Frauda la alegerile pentru consiliile nationale in Serbia
Alegerile de duminică, 6 iunie, din Serbia pentru consiliile naţionale ale minorităţilor au fost puternic contestate, atât de observatorii externi, cât şi de reprezentanţii comunităţilor minoritare. Partidele de guvernământ s-au înscris pe listele pentru consilii, deşi printre candidaţii lor nu se numărau membri ai minorităţilor naţionale, încercând astfel să preia controlul asupra acestora. În plus, observatorilor din partea minorităţilor nu li s-a dat voie să intre în secţiile de votare, iar acuzaţiile de fraudă au apărut încă dinainte de scrutin.
Partidele de guvernământ din Serbia sunt acuzate de fraudă în cadrul alegerilor pentru consiliile naŢionale ale minorităţilor, informează Romanian Global News. Duminica, 6 iunie, în Serbia s-au organizat alegeri ale consiliilor naţionale ale minorităţilor, care s-au desfăşurat pe fondul practicilor de poliţie politică îndreptate împotriva românilor/vlahilor din Timoc, unde aproape 300 de români au fost anchetaţi şi intimidaţi pentru că făceau parte din lista rumânească a actualelor alegeri.
Comisii de vot fără reprezentanţii minorităţilor
Chiar înaintea alegerilor, Dragan Demici şi un alt lider al românilor/ vlahilor din Petrovat, au fost anchetaţi de procuratura sârbă, iar în ziua alegerilor în Timoc s-au înregistrat mai multe tentative de fraudă. Partidele sârbeşti, în stransă complicitate cu serviciile de informaţii sârbe, au făcut propriile liste pentru a prelua controlul asupra consiliilor naţionale ale minorităţilor. Cele mai agresive atacuri şi cele mai multe forţe au fost desfăşurate împotriva consiliului naţional al românilor/vlahilor din Timoc. Reprezentanţilor în comisiile de vot ai listei „Predrag Balasevic”, care reprezintă lista românilor/vlahilor din Timoc, li s-a interzis intrarea în secţiile de vot. Motivul invocat a fost faptul că de la Comisia Electorală Centrală de la Belgrad nu au fost confirmaţi decât reprezentaţii listelor făcute de Partidul Socialist şi ai Partidului Democrat. În felul acesta rezultatele puteau fi controlate doar de cele două partide reprezentate de Boris Tadici, preşedintele Serbiei şi de ministrul de interne Ivita Dacici. O tentativă a acestor partide de a impune numai membri ai lor la conducerea comisiilor din secţiile de vot a fost respinsă ferm de reprezentanţii listei rumâneşti.
Aceleaşi manevre, dar fără violenţa celor din Timoc, au fost desfăşurate împotriva minorităţilor din Voivodina, inclusiv impotriva românilor de acolo. Şi în Voivodina singura listă căreia i s-au acceptat observatori a fost cea agreată de guvern şi de securitatea sârbă, adică cea a lui Daniel Petrovici. La alte cinci liste ale românilor de acolo nu li s-a permis accesul în comisii, motivul fiind acelaşi ca în Timoc şi anume că nu le-au sosit acreditările de la Comisia Electorală Centrală. Astfel, s-a creat posibilitatea fraudării alegerilor, iar acestea nu mai au niciun fel de legitimitate în ochii comunităţilor minoritare.
Minorităţile cer anularea alegerilor
Reprezentanţii consiliilor naţionale ale minorităţilor cer anularea alegerilor în contextul criticilor semnificative venite din partea observatorilor Consiliului Europei la scrutinul organizat duminica trecută. La criticile venite de la reprezentanţii europeni se adaugă expertiza monitorilor SUA la Belgrad, care au reacţionat public la tentativele de fraudare a alegerilor.
Pe lângă românii/vlahii din Timoc, cele mai importante minorităţi naţionale din Serbia acuză Partidul Democrat al preşedintelui Boris Tadici ca şi pe partenerii săi socialişti, că au aranjat fraudarea alegerilor pentru Consiliile Naţionale ale Minorităţilor şi că încearcă „sârbizarea" acestor consilii. Tadici însuşi este acuzat că utilizează metodele lui Miloşevici, potrivit corespondentului Romanian Global News din Timoc. Minorităţile bosniace, ungare şi cea a românilor din Timoc, cele mai mari din Serbia, cer anularea alegerilor, iar Belgradul ia în considerare această variantă.
Sârbii vor controlul asupra consiliilor minorităţilor
Cu toate că acestea au fost primele alegeri democratice directe pentru consiliile naţionale ale minorităţilor, contestaţiile au venit din toate părţile. Printre primii care au anunţat că boicotează alegerile a fost partidul Democrat al Maghiarilor din Voivodina care s-a plâns că formarea listelor electorale şi alegerea comisiilor de vot pot influenţa rezultatul scrutinului. Multe comisii de vot au fost formate fără reprezentanţi ai minorităţilor, cărora le-a rămas doar oportunitatea de a delega reprezentanţi la comisia extinsă de vot, ceea ce minorităţile au considerat că este insuficient. Dacă alegerile ale minorităţilor nu sunt controlate din partea minorităţilor, aceasta înseamnă că cineva doreşte un control deplin asupra lor şi că se poate aştepta ca rezultatele să fie montate, au avertizat aceste comunităţii încă dinaintea scrutinului. O problema aparte reprezintă listele electorale, pe care se aflau reprezentanţi care nu fac parte din partidele minoritare, dar şi reprezentanţi din populaţia majoritară.
Motivele pentru intrarea partidelor politice sârbeşti şi a reprezentanţilor săi în consiliile naţionale sunt foarte clare: aceasta dă posibilitatea să controleze comunităţile minoritare - prin mass-media, prin selectarea personalului său - aceasta înseamnă şi un control pentru următoarele alegeri naţionale, susţin reprezentanţii minorităţilor. În acelaşi fel a procedat şi Miloşevici, delegând oamenii săi printre partidele din opoziţie. Nu trebuie uitat faptul că această putere se datorează în mare parte voturilor date de minorităţi, care au optat întotdeauna pentru opţiunea democrată.
Maghiarii, bosniacii şi sârbii au scăpat
Alegerile, probabil fraudate masiv de sârbi, au făcut ca o mare parte a consiliilor naţionale ale minorităţilor din Serbia să fie preluate de partidele sârbeşti de guvernământ. Începând cu rutenii, bulgarii, slovacii, ţiganii, ucrainienii şi terminând cu românii din Voivodina, toţi au acum consilii naţionale conduse de cele două partide de guvernământ.
Statul sârb a eşuat în preluarea controlului asupra ungurilor şi bosniacilor, minorităţi puternice financiar şi instituţional, cu şcoli, televiziuni şi ziare proprii şi cu ajutoare financiare puternice venite din Ungaria şi din ţările arabe. Şi ungurii şi bosniacii au reuşit ca listele reprezentând cu adevărat interesele lor să căştige peste 50% din electori şi astfel să păstreze controlul asupra consiliilor naţionale. Însă reprezentanţii ambelor minorităţi au acuzat Serbia de fraudă electorală şi de încercarea de preluare a consiliilor naţionale, chiar în timpul alegerilor.
În afara ungurilor şi bosniecilor, sârbii au mai fost învinşi la urne de românii/vlahii din Timoc, circa 300.000, împotriva cărora partidele sârbeşti de guvernământ ajutate de securitatea sârbă, de poliţie şi procuratură au dus una dintre cele mai murdare şi agresive campanii întâlnite în Serbia.
În Timoc, românii au câştigat alegerile
În Timoc lista „Comunitatea Rumânilor din Serbia dr. Pedrag Balasevic” a obţinut 29,21%, lista socialiştilor 27,65, lista Partidului Democrat al lui Tadici 12, 97, lista democraţilor lui Kostunita 12,4, lista Partidului Sârb Progresist 9, 29, iar lista primarului din Zaicear 4,89. Se poarta deja negocieri pentru formarea majorităţii care va fi sau nu va fi românească, dar analiştii politici consideră că viitorul CNMNR va fi dominat de conflicte interetnice, între formaţiunile ce vor prelua conducerea acestui forum important al rumânilor/vlahilor existând păreri divergente în ceea ce priveşte identitatea, cultura şi spiritualitatea acestora.
Prin participarea la scrutinul de duminica trecută obiectivul statului sârb a fost preluarea acestui consiliu naţional şi anularea directivei prin care limba română este limba românilor/vlahilor din Timoc. Liderul român din Timoc, dr. Pedrag Balasevic a declarat pentru Romanian Global News: „Având în vedere tot ce s-a întâmplat în campania electorală, tot ce s-a făcut împotriva noastră în campanie dar şi în timpul alegerilor, când reprezentanţii noştri nu au fost admişi în comisiile de votare, având în vedere resursele pe care noi le-am avut, faţă de ce au avut cei care au fost împotriva noastră, eu apreciez că rezultatul a fost bun. Au fost fraude masive şi dacă nu eram furaţi rezultatele ar fi fost mult mai bune. Vedeţi numai ce s-a întamplat la ruteni, ucrainieni, slovaci, rromi, bulgari sau la fraţii noştri români din Banat. La toţi partidele sârbeşti le vor controla consiliile naţionale. Aici vom vedea ce va fi”.
Diana Gabor
Partidele de guvernământ din Serbia sunt acuzate de fraudă în cadrul alegerilor pentru consiliile naŢionale ale minorităţilor, informează Romanian Global News. Duminica, 6 iunie, în Serbia s-au organizat alegeri ale consiliilor naţionale ale minorităţilor, care s-au desfăşurat pe fondul practicilor de poliţie politică îndreptate împotriva românilor/vlahilor din Timoc, unde aproape 300 de români au fost anchetaţi şi intimidaţi pentru că făceau parte din lista rumânească a actualelor alegeri.
Comisii de vot fără reprezentanţii minorităţilor
Chiar înaintea alegerilor, Dragan Demici şi un alt lider al românilor/ vlahilor din Petrovat, au fost anchetaţi de procuratura sârbă, iar în ziua alegerilor în Timoc s-au înregistrat mai multe tentative de fraudă. Partidele sârbeşti, în stransă complicitate cu serviciile de informaţii sârbe, au făcut propriile liste pentru a prelua controlul asupra consiliilor naţionale ale minorităţilor. Cele mai agresive atacuri şi cele mai multe forţe au fost desfăşurate împotriva consiliului naţional al românilor/vlahilor din Timoc. Reprezentanţilor în comisiile de vot ai listei „Predrag Balasevic”, care reprezintă lista românilor/vlahilor din Timoc, li s-a interzis intrarea în secţiile de vot. Motivul invocat a fost faptul că de la Comisia Electorală Centrală de la Belgrad nu au fost confirmaţi decât reprezentaţii listelor făcute de Partidul Socialist şi ai Partidului Democrat. În felul acesta rezultatele puteau fi controlate doar de cele două partide reprezentate de Boris Tadici, preşedintele Serbiei şi de ministrul de interne Ivita Dacici. O tentativă a acestor partide de a impune numai membri ai lor la conducerea comisiilor din secţiile de vot a fost respinsă ferm de reprezentanţii listei rumâneşti.
Aceleaşi manevre, dar fără violenţa celor din Timoc, au fost desfăşurate împotriva minorităţilor din Voivodina, inclusiv impotriva românilor de acolo. Şi în Voivodina singura listă căreia i s-au acceptat observatori a fost cea agreată de guvern şi de securitatea sârbă, adică cea a lui Daniel Petrovici. La alte cinci liste ale românilor de acolo nu li s-a permis accesul în comisii, motivul fiind acelaşi ca în Timoc şi anume că nu le-au sosit acreditările de la Comisia Electorală Centrală. Astfel, s-a creat posibilitatea fraudării alegerilor, iar acestea nu mai au niciun fel de legitimitate în ochii comunităţilor minoritare.
Minorităţile cer anularea alegerilor
Reprezentanţii consiliilor naţionale ale minorităţilor cer anularea alegerilor în contextul criticilor semnificative venite din partea observatorilor Consiliului Europei la scrutinul organizat duminica trecută. La criticile venite de la reprezentanţii europeni se adaugă expertiza monitorilor SUA la Belgrad, care au reacţionat public la tentativele de fraudare a alegerilor.
Pe lângă românii/vlahii din Timoc, cele mai importante minorităţi naţionale din Serbia acuză Partidul Democrat al preşedintelui Boris Tadici ca şi pe partenerii săi socialişti, că au aranjat fraudarea alegerilor pentru Consiliile Naţionale ale Minorităţilor şi că încearcă „sârbizarea" acestor consilii. Tadici însuşi este acuzat că utilizează metodele lui Miloşevici, potrivit corespondentului Romanian Global News din Timoc. Minorităţile bosniace, ungare şi cea a românilor din Timoc, cele mai mari din Serbia, cer anularea alegerilor, iar Belgradul ia în considerare această variantă.
Sârbii vor controlul asupra consiliilor minorităţilor
Cu toate că acestea au fost primele alegeri democratice directe pentru consiliile naţionale ale minorităţilor, contestaţiile au venit din toate părţile. Printre primii care au anunţat că boicotează alegerile a fost partidul Democrat al Maghiarilor din Voivodina care s-a plâns că formarea listelor electorale şi alegerea comisiilor de vot pot influenţa rezultatul scrutinului. Multe comisii de vot au fost formate fără reprezentanţi ai minorităţilor, cărora le-a rămas doar oportunitatea de a delega reprezentanţi la comisia extinsă de vot, ceea ce minorităţile au considerat că este insuficient. Dacă alegerile ale minorităţilor nu sunt controlate din partea minorităţilor, aceasta înseamnă că cineva doreşte un control deplin asupra lor şi că se poate aştepta ca rezultatele să fie montate, au avertizat aceste comunităţii încă dinaintea scrutinului. O problema aparte reprezintă listele electorale, pe care se aflau reprezentanţi care nu fac parte din partidele minoritare, dar şi reprezentanţi din populaţia majoritară.
Motivele pentru intrarea partidelor politice sârbeşti şi a reprezentanţilor săi în consiliile naţionale sunt foarte clare: aceasta dă posibilitatea să controleze comunităţile minoritare - prin mass-media, prin selectarea personalului său - aceasta înseamnă şi un control pentru următoarele alegeri naţionale, susţin reprezentanţii minorităţilor. În acelaşi fel a procedat şi Miloşevici, delegând oamenii săi printre partidele din opoziţie. Nu trebuie uitat faptul că această putere se datorează în mare parte voturilor date de minorităţi, care au optat întotdeauna pentru opţiunea democrată.
Maghiarii, bosniacii şi sârbii au scăpat
Alegerile, probabil fraudate masiv de sârbi, au făcut ca o mare parte a consiliilor naţionale ale minorităţilor din Serbia să fie preluate de partidele sârbeşti de guvernământ. Începând cu rutenii, bulgarii, slovacii, ţiganii, ucrainienii şi terminând cu românii din Voivodina, toţi au acum consilii naţionale conduse de cele două partide de guvernământ.
Statul sârb a eşuat în preluarea controlului asupra ungurilor şi bosniacilor, minorităţi puternice financiar şi instituţional, cu şcoli, televiziuni şi ziare proprii şi cu ajutoare financiare puternice venite din Ungaria şi din ţările arabe. Şi ungurii şi bosniacii au reuşit ca listele reprezentând cu adevărat interesele lor să căştige peste 50% din electori şi astfel să păstreze controlul asupra consiliilor naţionale. Însă reprezentanţii ambelor minorităţi au acuzat Serbia de fraudă electorală şi de încercarea de preluare a consiliilor naţionale, chiar în timpul alegerilor.
În afara ungurilor şi bosniecilor, sârbii au mai fost învinşi la urne de românii/vlahii din Timoc, circa 300.000, împotriva cărora partidele sârbeşti de guvernământ ajutate de securitatea sârbă, de poliţie şi procuratură au dus una dintre cele mai murdare şi agresive campanii întâlnite în Serbia.
În Timoc, românii au câştigat alegerile
În Timoc lista „Comunitatea Rumânilor din Serbia dr. Pedrag Balasevic” a obţinut 29,21%, lista socialiştilor 27,65, lista Partidului Democrat al lui Tadici 12, 97, lista democraţilor lui Kostunita 12,4, lista Partidului Sârb Progresist 9, 29, iar lista primarului din Zaicear 4,89. Se poarta deja negocieri pentru formarea majorităţii care va fi sau nu va fi românească, dar analiştii politici consideră că viitorul CNMNR va fi dominat de conflicte interetnice, între formaţiunile ce vor prelua conducerea acestui forum important al rumânilor/vlahilor existând păreri divergente în ceea ce priveşte identitatea, cultura şi spiritualitatea acestora.
Prin participarea la scrutinul de duminica trecută obiectivul statului sârb a fost preluarea acestui consiliu naţional şi anularea directivei prin care limba română este limba românilor/vlahilor din Timoc. Liderul român din Timoc, dr. Pedrag Balasevic a declarat pentru Romanian Global News: „Având în vedere tot ce s-a întâmplat în campania electorală, tot ce s-a făcut împotriva noastră în campanie dar şi în timpul alegerilor, când reprezentanţii noştri nu au fost admişi în comisiile de votare, având în vedere resursele pe care noi le-am avut, faţă de ce au avut cei care au fost împotriva noastră, eu apreciez că rezultatul a fost bun. Au fost fraude masive şi dacă nu eram furaţi rezultatele ar fi fost mult mai bune. Vedeţi numai ce s-a întamplat la ruteni, ucrainieni, slovaci, rromi, bulgari sau la fraţii noştri români din Banat. La toţi partidele sârbeşti le vor controla consiliile naţionale. Aici vom vedea ce va fi”.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Portugalia legalizeaza casatoriile intre homosexuali publicat în data de 19-05-2010
- “Camasile rosii” din Thailanda se predau publicat în data de 19-05-2010
- Primarul Chisinaului, haituit de comunisti publicat în data de 28-07-2009
- Salariile monstruoase care merita diminuate. Superbugetarii de la UBB publicat în data de 14-05-2010
- Republica parlamentara sau prezidentiala publicat în data de 20-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1137 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
A excellent resource for all brands and types of tires