După ce CCR a pronunţat scăderea pensiilor ca fiind neconstituţională, Guvernul a decis majorarea TVA cu 5%. Îngrijorările legate de poziţia FMI faţă de noul set de măsuri de austeritate s-a resimţit pe piaţa valutară, specialiştii prognozând un curs de până la 6 lei/euro, în cazul în care acordul cu Fondul va fi îngheţat. Reprezentanţii BNR au arătat că odată cu majorarea TVA ne putem aştepta la o creştere a inflaţiei de 10% sau mai mult, fapt care va duce la rândul său la scăderea consumului. Firmele româneşti au fost nevoite să schimbe preţurile peste noapte datorită celei mai semnificative majorări a TVA din Uniunea Europeană.

Sebastian Vlădescu a declarat că regretă majorarea TVA, deşi aceasta va creşte veniturile la bugetul de stat. "Nu am vrut majorarea TVA, deoarece afectează, global şi nediscriminatoriu, pe toată lumea. Creşterea TVA afectează şi mediul de afaceri, mult mai direct decât reducerea salariilor şi pensiilor. În loc să operăm acolo unde avem probleme, venim şi facem chimioterapie. România este încă în recesiune, în pofida lucrurilor bune, precum creşterea producţiei industriale şi a exporturilor. Consumul este încă scăzut. Conştient de asta, nu am vrut să cresc TVA", a declarat acesta.
"Creşterea TVA era inevitabilă şi se întâmpla şi în absenţa respingerii tăierii pensiilor la Curtea Consti¬tuţională, dar cred că 24% este ex¬cesiv, 22% ar fi fost acceptabil. Media europeană e 21,3%. Există alternative, în general se aplică un mixt de măsuri, ca în Spania sau în Marea Britanie: se taie achiziţii şi investiţii, se iau şi mă¬suri de stimulare", arată Liviu Voi¬nea, director executiv la Grupul de Economie Aplicată.

Cursul valutar, sensibil la FMI

La mijlocul săptămânii, cursul valutar a atins un maxim istoric de 4,3257 lei/euro. Potrivit BNR, aceasta s-a datorat majorării TVA cu 5% şi îndoielilor de pe pieţele financiare legate de acordarea celei de-a cincea tranşe de la FMI. Îngrijorările legate de îngheţarea acordului cu FMI a determinat specialiştii să vehiculeze scenarii sumbre care prevedeau creşterea cursului până la 5-6 lei/euro. Directorul BNR, Eugen Rădulescu, a declarat pentru Mediafax la începutul săptămânii: "Nu ştiu unde se poa¬te duce cursul şi nici nu vreau să mă gân¬desc la acest lucru. Îngheţarea a¬cor-dului cu FMI, cuplată cu o even¬tu¬a¬lă paralizie a deciziei politice, l-ar pu¬¬tea duce în bălării. 5-6 lei pentru un eu¬ro, poate şi mai rău".
După ce Boardul Fondului Monetar Internaţional s-a reunit joi pentru a decide eliberarea următoarei tranşe, de 900 de milioane de euro, din acordul de împrumut, apele s-au mai liniştit. Tonny Lybek, şeful delegaţiei FMI în România, a declarat că a cincea tranşă va fi acordată în câteva zile, şi scrisoarea de intenţie va primi aviz favorabil din partea instituţiei pe care o reprezintă, pentru că „autorităţile române au arătat un angajament ferm faţă de programul economic - aferent acordului stand-by - prin identificarea rapidă a măsurilor compensatorii după decizia Curţii Constituţionale". După declaraţia lui Lybek, cursul de schimb s-a redresat uşor, iar în cazul primirii celei de-a cincea tranşe, este posibil să revină la nivelul actual.
Analistul-şef Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, este de părere că "deprecierea leului era inevi¬tabilă, în condiţiile în care corecţia deficitului nu merge cum trebuie, în loc să scădem cheltuielile, creştem taxele şi impozitele. Pentru economia reală e o veste proastă, o spune orice manual de economie că în perioade de criză nu trebuie crescute taxele şi impozitele. Trebuie reduse salariile şi rezolvată problema deficitului bugetar şi al sistemului public de pensii. Deficitul sistemului de pensii este în jur de 3 miliarde de euro, este imens".

BNR prognozează o inflaţie de 10%

Preţurile la alimente, combustibili şi alte bunuri de larg consum au crescut peste noapte din 1 iulie. BNR se aşteaptă la o inflaţie de 10% anul acesta. Majorarea preţurilor cu 5% determinată în mod direct de creşterea TVA se adaugă inflaţiei actuale, dar aceasta ar putea creşte şi peste cei 10%, deoarece “al doilea moment ar putea determina majorarea inflaţiei cu încă două procente, din cauza panicii şi lăcomiei comercianţilor”, potrivit lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Vasilescu a declarat, la Antena 3, că TVA-ul mărit nu va determina în mod obligatoriu o creştere a inflaţiei: "Sunt două puncte care se anulează unul pe altul: creşterea TVA are o influenţă asupra creşterii  inflaţiei, dar scăderea salariilor va duce la reducerea cererii. Ambele măsuri ţin de intervenţia statului şi se anulează una pe alta. Nu zic că nu vom avea inflaţie, dar nu înseamnă că va creşte foarte mult".
Complementar la măsurile adoptate pentru echilibrarea bugetului, Executivul a anunţat şi o serie de măsuri de stimulare a economiei, printre care scheme de ajutor de stat, scheme de garantare, de menţinere a locurilor de muncă, prin reducerea taxelor pentru cei care angajează şomeri, dar şi un impozit suplimentar pentru bănci şi eliminarea impozitului minim pe care îl plătesc firmele.

Scade consumul, se falsifică reţetele

Citat de Money.ro, Dragoş Frumosu, reprezentantul Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, a declarat că “în 30-40 de zile firmele vor vedea ce pot suporta în urma creşterii TVA-ului la 24%. După cele 40 de zile preţurile de raft vor creşte cu 8-10%, din cauza costurilor la energia electrică, termică, cele cu transportul, chiria şi scăderii vânzărilor”. Majorarea preţurilor va determina nu doar o scădere a consumului, ci şi o creştere a importurilor şi producţiei de produse de proastă calitate. Frumosu a explicat că jumătate dintre firme vor modifica reţeta produselor comercializate pentru a nu mări semnificativ preţul acestora. Aceasta înseamnă, de exemplu, că în cazul mezelurilor proporţia de carne-grăsime se va inversa, iar consumatorii vor avea parte de produse cu ingrediente mai ieftine şi mai nesănătoase.
Peste noapte, magazinele au modificat preţurile la mii de produse. Deşi unele firme, ca Billa şi Ikea, s-au angajat să suporte majorarea TVA, majoritatea agenţilor comerciali au fost nevoiţi să aducă modificări la casele de marcat, modificări de care este nevoie de avizul Fiscului. În plus, comercianţii au avut bătăi de cap şi cu fluxul mare de clienţi care au dorit să facă cumpărături la preţul vechi înainte de majorarea datorată TVA-ului nou.

Cea mai mare majorare de TVA din UE

Taxa pe valoare adăugată majorată la 1 iulie cu 5 procente este cea mai mare pe care a avut-o România din 1993 până acum. Deşi încă 4 ţări europene au introdus majorări de TVA, în nici una dintre acestea creşterea nu este la fel de mare ca în ţara noastră. Grecia, care este considerată ţara cu cele mai mari probleme din Uniunea Europeană şi cu cea mai mare cotă de risc, va majora TVA-ul cu doar două procente. Spania măreşte de asemenea cota unică cu 2%, de la 16%, iniţial cea mai redusă din Europa. Spaniolii au decis impunerea unui pachet de măsuri de austeritate în condiţiile în care, deşi majoritatea indicatorilor economici sunt în limite, şomajul a ajuns la 20%, iar guvernanţii se tem de un scenariu asemănător celui din Grecia.
Portugalia, în schimb, stă prost şi cu deficitul bugetar, şi cu datoriile externe, mai prost decât România, dar măreşte TVA-ul cu doar un procent. Finlanda adaugă de asemenea un procent la taxa pe valoare adăugată pentru a contracara scăderea PIB-ului în 2009.

Diana Gabor

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
• România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
• Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
• Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
• Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008

Tag-uri

Romania DNA

Comentarii

Nici un comentariu nu a fost postat încă.