În urma creşterii TVA, FMI a crescut ţinta pentru inflaţie pe 2010 la 7,9%, mai mult decât dublu faţă de cea din luna mai. Cu toate acestea, se arată optimişti în legătură cu încasările pe care noua politică fiscală le-ar putea aduce la bugetul de stat şi de capacitatea sa de a contracara puterea de cumpărare neatinsă de măsurile de austeritate a pensionarilor. BNR a luat deja măsuri pentru a stabiliza ratele de creştere a inflaţiei şi evoluţia cursului valutar, dar băncile arată că o serie de factori care nu au fost luaţi în considerare pot influenţa evoluţia creşterii preţurilor.


Fondul Monetar Internaţional (FMI) menţine prognoza pentru scăderea economică din România în 2010 la -0,5% şi consideră că noul set de măsuri de austeritate nu va avea un impact semnificativ asupra Produsului Intern Brut. "Nu anticipăm că vor fi efecte negative suplimentare asupra PIB din creşterea TVA comparativ cu cele din măsurile de tăiere a cheltuielilor anunţate anterior. Pensionarii vor avea mai mulţi bani de cheltuit, ceea ce va stimula economia, dar ceilalţi oameni vor plăti TVA mai mare, deci vor avea mai puţini bani de cheltuit. Astfel, cele două efecte se vor anihila reciproc", a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI, citat de Mediafax.
Pentru inflaţie însă, FMI a crescut ţinta pentru anul acesta la 7,9% faţă de 3,5% cât a stabilit în acordul iniţial încheiat cu România. Consiliul Director al FMI a aprobat noua ţintă de inflaţie în cadrul şedinţei la care s-a decis eliberarea celei de-a cincea tranşe din împrumutul contractat de ţara noastră. "În ciuda unei scăderi economice semnificative, autorităţile române au făcut paşi importanţi spre refacerea stabilităţii macroeconomice. Echilibrul între tăierile de cheltuieli şi creşterea taxelor va ajuta la reducerea impactului social al procesului de ajustare fiscală", a spus John Lipsky, first deputy managing director în cadrul FMI, citat de Ziarul Financiar.

FMI este mulţumit de noile măsuri de austeritate

Cei de la FMI au propus în primăvară Executivului un plan de reducere a deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor şi creşterea taxelor, prognozând că majorarea TVA va creşte PIB cu 1%, iar reducerea cheltuielilor cu 1,3%. Oficialii FMI se arată mulţumiţi de evoluţia reformei fiscale, dar sunt îngrijoraţi de capacitatea Guvernului de a implementa aceste politici. "În mod evident, membrii Consiliului Director al FMI sunt îngrijoraţi cu privire la continuarea efortului Guvernului de a implementa politicile. Nu este doar o chestiune de aprobare a măsurilor, trebuie să şi respecţi angajamentele, să ţii cheltuielile sub control şi să asiguri continuarea colectării veniturilor la buget pentru a atinge un rezultat pozitiv", a mai spus Franks, citat de Mediafax.
România a primit până acum 10,2 miliarde de euro din împrumutul de la FMI, 2,5 miliarde de euro din creditul de la Comisia Europeană şi 300 de milioane de euro din cel de la Banca Mondială. Pachetul financiar negociat anul trecut de Guvern are o valoare de aproape 20 de miliarde de euro, din care 12,9 miliarde de euro de la FMI. Din banii primiţi până acum, România a folosit 2,2 miliarde de euro pentru acoperirea deficitului bugetar şi restul au intrat în rezerva BNR pentru a asigura stabilitatea cursului valutar.

Creşterea TVA nu va genera inflaţia scontată

Unul dintre elementele-surpriză ale majorării TVA îl reprezintă comportamentul retail-arilor care au preferat să incorporeze majorarea şi nu au transmis-o cumpărătorilor, astfel că mărirea nu s-a văzut integral în preţuri. Astfel că perspectivele pentru creşterea inflaţiei sunt mai modeste decât s-a prognozat la anunţarea măsurilor. Dacă, în loc să adauge creşterea TVA la preţuri, firmele vor reduce preţurile iniţiale pentru a păstra preţurile de la raft constante, încasările din taxa pe valoare adăugată majorată la bugetul de stat pot scădea. Însă este în interesul Guvernului ca inflaţia să crească, astfel va plăti mai puţin la datoriile în lei şi va încasa mai mult.
BNR a anunţat în urma unei şedinţe de săptămâna trecută că va menţine neschimbată dobânda la politica monetară, deşi aceasta a fost de mai multe ori redusă de la începutul anului pentru a contracara inflaţia. Problema principală identificată de BNR este creşterea inflaţiei pe termen scurt ca urmare a majorării TVA. Aceştia sunt de părere că ritmul de creştere al inflaţiei ar putea evolua spre 8%, faţă de 4,42% cât era estimat în mai.
În prima jumătate a lui 2010, nivelul scăzut al creşterii preţurilor şi chiar o uşoară tendinţă de apreciere a leului au permis băncii centrale să taie dobânda de politică monetară de la 8% la 6,25% pe an. Îngheţarea dobânzii la politica monetară vizează însă asigurarea pe termen lung a continuării procesului de dezinflaţie, reluarea creditării economiei şi reducerea volatilităţii cursului. Oficialii BNR au arătat că majorarea TVA va conduce imediat la o creştere semnificativă a nivelului preţurilor cu amănuntul şi că deciziile de politică monetară vor fi marcate în continuare de prudenţă mai ales că există un grad ridicat de incertitudine în ceea ce priveşte rezultatul acţiunilor de consolidare fiscală întreprinse de Guvern.

BNR şi băncile se aşteaptă la o inflaţie moderată

Contactat de Gândul, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a arătat că valorile privind inflaţia care sunt preconizate de analişti sunt mai mari decât ceea ce va fi în realitate. "Teoretic, valorile afişate în dezbaterile publice, de 10-12%, sunt posibile. În practică însă ele sunt imposibile. Nu s-a mai văzut până acum o creştere atât de mare a inflaţiei în condiţiile în care majorarea TVA şi scăderea salariilor bugetarilor cu 25% vor duce la scăderea consumului. Nu poţi avea în acelaşi timp şi un impact masiv al majorării TVA în inflaţie şi o scădere a consumului", a declarat Vasilescu.
Un raport al Raiffeisen Bank arată că majorarea TVA la 24%, deprecierea leului, eliminarea subvenţiilor la căldură şi creşterea preţurilor la alimente din cauza inundaţiilor ar putea duce la o rată a inflaţiei de 8%, iar măsurile de austeritate ale Executivului vor afecta în mod negativ PIB, ca urmare a reducerii consumului. De asemenea, specialiştii Raiffeisen Bank estimează o creştere a dobânzii de politică monetară de către BNR: "Credem că există riscul de a vedea o creştere a dobânzii de politică monetară în următoarele luni dacă vor apare efecte suplimentare în urma majorării TVA şi aşteptările inflaţioniste vor creşte. De asemenea, există riscul ca dobânzile interbancare să crească".
Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, a subliniat pentru aceeaşi sursă că nu se poate estima cât va creşte inflaţia, dar efectul majorării TVA reflectat în inflaţie va dispărea abia după un an. "Este un şoc important pentru inflaţie. Efectul va dura circa 12 luni. Abia în iulie, în vara lui 2011, vom putea vedea o inflaţie de circa 4%, cât este ea acum", a explicat acesta.
ING Bank România şi-a revizuit prognoza de inflaţie pentru acest an de la 4,1% la 7% conform unui raport al băncii. "Dacă se dublează, într-adevăr, costul energiei termice, şi adăugăm şi majorarea preţurilor alimentare, fiecare cu un efect de 1,2%, inflaţia ar creşte cu alte 2,4 procente şi am ajunge la 9,4-9,5% pe finalul anului. Ne aşteptăm să înregistrăm creştere abia din 2012", a estimat Nicolae Chidesciuc, economist-şef, ING Bank România.

Inflaţia ca indicator de dezvoltare economică

Menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut este un obiectiv al celor care trasează politicile economice în întreaga lume. Inflaţia nu cauzează probleme majore atât timp cât ratele de creştere sunt reduse, stabile şi se încadrează în aşteptările companiilor şi ale consumatorilor. Un efect cheie al inflaţiei este faptul că aceasta reduce valoarea banilor în timp, ceea ce înseamnă că banii şi deţinătorii acestora suferă o pierdere a puterii de cumpărare. Această pierdere a puterii de cumpărare nu afectează numai consumatorii şi gospodăriile, ci influenţează şi companiile şi guvernele.
Pentru a prospera şi a se dezvolta, companiile au nevoie, în general, de condiţii economice favorabile, inclusiv de o inflaţie scăzută şi stabilă. Incertitudinea planificării companiilor creşte enorm dacă inflaţia este ridicată sau se aşteaptă a fi ridicată, modificarea valorii banilor însemnând că firmele nu pot fi sigure ce costuri sau venituri vor avea în viitor. Ca reacţie, aceste companii devin mult mai prudente.
Inflaţia ridicată sau anticiparea unei inflaţii ridicate poate duce la creşterea mai rapidă a costurilor companiilor în raport cu câştigurile de productivitate, determinând întreprinzătorii să fie mai reticenţi faţă de riscuri, mai puţin dispuşi să investească în viitor – şi reducând astfel competitivitatea. Acest lucru are un impact negativ asupra creşterii economice şi asupra ocupării locurilor de muncă.

Diana Gabor

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
• România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
• Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
• Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
• Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008

Tag-uri

Alin Tise Romania

Comentarii

Nici un comentariu nu a fost postat încă.