UBB, departe de topul 500
Ungaria, o ţară cu o suprafaţă de două ori şi jumătatea mai mică decât România, are trei universităţi în topul Shanghai a celor mai bune 500 de instituţii de învăţământ superior din lume. România, cu o populaţie de două ori mai mică decât vecinii săi, rămâne doar cu gândul la acest top. Oficialii Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca se tot laudă că ar fi din ce în ce mai aproape de acest top, însă rezultatele concrete nu se observă. În contextul în care se aşteaptă un laureat al premiului Nobel, iar cercetările întârzie să aibă efecte, şansele ca UBB să acceadă în acest top sunt minime.
Universitatea Babeş-Bolyai nu se poate compara cu cele trei universităţi din Ungaria care fac parte din topul celor mai bune 500 de universităţi ale lumii: Universitatea din Szeged, Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta şi Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta. Andrei Marga, rectorul UBB, nu este mulţumit de bugetul pe care îl are în administrare şi a cerut 300 de milioane de euro într-un an pentru a accede în acest top. Oficialul UBB nu se satură de bani şi vrea să dea salarii mai nesimţite bugetarilor de lux ai acestei instituţii de învăţământ superior. „Să fim foarte clari. Nu a intrat nimeni în primele 500, dacă e vorba de clasificarea majoră care e Shanghai. Din România, nu a fost nimeni propus pentru această listă, pentru că presupune să ai premianţi Nobel, iar dacă nu îi ai, nu poţi intra. Toate aceste clasificări sunt relative, UBB, la acestă oră, este undeva în primele 600 în această clasificare Shanghai. Până acum, nicio universitate din România nu a reuşit să coboare sub locul 700. Destul de curând va veni şi momentul în care UBB va intra în top 500, dar trebuie tratată cu atenţie problema. E uşor să aduci în primele 500 o universitate politehnică, o universitate de medicină, pentru că au specializări puţine”, declara Andrei Marga anul trecut într-un interviu acordat Gazetei de Cluj. Progresul făcut însă a fost unul minim, iar cercetarea universităţii nu a avut niciun rezultat remarcabil în ultima perioadă.
Premiile Nobel
Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta are trei câştigători ai Premiului Nobel: Denes Gabor, inventatorul holografiei care a primit trofeul pentru fizică în 1971, Eugene Wigner, laureat al Nobelului pentru fizică în 1963, dar şi George Olah, premiantul Nobel pentru Chimie în 1994.
Universitatea din Szeged are şi ea un laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1912, Gustaf Dalen.
Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta are trei laureaţi ai premiului Nobel: Georg von Bekesy, câştigător al premiului pentru Medicină în 1961, Albert Szent Gyorgyi, câştigător al premiului pentru Psihologie şi Medicină în 1937, dar şi John Harsanyi, care a „înfăşcat” distincţia în Economie în 1994.
Facultatea de Litere, al treilea buget din UBB
Universitatea Babeş-Bolyai are aproape atâtea facultăţi cât cele mai importante universităţi din Ungaria, respectiv 22 de facultăţi: Facultatea de Matematică, Facultatea de Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Biologie, Facultatea de Geografie, Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe Economice, Facultatea de Business, Facultatea de Istorie, Facultatea de Psihologie, Facultatea de Studii Europene, Facultatea de Ştiinţe Politice, Facultatea de Litere, Facultatea de Educaţie Fizică, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Facultatea de Teologie Reformată, Facultatea de Teologie Romano-catolică, Facultatea de Sociologie, Facultatea de Ştiinţele Mediului, Facultatea de Teatru şi Televiziune şi Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.
Pentru toate aceste facultăţi se cheltuiesc 119 milioane de lei noi doar pentru salariile cadrelor didactice. Gazeta de Cluj v-a prezentat în repetate rânduri salariile nesimţite ale cadrelor didactice ale universităţii Babeş-Bolyai care îşi trec pe cartea de muncă contracte de cercetare fără să aibă nicio acoperire notabilă în ultima perioadă. Cea mai costisitoare facultate este Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, al cărui sediu şi număr de studenţi este bine cunoscut, cu un buget de 23,2 milioane de lei noi. Surprinzător sunt însă ocupantele locurilor 2 şi 3 în topul bugetarilor care mănâncă banii statului: cei de la Facultăţile de Geografie şi Litere.
UBB, facultăţi cât top 3 din Ungaria
Universitatea din Szeged are 12 facultăţi: Facultatea de Agricultură, Facultatea de Arte, Facultatea de Stomatologie, Facultatea de Economică şi Administraţia Afacerilor, Facultatea de Inginerie, Facultatea de Ştiinţe ale Sănătăţii şi Studii Sociale, Facultatea de Drept, Facultatea de Medicină, Facultatea de Muzică, Facultatea de Farmacie, Facultatea de Ştiinţe şi Informatică, Facultatea de Pedagogie Juhasz Gyula.
Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta are 8 facultăţi: Facultatea de Educaţie şi Psihologie, Facultatea de Drept, Facultatea de Educaţii Speciale Barczi Gusztav, Facultatea de Umanistică, Facultatea de Informatică, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Facultatea Elementară de Asistente, Facultatea de Ştiinţele Naturii.
Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta are 8 facultăţi: Facultatea de Inginerie Civilă, Facultatea de Inginerie Mecanică, Facultatea de Arhitectură, Facultatea de Tehnologie Chimică şi Biotehnologie, Facultatea de Inginerie Electrică şi Informatică, Facultatea de Ingineria Transporturilor, Facultatea de Ştiinţe Naturale, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Sociale.
Universitatea Eotvos Lorand face parte din The Coimbra Group, The Utrecht Networ, UNICA, EUA, The Danube Rectors Conference, AUDEM, CEI Uninet.
Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' este de exemplu un membru al The Utrech Network(n.r. Reţeaua Utrecht), din care face parte şi Universitatea Eotvos Lorand, dar şi multe alte universităţi din Top 500. Reţeaua Utreche este o unitate formată din 30 de universităţi din 28 de ţări care cooperează în domeniul internaţionalizării. “Deşi este larg extinsă, reţeaua rămâne foarte selectivă în selecţia membrilor pentru a menţine o scară administrabilă şi flexibilitatea propriilor acţiuni. De aceea Reţeaua Network este o instituţie care acoperă un areal foarte vast, dar care păstrează o structură menajabilă. Reţeaua este dedicată în special arealelor legate de mobilitatea studenţilor şi personalui, şcoli de vară, internaţionalizarea şi unificarea curriculei, duble specializări, în timp ce rămânem deschişi oricărui tip de activitate care menţine şi întăreşte profilul”, arată oficialii Reţelei Utrecht în descrierea instituţiei.
O altă structură din care face parte Eotvos Lorand Universities este Universities from the Capital of Europe(n.r. UNICA, Universităţi din Capitalelele Europei). Universitatea din Bucureşti este membră a acestui consiliu.
UBB mai face parte şi din The Danube Rectors Conference şi AUDEM (Alliance of Universities for Democracy), alături de Eotvos Lorand University.
UBB, cu toate universităţile din România
UBB face parte din European Universities Association alături de alte universităţi de top, însă criteriul pentru admiterea în acest top este probabil doar să ai statul de universitate, atât de multe universităţi sunt grupate în această reţea. Facultăţile din România care fac parte din Universities Association sunt: Academia de Studii Economice din Bucureşti, Univeritatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Babeş-Bolyai, Black Sea Universities Network, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Academia de Muzică Gheorghe Dima, Universitatea Tehnică "Georghe Asachi", Universitatea "Lucian Blaga " Sibiu, Şcoala Naţională de Studi Politice şi Aministrative, Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureş, Universitatea "Politehnică din Timişoara", Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava, Universitatea de Medicina si Farmacie Targu Mures, Universitatea Tehnica Cluj- Napoca, The Transylvania University of Braşov, Universitatea "Tibiscus" Timişoara, Universitatea Titu Maiorescu, Universitatea Spiru Haret, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinara, Universitatea Politehnica din Bucuresti, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca, Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Universitatea din Bucuresti, Universitatea din Craiova, Universitatea de Medicina si Farmacie" Iuliu Hatiegan" Cluj-Napoca, Universitatea din Pitesti, University of the West, Universitatea de Vest"Vasile Goldis" Arad, Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes.
Tiberiu Hrihorciuc
Universitatea Babeş-Bolyai nu se poate compara cu cele trei universităţi din Ungaria care fac parte din topul celor mai bune 500 de universităţi ale lumii: Universitatea din Szeged, Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta şi Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta. Andrei Marga, rectorul UBB, nu este mulţumit de bugetul pe care îl are în administrare şi a cerut 300 de milioane de euro într-un an pentru a accede în acest top. Oficialul UBB nu se satură de bani şi vrea să dea salarii mai nesimţite bugetarilor de lux ai acestei instituţii de învăţământ superior. „Să fim foarte clari. Nu a intrat nimeni în primele 500, dacă e vorba de clasificarea majoră care e Shanghai. Din România, nu a fost nimeni propus pentru această listă, pentru că presupune să ai premianţi Nobel, iar dacă nu îi ai, nu poţi intra. Toate aceste clasificări sunt relative, UBB, la acestă oră, este undeva în primele 600 în această clasificare Shanghai. Până acum, nicio universitate din România nu a reuşit să coboare sub locul 700. Destul de curând va veni şi momentul în care UBB va intra în top 500, dar trebuie tratată cu atenţie problema. E uşor să aduci în primele 500 o universitate politehnică, o universitate de medicină, pentru că au specializări puţine”, declara Andrei Marga anul trecut într-un interviu acordat Gazetei de Cluj. Progresul făcut însă a fost unul minim, iar cercetarea universităţii nu a avut niciun rezultat remarcabil în ultima perioadă.
Premiile Nobel
Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta are trei câştigători ai Premiului Nobel: Denes Gabor, inventatorul holografiei care a primit trofeul pentru fizică în 1971, Eugene Wigner, laureat al Nobelului pentru fizică în 1963, dar şi George Olah, premiantul Nobel pentru Chimie în 1994.
Universitatea din Szeged are şi ea un laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1912, Gustaf Dalen.
Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta are trei laureaţi ai premiului Nobel: Georg von Bekesy, câştigător al premiului pentru Medicină în 1961, Albert Szent Gyorgyi, câştigător al premiului pentru Psihologie şi Medicină în 1937, dar şi John Harsanyi, care a „înfăşcat” distincţia în Economie în 1994.
Facultatea de Litere, al treilea buget din UBB
Universitatea Babeş-Bolyai are aproape atâtea facultăţi cât cele mai importante universităţi din Ungaria, respectiv 22 de facultăţi: Facultatea de Matematică, Facultatea de Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Biologie, Facultatea de Geografie, Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe Economice, Facultatea de Business, Facultatea de Istorie, Facultatea de Psihologie, Facultatea de Studii Europene, Facultatea de Ştiinţe Politice, Facultatea de Litere, Facultatea de Educaţie Fizică, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Facultatea de Teologie Reformată, Facultatea de Teologie Romano-catolică, Facultatea de Sociologie, Facultatea de Ştiinţele Mediului, Facultatea de Teatru şi Televiziune şi Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.
Pentru toate aceste facultăţi se cheltuiesc 119 milioane de lei noi doar pentru salariile cadrelor didactice. Gazeta de Cluj v-a prezentat în repetate rânduri salariile nesimţite ale cadrelor didactice ale universităţii Babeş-Bolyai care îşi trec pe cartea de muncă contracte de cercetare fără să aibă nicio acoperire notabilă în ultima perioadă. Cea mai costisitoare facultate este Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, al cărui sediu şi număr de studenţi este bine cunoscut, cu un buget de 23,2 milioane de lei noi. Surprinzător sunt însă ocupantele locurilor 2 şi 3 în topul bugetarilor care mănâncă banii statului: cei de la Facultăţile de Geografie şi Litere.
UBB, facultăţi cât top 3 din Ungaria
Universitatea din Szeged are 12 facultăţi: Facultatea de Agricultură, Facultatea de Arte, Facultatea de Stomatologie, Facultatea de Economică şi Administraţia Afacerilor, Facultatea de Inginerie, Facultatea de Ştiinţe ale Sănătăţii şi Studii Sociale, Facultatea de Drept, Facultatea de Medicină, Facultatea de Muzică, Facultatea de Farmacie, Facultatea de Ştiinţe şi Informatică, Facultatea de Pedagogie Juhasz Gyula.
Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta are 8 facultăţi: Facultatea de Educaţie şi Psihologie, Facultatea de Drept, Facultatea de Educaţii Speciale Barczi Gusztav, Facultatea de Umanistică, Facultatea de Informatică, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Facultatea Elementară de Asistente, Facultatea de Ştiinţele Naturii.
Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta are 8 facultăţi: Facultatea de Inginerie Civilă, Facultatea de Inginerie Mecanică, Facultatea de Arhitectură, Facultatea de Tehnologie Chimică şi Biotehnologie, Facultatea de Inginerie Electrică şi Informatică, Facultatea de Ingineria Transporturilor, Facultatea de Ştiinţe Naturale, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Sociale.
Universitatea Eotvos Lorand face parte din The Coimbra Group, The Utrecht Networ, UNICA, EUA, The Danube Rectors Conference, AUDEM, CEI Uninet.
Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' este de exemplu un membru al The Utrech Network(n.r. Reţeaua Utrecht), din care face parte şi Universitatea Eotvos Lorand, dar şi multe alte universităţi din Top 500. Reţeaua Utreche este o unitate formată din 30 de universităţi din 28 de ţări care cooperează în domeniul internaţionalizării. “Deşi este larg extinsă, reţeaua rămâne foarte selectivă în selecţia membrilor pentru a menţine o scară administrabilă şi flexibilitatea propriilor acţiuni. De aceea Reţeaua Network este o instituţie care acoperă un areal foarte vast, dar care păstrează o structură menajabilă. Reţeaua este dedicată în special arealelor legate de mobilitatea studenţilor şi personalui, şcoli de vară, internaţionalizarea şi unificarea curriculei, duble specializări, în timp ce rămânem deschişi oricărui tip de activitate care menţine şi întăreşte profilul”, arată oficialii Reţelei Utrecht în descrierea instituţiei.
O altă structură din care face parte Eotvos Lorand Universities este Universities from the Capital of Europe(n.r. UNICA, Universităţi din Capitalelele Europei). Universitatea din Bucureşti este membră a acestui consiliu.
UBB mai face parte şi din The Danube Rectors Conference şi AUDEM (Alliance of Universities for Democracy), alături de Eotvos Lorand University.
UBB, cu toate universităţile din România
UBB face parte din European Universities Association alături de alte universităţi de top, însă criteriul pentru admiterea în acest top este probabil doar să ai statul de universitate, atât de multe universităţi sunt grupate în această reţea. Facultăţile din România care fac parte din Universities Association sunt: Academia de Studii Economice din Bucureşti, Univeritatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Babeş-Bolyai, Black Sea Universities Network, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Academia de Muzică Gheorghe Dima, Universitatea Tehnică "Georghe Asachi", Universitatea "Lucian Blaga " Sibiu, Şcoala Naţională de Studi Politice şi Aministrative, Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureş, Universitatea "Politehnică din Timişoara", Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava, Universitatea de Medicina si Farmacie Targu Mures, Universitatea Tehnica Cluj- Napoca, The Transylvania University of Braşov, Universitatea "Tibiscus" Timişoara, Universitatea Titu Maiorescu, Universitatea Spiru Haret, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinara, Universitatea Politehnica din Bucuresti, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca, Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Universitatea din Bucuresti, Universitatea din Craiova, Universitatea de Medicina si Farmacie" Iuliu Hatiegan" Cluj-Napoca, Universitatea din Pitesti, University of the West, Universitatea de Vest"Vasile Goldis" Arad, Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1551 ori
Înapoi
Reportaje video
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.














Comentarii