Sorin Apostu: ”Cred ca nu exista o prioritate mai mare decat oamenii”
Primarul oraşului Cluj-Napoca a povestit Gazetei de Cluj despre principalele proiecte derulate momentan de administraţia pe care o conduce, precum şi despre cele care vor fi demarate în cursul acestui an prin cofinanţare europeană. De asemenea, Sorin Apostu ne-a vorbit despre priorităţile şi strategiile Primăriei în perioada de criză.
Reporter.: Care sunt cele mai frecvente probleme cu care clujenii se adresează Primăriei, de exemplu la telefonul primarului?
Sorin Apostu: Sunt foarte puţine probleme de interes general, marea majoritate sunt de interes local, personal, în mare parte legate de apă, canal, stradă. Marea majoritate dintre cetăţeni reclamă şi nu vin cu soluţii. Voluntarii Primăriei sunt cei care vin şi uneori chiar găsesc soluţii, şi o parte din cetăţenii Clujului nu prin telefon, ci prin scrisori vin cu soluţii. Asta e foarte bine pentru că în momentul în care avem o astfel de bază de date putem să extragem unele soluţii.
Rep: La ce concluzie s-a ajuns după discuţia cu cetăţenii din Mărăşti care s-au arătat împotriva construcţiei parkingului în cadrul şedinţei de Consiliu Local?
S.A.: Au înţeles că sunt într-adevăr persoane care îşi doresc parcări în zonă. Sigur că ei nu înţeleseseră toate aspectele, după ce au luat cunoştinţă de ele... Noi ne bazăm foarte mult şi pe administratori. Administratorii care sunt puşi de ei şi plătiţi de ei refuză să le comunice tot, şi atunci ei nu au toate informaţiile. Noi, cu fiecare în parte care s-a arătat doritori să cunoască informaţia am vorbit şi le-am explicat şi oamenii au înţeles. De aceea erau ieri şi foarte puţini, pentru că aceştia mai rămăseseră şi nu înţeleseseră. Între timp, au plecat foarte convinşi că vor parkingul, să vedem.
R.: În ce fel sprijină Primăria Cluj relansarea mediului de afaceri din municipiu?
S.A.: Întotdeauna au venit, fie atunci când am făcut planul urbanistic sau strategia zonei metropolitane cu propuneri. Propunerile lor constau în direcţia în care se îndreaptă Clujul, oraş de servicii de înaltă calitate, servii de IT, servicii în general. De asemenea, au venit cu propuneri în legătură cu locaţiile, cam cum anume să fie structurată zona metropolitană, pe care noi le-am luat în considerare. De exemplu, în cazul hotelierilor, ei au venit cu această propunere, am scăzut pentru doi ani consecutiv, anul trecut, anul acesta şi anul viitor, taxa hotelieră cu un procent.
R.: Dintre proiectele derulate momentan de Primărie, care vă este cel mai drag?
S.A.: Sunt foarte multe proiecte... proiecte care sunt de viitor. Adică chiar dacă se derulează într-un ritm mai greoi, sunt proiecte care nu mai pot fi întoarse. Şi în acest sens as sublinia proiectul Centrului Cultural Transilvania, care atât de greu s-a născut, după care atât de greu s-a renăscut pentru că a fost o petiţie în urma căreia l-am mutat ca locaţie şi iată că intră în linie dreaptă. Proiectele legate de parcuri şi funcţiuni sportive, fie că este vorba de Sala Polivalentă, fie că este bazinul de înot sau orice altă funcţiune sportivă sau de agrement sunt proiecte care îmi sunt dragi mie. Iarăşi, proiecte la care ţin foarte mult: asfaltarea şi iluminarea aleilor dintre blocuri. De când s-au făcut blocurile, în Cluj nu au fost făcute reparaţii la aceste alei şi unele dintre ele chiar nu au instalaţie de iluminat.
R.: Există proiecte derulate la Cluj prin cofinanţare europeană?
S.A.: Noi am depus proiectele care au fost acceptate, au fost vizualizate de către evaluatori independenţi, aşa cum cere Uniunea Europeană, sunt în acest moment la Bucureşti pentru a cere avize de specialitate în acest sens, tot de la evaluatori independenţi, pe partea tehnică şi financiară. Sperăm ca în cursul lunii viitoare să se termine aceste evaluări în aşa fel încât în jurul lunii august să putem semna proiectele şi să dăm drumul la licitaţii. Este vorba despre proiectele pe care le ştiţi, linia de tramvai, Parcul Simion Bărnuţiu, închirierea de biciclete, reabilitarea zonelor istorice, sistemul de ticketing.
R.: Proiectul pentru Piaţa Unirii includea şi transformarea laturilor în zone pietonale...
S.A.: Proiectul respectiv are mai multe etape. Prima etapă, la care noi ne-am limitat, interiorul existent al Pieţii Unirii, după care urma închiderea laturii dinspre Diesel, condiţionată de apariţia unor parkinguri subterane în zona Bariţiu, statuia lui Mihai Viteazu şi pe strada Avram Iancu. Parkingurile nu s-au realizat, deci nu putem închide latura. Trebuiau să existe nişte puncte de sprijin, aceste parkinguri erau construite din bani privaţi.
R.: În Asociaţia Capitală Culturală a fost invitat şi Consiliul Judeţean?
S.A.: Am trimis scrisori către universităţi, am fost deschişi de la început pentru toată lumea. Am primit o înştiinţare de la Consiliul Judeţean cum că şi ei doresc să facă parte, ne-am bucurat de acest lucru. Când vorbim de Clujul cultural nu vorbim neapărat de graniţele municipiului. Această Asociaţie va avea un reprezentant al instituţiilor... de exemplu, Alin Tişe este reprezentantul Consiliului Judeţean, Florin Stamatian reprezentantul Prefecturii, Bartolomeu Anania reprezentantul Mitropoliei, Crihălmeanu reprezentantul... toţi sunt membri fondatori alături de Primărie prin reprezentanţii lor. Toată lumea îşi aduce aici aportul. Nimeni nu este închis, toate ideile bune dorim să le corelăm.
R.: Cum se descurcă Primăria cu investiţiile acum, când toate cheltuielile trebuie tăiate?
S.A.: Sigur că suntem destul de temperaţi în ceea ce priveşte alocaţiile bugetare altele decât investiţii. Deci marea majoritate a banilor i-am concentrat să meargă către investiţii şi mai puţin către salarii.
R.: S-a ridicat în Consiliul Local problema amortizării investiţiilor sau a profitului pe care Primăria ar putea să-l obţină de pe urma unor proiecte...
S.A.: Conform strategiei de dezvoltare a oraşului pe care ar trebui să o cunoască oricare dintre consilieri, există anumite strategii în ceea ce priveşte spaţiul verde, creşterea spaţiului verde şi a confortului de viaţă a cetăţenilor din Cluj, chiar dacă aceste lucruri se fac cu costuri financiare care nu vor fi recuperate. Nici într-un parc când investesc, nu-mi recuperez banii, ci doar fac o investiţie pentru... nici din strada respectivă când o asfaltez nu recuperez banii pentru că nu pun nici o barieră.
R.: Vor mai fi proiecte susţinute de Executiv la Cluj, în condiţiile politicilor curente ale Guvernului Boc?
S.A.: Eu sunt sigur că dacă vor exista proiecte de investiţii la Cluj, care să aducă locuri de muncă, şi aceste proiecte noi le avem, cu siguranţă vor fi susţinute în egală măsură de către Guvern, aşa cum vor susţine în egală măsură şi alte proiecte din alte părţi ale ţării. Evident că în funcţie de banii şi de priorităţile Guvernului. În orice caz, cred că nu există o prioritate mai mare decât oamenii.
Diana Gabor
Reporter.: Care sunt cele mai frecvente probleme cu care clujenii se adresează Primăriei, de exemplu la telefonul primarului?
Sorin Apostu: Sunt foarte puţine probleme de interes general, marea majoritate sunt de interes local, personal, în mare parte legate de apă, canal, stradă. Marea majoritate dintre cetăţeni reclamă şi nu vin cu soluţii. Voluntarii Primăriei sunt cei care vin şi uneori chiar găsesc soluţii, şi o parte din cetăţenii Clujului nu prin telefon, ci prin scrisori vin cu soluţii. Asta e foarte bine pentru că în momentul în care avem o astfel de bază de date putem să extragem unele soluţii.
Rep: La ce concluzie s-a ajuns după discuţia cu cetăţenii din Mărăşti care s-au arătat împotriva construcţiei parkingului în cadrul şedinţei de Consiliu Local?
S.A.: Au înţeles că sunt într-adevăr persoane care îşi doresc parcări în zonă. Sigur că ei nu înţeleseseră toate aspectele, după ce au luat cunoştinţă de ele... Noi ne bazăm foarte mult şi pe administratori. Administratorii care sunt puşi de ei şi plătiţi de ei refuză să le comunice tot, şi atunci ei nu au toate informaţiile. Noi, cu fiecare în parte care s-a arătat doritori să cunoască informaţia am vorbit şi le-am explicat şi oamenii au înţeles. De aceea erau ieri şi foarte puţini, pentru că aceştia mai rămăseseră şi nu înţeleseseră. Între timp, au plecat foarte convinşi că vor parkingul, să vedem.
R.: În ce fel sprijină Primăria Cluj relansarea mediului de afaceri din municipiu?
S.A.: Întotdeauna au venit, fie atunci când am făcut planul urbanistic sau strategia zonei metropolitane cu propuneri. Propunerile lor constau în direcţia în care se îndreaptă Clujul, oraş de servicii de înaltă calitate, servii de IT, servicii în general. De asemenea, au venit cu propuneri în legătură cu locaţiile, cam cum anume să fie structurată zona metropolitană, pe care noi le-am luat în considerare. De exemplu, în cazul hotelierilor, ei au venit cu această propunere, am scăzut pentru doi ani consecutiv, anul trecut, anul acesta şi anul viitor, taxa hotelieră cu un procent.
R.: Dintre proiectele derulate momentan de Primărie, care vă este cel mai drag?
S.A.: Sunt foarte multe proiecte... proiecte care sunt de viitor. Adică chiar dacă se derulează într-un ritm mai greoi, sunt proiecte care nu mai pot fi întoarse. Şi în acest sens as sublinia proiectul Centrului Cultural Transilvania, care atât de greu s-a născut, după care atât de greu s-a renăscut pentru că a fost o petiţie în urma căreia l-am mutat ca locaţie şi iată că intră în linie dreaptă. Proiectele legate de parcuri şi funcţiuni sportive, fie că este vorba de Sala Polivalentă, fie că este bazinul de înot sau orice altă funcţiune sportivă sau de agrement sunt proiecte care îmi sunt dragi mie. Iarăşi, proiecte la care ţin foarte mult: asfaltarea şi iluminarea aleilor dintre blocuri. De când s-au făcut blocurile, în Cluj nu au fost făcute reparaţii la aceste alei şi unele dintre ele chiar nu au instalaţie de iluminat.
R.: Există proiecte derulate la Cluj prin cofinanţare europeană?
S.A.: Noi am depus proiectele care au fost acceptate, au fost vizualizate de către evaluatori independenţi, aşa cum cere Uniunea Europeană, sunt în acest moment la Bucureşti pentru a cere avize de specialitate în acest sens, tot de la evaluatori independenţi, pe partea tehnică şi financiară. Sperăm ca în cursul lunii viitoare să se termine aceste evaluări în aşa fel încât în jurul lunii august să putem semna proiectele şi să dăm drumul la licitaţii. Este vorba despre proiectele pe care le ştiţi, linia de tramvai, Parcul Simion Bărnuţiu, închirierea de biciclete, reabilitarea zonelor istorice, sistemul de ticketing.
R.: Proiectul pentru Piaţa Unirii includea şi transformarea laturilor în zone pietonale...
S.A.: Proiectul respectiv are mai multe etape. Prima etapă, la care noi ne-am limitat, interiorul existent al Pieţii Unirii, după care urma închiderea laturii dinspre Diesel, condiţionată de apariţia unor parkinguri subterane în zona Bariţiu, statuia lui Mihai Viteazu şi pe strada Avram Iancu. Parkingurile nu s-au realizat, deci nu putem închide latura. Trebuiau să existe nişte puncte de sprijin, aceste parkinguri erau construite din bani privaţi.
R.: În Asociaţia Capitală Culturală a fost invitat şi Consiliul Judeţean?
S.A.: Am trimis scrisori către universităţi, am fost deschişi de la început pentru toată lumea. Am primit o înştiinţare de la Consiliul Judeţean cum că şi ei doresc să facă parte, ne-am bucurat de acest lucru. Când vorbim de Clujul cultural nu vorbim neapărat de graniţele municipiului. Această Asociaţie va avea un reprezentant al instituţiilor... de exemplu, Alin Tişe este reprezentantul Consiliului Judeţean, Florin Stamatian reprezentantul Prefecturii, Bartolomeu Anania reprezentantul Mitropoliei, Crihălmeanu reprezentantul... toţi sunt membri fondatori alături de Primărie prin reprezentanţii lor. Toată lumea îşi aduce aici aportul. Nimeni nu este închis, toate ideile bune dorim să le corelăm.
R.: Cum se descurcă Primăria cu investiţiile acum, când toate cheltuielile trebuie tăiate?
S.A.: Sigur că suntem destul de temperaţi în ceea ce priveşte alocaţiile bugetare altele decât investiţii. Deci marea majoritate a banilor i-am concentrat să meargă către investiţii şi mai puţin către salarii.
R.: S-a ridicat în Consiliul Local problema amortizării investiţiilor sau a profitului pe care Primăria ar putea să-l obţină de pe urma unor proiecte...
S.A.: Conform strategiei de dezvoltare a oraşului pe care ar trebui să o cunoască oricare dintre consilieri, există anumite strategii în ceea ce priveşte spaţiul verde, creşterea spaţiului verde şi a confortului de viaţă a cetăţenilor din Cluj, chiar dacă aceste lucruri se fac cu costuri financiare care nu vor fi recuperate. Nici într-un parc când investesc, nu-mi recuperez banii, ci doar fac o investiţie pentru... nici din strada respectivă când o asfaltez nu recuperez banii pentru că nu pun nici o barieră.
R.: Vor mai fi proiecte susţinute de Executiv la Cluj, în condiţiile politicilor curente ale Guvernului Boc?
S.A.: Eu sunt sigur că dacă vor exista proiecte de investiţii la Cluj, care să aducă locuri de muncă, şi aceste proiecte noi le avem, cu siguranţă vor fi susţinute în egală măsură de către Guvern, aşa cum vor susţine în egală măsură şi alte proiecte din alte părţi ale ţării. Evident că în funcţie de banii şi de priorităţile Guvernului. În orice caz, cred că nu există o prioritate mai mare decât oamenii.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Primaria arunca undita dupa investitori publicat în data de 22-05-2011
- Muzeul Farmaciei, scos la vanzare publicat în data de 23-05-2011
- Primaria isi incalca legile publicat în data de 22-05-2011
- Primaria a pierdut primul pas în fata Impact publicat în data de 29-05-2011
- O controversata familie oradeana deschide spital privat la Cluj publicat în data de 29-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 604 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii