statului, polonezii nu au votat doar pentru politici orientate spre Vest, dar şi pentru schimbări. Şi mai ales au votat pentru a pune capăt divizării politice a ţării. Guvernul nu mai poate amâna reforme esenţiale, ca de exemplu cea a sistemului de pensii şi de sănătate”.
Bronislaw Komorowski este considerat un promotor al unităţii politice şi al creşterii influenţei Poloniei în cadrul Uniunii Europene. Komorowski a declarat că obiectivul său este ca Polonia să ajungă din urmă ţările mai vechi şi mai prospere din UE şi să unească formaţiunile de pe scena politică în jurul acestor obiective comune. În schimb, Jaroslaw Kaczynski, este cunoscut ca un naţionalist care se opune adoptării euro şi se arată neîncrezător în UE, Rusia şi Germania. În perioada în care Kaczynski era prim-ministru, Polonia a devenit un partener problematic în UE, relaţiile cu vecinii fiind aproape conflictuale.
Opoziţia aşteaptă implementarea unor măsuri de austeritate
Jaroslaw Kaczynski ar putea atrage simpatia alegătorilor către partidul de opoziţie dacă măsurile de echilibrare a bugetului de stat îi va nemulţumi pe aceştia. În cadrul alegerilor prezidenţiale, Kaczynski a cerut polonezilor să crească consumul pentru a contracara criza economică globală şi în campanie s-a arătat pentru creşterea pensiilor şi a salariului minim. Evoluţia lui Kaczynski la alegerile prezidenţiale a fost destul de surprinzătoare, având în vedere faptul că în urmă cu doar câteva luni era unul dintre cei mai prost-văzuţi politicieni din Polonia. Şi-a câştigat sprijinul populaţiei rurale promovând valori patriotice şi catolice conservatoare, spre deosebire de Komorowski, care susţine o mai mare separare a statului de biserică şi a fost sprijinit de populaţia tânără şi cea urbană. Victoria lui Komorowski a fost a claselor urbane tinere din nordul şi vestul Poloniei, care au prosperat în ultimii 20 de ani şi care văd viitorul ţării în termenii integrării europene, a liberalizării pieţelor şi a reconcilierii cu Germania şi Rusia.
The Economist este de părere că Bronislaw Komoroski va intra în curând într-un con de umbră deoarece singurul interes al lui Donald Tusk pentru a-l susţine a fost faptul că punând dreptul de veto al preşedintelui deoparte, guvernul va fi acum liber să implementeze reformele pe care le-a tot amânat Lech Kaczynski. Preşedintele polonez are destul de puţine atribuţii. Cel mai important instrument pus la dispoziţia sa este dreptul de veto, care poate fi ignorat doar cu votul a trei cincimi din camera inferioară a parlamentului. În contextul în care în Polonia un partid abia dacă obţine jumătate din scaunele parlamentare, veto-ul prezidenţial cântăreşte semnificativ în politica statului. Victoria lui Komorowski reprezintă astfel trecerea ultimului obstacol în calea reformelor care s-ar putea dovedi neplăcute pentru populaţie, guvernul nemaiavând nici o scuză pentru a nu le implementa.
Unii analişti sunt de părere că pierderea alegerilor prezidenţiale a fost în interesul partidului lui Kaczynski pentru a permite Platformei Civice să impună măsuri de austeritate care vor creşte şansele opoziţiei de a câştiga alegerile parlamentare din toamna lui 2011.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
- Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
- Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
- Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
- DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009
Articol vizualizat de 638 ori
Înapoi
Reportaje video
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.














Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.