Lumea privita prin ochii unei amante de inchiriat
Gazeta de Cluj prezintă în exclusivitate un interviu cu o amantă de închiriat, care a acceptat invitaţia noastră de a vorbi despre viaţa, dragoste, căsătorie şi nevoia de libertate. Dialogul aduce în prim plan o interesantă introspecţie şi conferă o nouă dimensiune asupra celei mai vechi profesii.
„Mie mi se pare normal ca un bărbat să se ducă şi la altcineva decât la soţia sau la prietena lui. Oricât de bine ar arăta, oricât de frumoasă sau inteligentă ar fi o soţie, un bărbat are nevoie să fie şi cu o altă femeie”
Reporter: Ne poţi spune cam de cât timp faci asta?
Cristina M.: Am ajuns să fac asta acum doi ani şi ceva, când, după ce am venit în Cluj, am lucrat lucrat ca secretară şi mi-am dat demisia. La un moment dat îmi căutam de lucru, şi am dat peste un anunţ care era destul de ambiguu. Am sunat şi am mers. Iniţial am rămas neplăcut surprinsă, pentru că mă gândeam la altceva. Am rămas doar o lună jumătate, pentru că m-am îndrăgostit de primul meu client. Cel mai tare era că tipul acela nici nu era o persoană foarte atrăgătoare din punct de vedere fizic.Cât timp am stat cu el, l-am însoţit prin ţară, pentru că serviciul lui era de aşa natură, încît trebuia să se deplaseze mereu. Dar am stat cu el destul de mult până când el s-a dat la una dintre prietenele mele.
După aeea am mai lucrat într-un salon, dar tot după o lună mi-am dat demisia şi de acolo. Mie dacă nu îmi plac persoanele cu care lucrez, nu mă interesează cât câştig, cât pierd.
Rep: Care este preţul şi eventual cam cât se câştigă?
CM: Între 150 şi 200 de lei pe oră. În general nimeni nu stă doar o oră. Dacă este o persoană de care îmi place, stăm şi povestim, şi vorbim despre orice. Cred că poţi să câştigi atât cât esti dispusă să faci până la urmă. Dintr-un alt punct de vedere, este bine că nu ai şef. Nu te controleaza nimeni, din cauza asta am devenit un monstru ca să spun aşa, în sensul că nu aş mai suporta să am un şef. La cheltuielile pe care le am, nu pot să spun că am foarte mulţi bani. Chiria e foarte mare, locuiesc singură, şi din cauza asta am zis că trebuie să plec de acolo de unde stau.
Rep: Sunt clienţi care revin şi dacă ai dezvoltat cu ei o eventuală relaţie de prietenie? Cât de intimi aţi ajuns, cât de bine vă cunoaşteţi?
CM: Mă înţeleg mai bine cu mai mulţi clienţi, este un tip care vine de un an de zile, şi discutăm o gramadă de lucruri. Nu ştiu chiar atât de multe despre viaţa lui, ştiu doar atât cât imi spune el.
Imi povesteşte despre serviciul lui, despre cât de stresant este. În general, îţi dai seama, nu îşi permite să vină oricine, deci sunt în general şefi. Persoane care par că ar avea un anumit statut.
Rep: În relaţiile pe care le ai cu clienţii, ajungi la un moment dat să te implici?
CM: Am o astfel de relaţie.El e singurul client pe care îl sun.Am depăşit cumva limita de amiciţie, ca să zic aşa, şi el la fel. Dacă nu îl sun eu, pentru că ştiu că îi o persoană ocupată, atunci mă sună el, şi mă întreabă „ce faci?”, că nu ai mai dat nici un semn de viaţă. Este singurul pe care îl sun, ca să îi povestesc ce s-a mai întâmplat în viaţa mea.
Rep: Între clienţi, sigur sunt unii care au familie, soţie. După părerea ta, aceştia îşi înşeală familia apelând la serviciile tale?
CM: Păi cam aproape toţi au familie. Mie personal mi se pare normal ca un bărbat să se ducă şi la altcineva decât la soţia sau la prietena lui. Femeile sunt destul de încuiate la faza asta, şi nu o spun pentru că fac eu asta. Asta cred eu. Am avut o relaţie, cu un tip căsătorit evident, ideea e că el se ducea şi cu altele, şi stiam. Chiar nu mă deranja, avea permisiunea mea bineînţeles. Ce nu am acceptat însă, a fost ca el să se ducă cu o prietenă de-a mea, asta fiind cu adevărat trădare. Pe mine altceva nu mă deranja. A fost la un moment dat la un alt salon de masaj, a venit, mi-a arătat poze, şi totul a fost înregulă. Altfel ar fi aşa o plictiseală..
Am cunoscut nu demult un client care îmi place foarte mult, şi după prima şedinţă mi-a zis dacă nu vreau să fiu doar cu el. Şi a trebuit să fiu sinceră. Eu nu pot să fiu doar cu o persoană.
Rep: Te-ai considera ca fiind proprietatea lui, dacă ai sta doar cu el?
CM: Nu neapărat, proprietate e prea mult spus. M-aş simţi încătuşată. Când ajung acasă ajung.... adică mă cunosc suficient de bine ca să spun că atunci când îmi pasă de cineva, devin mai blândă, să spunem. Oricum dacă ai o prietenă, de exemplu, poţi să te duci acasă, ai mâncare, ai hainele spălate.. Şi eu aş putea să fiu aşa. Cred că într-o femeie sunt toate laturile acestea, depinde în ce moment, în ce perioadă a vieţii o cunoşti. Îmi place să fac şi chestia asta, să am grijă de cineva, doar că ma plictisesc relativ repede, nu pot să fac asta o perioadă foarte lungă de timp.
Rep: Ai fost rugată să mergi la vreun eveniment ca escortă?
CM: Da, dar nu am acceptat. Şi asta are legătură cu mine, ca fiinţă umană. Eu sunt genul de persoană care stă de obicei în spate, sunt un observator, aşa cunosc oamenii. Nu am nevoie să stau în lumină, ca să ştiu că exist.
Rep: Ai vrea la un moment dat să ai o familie, copii poate?
CM: Nu, dar asta e un caz particular. Sincer, cu mulţi ani în urmă am cunoscut un tip care mă plăcea şi vroia o relaţie destul de serioasă. Şi i-am spus că nu pot să fiu doar cu el, mi se pare că nu este pentru mine. Ştiu că eram ce îşi dorea, şi a acceptat chiar să ..chiar să îl înşel. Dar cred că spunea doar aşa, doar ca să plec cu el şi în afară de asta eu cred că dacă nu am sentimente pentru el, nu are sens să încerc ...Îmi bat joc de el şi îmi bat joc şi de mine. Dacă nu pot, nu pot.
Rep: Există o parte negativă, ceva ce te deranjează?
CM: Mă deranjează bărbaţii care vin şi care cred că dacă plătesc eu sunt o jucărie. În mod normal eu ştiu din primele 10 secunde dacă rămâne sau nu. De cele mai multe ori intră şi se uită..normal..şi eu atunci ştiu. Este ceva în ei, în felul în care se uită, nu aş putea să îţi spunc e anume. Mă deranjează cei care vin şi se uită, şi mă simt de foarte multe ori ca o vită în târg. Şi am avut destule perioade de depresie în care nu am putut să fac nimic, am stat pur şi simplu în casă şi am vegetat, pentru că nu eram în stare nici să mai vad pe altcineva. Dar trebuie să trec peste asta şi de când am început să resping persoanele pe care nu le plac este mai bine. Mă sperie ideea că la un moment dat aş putea avea un job respectabil şi aş da peste un fost cunoscut.
Rep: Ai devenit mai insensibilă, imună..?
CM: Nu chiar, pe mine mă afectează de fiecare dată. A început să nu mă mai afecteze doar pentru că nu mai primesc pe oricine. Mă îngrozeşte de fiecare dată când sună cineva şi este o persoană pe care nu o cunosc, pentru că nu ştiu cine poate să fie, ce poate să vrea.
Rep: Ce îi spui unui bărbat ca el să se simtă bine?
CM: Depinde dacă eu consider dacă e interesant. Mie nu îmi plac oamenii banali. Cu ani în urmă am împărţit oamenii în două categorii : în oi şi în măgari. Şi sunt foarte multe oi din nefericire.Şi măgarii sunt mai puţnli, şi ei îmi plac. Gândesc altfel, spun altceva, gândesc altcumva, au ceva deosebit. Restul sunt bere şi mici. Şi aici este o problemă, în sensul că, eu de fiecare dată când vine cineva la mine trebuie să fac în aşa fel încât să găsesc ceva nou, ceva diferit despre care să vorbesc, ca să mai vină şi data viitoare. Încerc să îi binedispun, nu doar să îi satisfac sexual. Şi asta probabil pentru că ştiu să ascult, să mă pliez pe dorinţele lui.
Rep: Când vin la tine, oamenii sunt sinceri sau se ascund după o mască?
CM: Încearcă să mă impresioneze ca şi când ar avea o importanţă pentru mine. Mă lasă rece. Unora le chiar spun că nu mă impresionează ce maşină are, nu mă pricep la maşini oircum. Habar nu am cât costă, ce pot să facă. Şi nici faptul că îşi atribuie funcţii nu mă interesează, atât că e foarte amuzant. Am avut o discuţe cu un tip care a venit o singură dată şi mi-a zis că el se simte vinovat. El cumva vorbea la modul general, dar din ce am observat eu nu se aplică la toţi. Dar un lucru nu îl înţeleg şi anume de ce când vin la mine, mulţi încearcă să mă facă şi pe mine să mă simt bine, deci chiar nu e nevoie. Eu dacă am chef de sex, am jucarii sexuale, mă descurc şi singură mult mai bine. Sincer prefer mai mult jucăriile.
Rep: Şi dacă se întâmplă să ai un client mai puţin dotat, cum îl faci să treacă peste asta?
CM: În general mă întreabă , dar oricum nu are importanţă asta. Şi la bărbaţi şi la femei există anumite puncte pe care trebuie să le atingi ca să ajungi la o stare euforică, şi asta nu are legătura cu dimeniunea. Dacă chiar vor ca eu să mă simt bine, şi sunt care imi cer să îmi aduc jucăriile, atunci le aduc. Dar nu e nevoie să îmi facă mie pe plac.
Rep: Dar probabil sunt unii care nu pot găsi fericirea decât dacă tu eşti fericită?
CM: Am avut la un moment dat un prieten, care mi-a cerut să fim mai mult decât prieteni. Şi i-am spus să nu se supere dar ne înţelegem mult prea bine şi nu are sens să stricăm relaţia. Şi înafară de asta, nu cred că o să îmi faci tu ceva ce nu mi-a făcut altcineva deja. Aşa că o nouă dezamăgire şi la capitolul acesta. Nu cred că o să îmi facă vreodată un bărbat ceva ce nu mi s-a făcut deja.
Unora le place să le povestesc experienţele mele sexuale. Cu cât mai neobişnuite cu putinţă, cu atât mai bine.
Rep: Crezi că ar trebui legalizată prostituţia?
CM: Nu ştiu. Eu mă consider amantă de închiriat. Eu asta sunt. Mie poate să îmi spună orice, nu poate să facă acelaşi lucru cu soţia lui. Ştiu asta pentru că am fost amanta mai multor bărbaţi, şi erau mult mai deschişi faţă de mine decât faţă de soţiile lor. Unul însă făcea aceleaşi lucruri atât cu mine cât şi cu prietena lui. Şi mă enerva uneori cât de bine semănam cu soţia lui. Fizic, în ceea ce ne plăcea şi aşa mai departe. A fost o întâmplare foarte nasoală atunci când m-am întâlnit cu el din întâmplare la cumpărături şi el era cu soţia şi cu copilul. Am avut senzaţia că cineva mi-a tras tot sângele din mine, nu aş putea să explic de ce.
Rep: Este aceasta o afacere sezonieră, are legătură cu plecarea studenţilor de exemplu?
CM: Nu chiar. Dar trebuie să recunosc că de când s-a discutat că urmează Guvernul să taie din salarii, există o scădere a numărului de clienţi. Şi mai este perioada de dinainte de sărbători, şi atunci merge mai prost şi e absolut normal până la urmă.
Rep: Tăierea pensiilor..?
CM: Nu pentru că nu am pensionari..nu pentru că nu ar vrea. Am avut însă în schimb un client anul trecut care venea de la Sibiu care avea vreo 60 de ani. Mi-a spus că el cu soţia lui nu se mai înţelegea aşa bine, vroia mai mult să îl mângâi, cerea afecţiune. Şi nu puteam să îi ofer asta, în plus avea o afecţiune la inimă şi îmi era frică să nu moară. Ar fi fost îngrozitor.
Rep: Practic dragostea nu cunoaşte limite, nici vârstă?
CM: În general între 28 şi 40 de ani ar fi media de vârstă. Prefer peste 30 pentru că gândesc altfel, sunt mai maturi. Cei foarte tineri, până în 27 de ani, sunt puţin sălbatici, îşi doresc tot felul de lucruri ciudate pe care eu nu mă simt în stare să le fac.
Rep: Există ceva ce ar mai trebui adăugat, ceva ce am omis?
CM: Da. Cred că femeile ar trebui să fie suficient de rezonabile încât să ştie că oricât de bine ar arăta, oricât de frumoase sau inteligente ar fi, un bărbat are nevoie să fie şi cu o altă femeie. Eu când eram amantă, îmi doream să fiu prietena, soţia cuiva. Dar mi-am dat seama că sunt mult mai bună ca amantă.
Sabin Ripan
„Mie mi se pare normal ca un bărbat să se ducă şi la altcineva decât la soţia sau la prietena lui. Oricât de bine ar arăta, oricât de frumoasă sau inteligentă ar fi o soţie, un bărbat are nevoie să fie şi cu o altă femeie”
Reporter: Ne poţi spune cam de cât timp faci asta?
Cristina M.: Am ajuns să fac asta acum doi ani şi ceva, când, după ce am venit în Cluj, am lucrat lucrat ca secretară şi mi-am dat demisia. La un moment dat îmi căutam de lucru, şi am dat peste un anunţ care era destul de ambiguu. Am sunat şi am mers. Iniţial am rămas neplăcut surprinsă, pentru că mă gândeam la altceva. Am rămas doar o lună jumătate, pentru că m-am îndrăgostit de primul meu client. Cel mai tare era că tipul acela nici nu era o persoană foarte atrăgătoare din punct de vedere fizic.Cât timp am stat cu el, l-am însoţit prin ţară, pentru că serviciul lui era de aşa natură, încît trebuia să se deplaseze mereu. Dar am stat cu el destul de mult până când el s-a dat la una dintre prietenele mele.
După aeea am mai lucrat într-un salon, dar tot după o lună mi-am dat demisia şi de acolo. Mie dacă nu îmi plac persoanele cu care lucrez, nu mă interesează cât câştig, cât pierd.
Rep: Care este preţul şi eventual cam cât se câştigă?
CM: Între 150 şi 200 de lei pe oră. În general nimeni nu stă doar o oră. Dacă este o persoană de care îmi place, stăm şi povestim, şi vorbim despre orice. Cred că poţi să câştigi atât cât esti dispusă să faci până la urmă. Dintr-un alt punct de vedere, este bine că nu ai şef. Nu te controleaza nimeni, din cauza asta am devenit un monstru ca să spun aşa, în sensul că nu aş mai suporta să am un şef. La cheltuielile pe care le am, nu pot să spun că am foarte mulţi bani. Chiria e foarte mare, locuiesc singură, şi din cauza asta am zis că trebuie să plec de acolo de unde stau.
Rep: Sunt clienţi care revin şi dacă ai dezvoltat cu ei o eventuală relaţie de prietenie? Cât de intimi aţi ajuns, cât de bine vă cunoaşteţi?
CM: Mă înţeleg mai bine cu mai mulţi clienţi, este un tip care vine de un an de zile, şi discutăm o gramadă de lucruri. Nu ştiu chiar atât de multe despre viaţa lui, ştiu doar atât cât imi spune el.
Imi povesteşte despre serviciul lui, despre cât de stresant este. În general, îţi dai seama, nu îşi permite să vină oricine, deci sunt în general şefi. Persoane care par că ar avea un anumit statut.
Rep: În relaţiile pe care le ai cu clienţii, ajungi la un moment dat să te implici?
CM: Am o astfel de relaţie.El e singurul client pe care îl sun.Am depăşit cumva limita de amiciţie, ca să zic aşa, şi el la fel. Dacă nu îl sun eu, pentru că ştiu că îi o persoană ocupată, atunci mă sună el, şi mă întreabă „ce faci?”, că nu ai mai dat nici un semn de viaţă. Este singurul pe care îl sun, ca să îi povestesc ce s-a mai întâmplat în viaţa mea.
Rep: Între clienţi, sigur sunt unii care au familie, soţie. După părerea ta, aceştia îşi înşeală familia apelând la serviciile tale?
CM: Păi cam aproape toţi au familie. Mie personal mi se pare normal ca un bărbat să se ducă şi la altcineva decât la soţia sau la prietena lui. Femeile sunt destul de încuiate la faza asta, şi nu o spun pentru că fac eu asta. Asta cred eu. Am avut o relaţie, cu un tip căsătorit evident, ideea e că el se ducea şi cu altele, şi stiam. Chiar nu mă deranja, avea permisiunea mea bineînţeles. Ce nu am acceptat însă, a fost ca el să se ducă cu o prietenă de-a mea, asta fiind cu adevărat trădare. Pe mine altceva nu mă deranja. A fost la un moment dat la un alt salon de masaj, a venit, mi-a arătat poze, şi totul a fost înregulă. Altfel ar fi aşa o plictiseală..
Am cunoscut nu demult un client care îmi place foarte mult, şi după prima şedinţă mi-a zis dacă nu vreau să fiu doar cu el. Şi a trebuit să fiu sinceră. Eu nu pot să fiu doar cu o persoană.
Rep: Te-ai considera ca fiind proprietatea lui, dacă ai sta doar cu el?
CM: Nu neapărat, proprietate e prea mult spus. M-aş simţi încătuşată. Când ajung acasă ajung.... adică mă cunosc suficient de bine ca să spun că atunci când îmi pasă de cineva, devin mai blândă, să spunem. Oricum dacă ai o prietenă, de exemplu, poţi să te duci acasă, ai mâncare, ai hainele spălate.. Şi eu aş putea să fiu aşa. Cred că într-o femeie sunt toate laturile acestea, depinde în ce moment, în ce perioadă a vieţii o cunoşti. Îmi place să fac şi chestia asta, să am grijă de cineva, doar că ma plictisesc relativ repede, nu pot să fac asta o perioadă foarte lungă de timp.
Rep: Ai fost rugată să mergi la vreun eveniment ca escortă?
CM: Da, dar nu am acceptat. Şi asta are legătură cu mine, ca fiinţă umană. Eu sunt genul de persoană care stă de obicei în spate, sunt un observator, aşa cunosc oamenii. Nu am nevoie să stau în lumină, ca să ştiu că exist.
Rep: Ai vrea la un moment dat să ai o familie, copii poate?
CM: Nu, dar asta e un caz particular. Sincer, cu mulţi ani în urmă am cunoscut un tip care mă plăcea şi vroia o relaţie destul de serioasă. Şi i-am spus că nu pot să fiu doar cu el, mi se pare că nu este pentru mine. Ştiu că eram ce îşi dorea, şi a acceptat chiar să ..chiar să îl înşel. Dar cred că spunea doar aşa, doar ca să plec cu el şi în afară de asta eu cred că dacă nu am sentimente pentru el, nu are sens să încerc ...Îmi bat joc de el şi îmi bat joc şi de mine. Dacă nu pot, nu pot.
Rep: Există o parte negativă, ceva ce te deranjează?
CM: Mă deranjează bărbaţii care vin şi care cred că dacă plătesc eu sunt o jucărie. În mod normal eu ştiu din primele 10 secunde dacă rămâne sau nu. De cele mai multe ori intră şi se uită..normal..şi eu atunci ştiu. Este ceva în ei, în felul în care se uită, nu aş putea să îţi spunc e anume. Mă deranjează cei care vin şi se uită, şi mă simt de foarte multe ori ca o vită în târg. Şi am avut destule perioade de depresie în care nu am putut să fac nimic, am stat pur şi simplu în casă şi am vegetat, pentru că nu eram în stare nici să mai vad pe altcineva. Dar trebuie să trec peste asta şi de când am început să resping persoanele pe care nu le plac este mai bine. Mă sperie ideea că la un moment dat aş putea avea un job respectabil şi aş da peste un fost cunoscut.
Rep: Ai devenit mai insensibilă, imună..?
CM: Nu chiar, pe mine mă afectează de fiecare dată. A început să nu mă mai afecteze doar pentru că nu mai primesc pe oricine. Mă îngrozeşte de fiecare dată când sună cineva şi este o persoană pe care nu o cunosc, pentru că nu ştiu cine poate să fie, ce poate să vrea.
Rep: Ce îi spui unui bărbat ca el să se simtă bine?
CM: Depinde dacă eu consider dacă e interesant. Mie nu îmi plac oamenii banali. Cu ani în urmă am împărţit oamenii în două categorii : în oi şi în măgari. Şi sunt foarte multe oi din nefericire.Şi măgarii sunt mai puţnli, şi ei îmi plac. Gândesc altfel, spun altceva, gândesc altcumva, au ceva deosebit. Restul sunt bere şi mici. Şi aici este o problemă, în sensul că, eu de fiecare dată când vine cineva la mine trebuie să fac în aşa fel încât să găsesc ceva nou, ceva diferit despre care să vorbesc, ca să mai vină şi data viitoare. Încerc să îi binedispun, nu doar să îi satisfac sexual. Şi asta probabil pentru că ştiu să ascult, să mă pliez pe dorinţele lui.
Rep: Când vin la tine, oamenii sunt sinceri sau se ascund după o mască?
CM: Încearcă să mă impresioneze ca şi când ar avea o importanţă pentru mine. Mă lasă rece. Unora le chiar spun că nu mă impresionează ce maşină are, nu mă pricep la maşini oircum. Habar nu am cât costă, ce pot să facă. Şi nici faptul că îşi atribuie funcţii nu mă interesează, atât că e foarte amuzant. Am avut o discuţe cu un tip care a venit o singură dată şi mi-a zis că el se simte vinovat. El cumva vorbea la modul general, dar din ce am observat eu nu se aplică la toţi. Dar un lucru nu îl înţeleg şi anume de ce când vin la mine, mulţi încearcă să mă facă şi pe mine să mă simt bine, deci chiar nu e nevoie. Eu dacă am chef de sex, am jucarii sexuale, mă descurc şi singură mult mai bine. Sincer prefer mai mult jucăriile.
Rep: Şi dacă se întâmplă să ai un client mai puţin dotat, cum îl faci să treacă peste asta?
CM: În general mă întreabă , dar oricum nu are importanţă asta. Şi la bărbaţi şi la femei există anumite puncte pe care trebuie să le atingi ca să ajungi la o stare euforică, şi asta nu are legătura cu dimeniunea. Dacă chiar vor ca eu să mă simt bine, şi sunt care imi cer să îmi aduc jucăriile, atunci le aduc. Dar nu e nevoie să îmi facă mie pe plac.
Rep: Dar probabil sunt unii care nu pot găsi fericirea decât dacă tu eşti fericită?
CM: Am avut la un moment dat un prieten, care mi-a cerut să fim mai mult decât prieteni. Şi i-am spus să nu se supere dar ne înţelegem mult prea bine şi nu are sens să stricăm relaţia. Şi înafară de asta, nu cred că o să îmi faci tu ceva ce nu mi-a făcut altcineva deja. Aşa că o nouă dezamăgire şi la capitolul acesta. Nu cred că o să îmi facă vreodată un bărbat ceva ce nu mi s-a făcut deja.
Unora le place să le povestesc experienţele mele sexuale. Cu cât mai neobişnuite cu putinţă, cu atât mai bine.
Rep: Crezi că ar trebui legalizată prostituţia?
CM: Nu ştiu. Eu mă consider amantă de închiriat. Eu asta sunt. Mie poate să îmi spună orice, nu poate să facă acelaşi lucru cu soţia lui. Ştiu asta pentru că am fost amanta mai multor bărbaţi, şi erau mult mai deschişi faţă de mine decât faţă de soţiile lor. Unul însă făcea aceleaşi lucruri atât cu mine cât şi cu prietena lui. Şi mă enerva uneori cât de bine semănam cu soţia lui. Fizic, în ceea ce ne plăcea şi aşa mai departe. A fost o întâmplare foarte nasoală atunci când m-am întâlnit cu el din întâmplare la cumpărături şi el era cu soţia şi cu copilul. Am avut senzaţia că cineva mi-a tras tot sângele din mine, nu aş putea să explic de ce.
Rep: Este aceasta o afacere sezonieră, are legătură cu plecarea studenţilor de exemplu?
CM: Nu chiar. Dar trebuie să recunosc că de când s-a discutat că urmează Guvernul să taie din salarii, există o scădere a numărului de clienţi. Şi mai este perioada de dinainte de sărbători, şi atunci merge mai prost şi e absolut normal până la urmă.
Rep: Tăierea pensiilor..?
CM: Nu pentru că nu am pensionari..nu pentru că nu ar vrea. Am avut însă în schimb un client anul trecut care venea de la Sibiu care avea vreo 60 de ani. Mi-a spus că el cu soţia lui nu se mai înţelegea aşa bine, vroia mai mult să îl mângâi, cerea afecţiune. Şi nu puteam să îi ofer asta, în plus avea o afecţiune la inimă şi îmi era frică să nu moară. Ar fi fost îngrozitor.
Rep: Practic dragostea nu cunoaşte limite, nici vârstă?
CM: În general între 28 şi 40 de ani ar fi media de vârstă. Prefer peste 30 pentru că gândesc altfel, sunt mai maturi. Cei foarte tineri, până în 27 de ani, sunt puţin sălbatici, îşi doresc tot felul de lucruri ciudate pe care eu nu mă simt în stare să le fac.
Rep: Există ceva ce ar mai trebui adăugat, ceva ce am omis?
CM: Da. Cred că femeile ar trebui să fie suficient de rezonabile încât să ştie că oricât de bine ar arăta, oricât de frumoase sau inteligente ar fi, un bărbat are nevoie să fie şi cu o altă femeie. Eu când eram amantă, îmi doream să fiu prietena, soţia cuiva. Dar mi-am dat seama că sunt mult mai bună ca amantă.
Sabin Ripan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Articol vizualizat de 1839 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.