Criza ca principiu de selectie naturala
Criza economică, de care se pare că nu mai scăpăm, a devenit un laitmotiv, un veritabil bestseller at timpurilor noastre. Orice ai face, nu ai cum să nu fi afectat de criză. În popor acest concept îşi găseşte exprimarea în proverbul “un rău nu vine niciodată singur”, coroborat cu “de ce ti-e frică nu scapi”. Însă şi ştiinţa are un cuvânt de spus.
Fizica ne informează că sistemele ordonate pierd mai puţină energie decât sistemele haotice. Cu alte cuvinte un sistem dezechilibrat este mult mai probabil să piardă energie în încercarea de a schimba ceva decât unul echilibrat. O organizaţie, companie sau ţară dezorganizată poate fi devastată dacă are de înfruntat o schimbare bruscă. Impactul este şi mai nimicitor dacă circumstanţele nu sunt tocmai fericite încă dinaintea schimbării. Istoria ne-a oferit de-a lungul timpului nenumărate exemple.După un război care a durat mai bine de 6 ani, Japonia anului 1945 era o ţară terminată. Încasând doua bombe atomice în numai trei zile, ultimul lucru de care avea nevoie era încă o conflagraţie. Cu toate acestea, la 8 august URSS a declarat război Japoniei , la doar 2 zile de la masacrul de la Hiroshima.
Unul dintre cele mai elocvente exemple de organizaţie din lumea afacerilor care nu a putut face faţă schimbării este Pan American. Criza energiei din 1973 a venit imediat după un proces în care Pan Am a pierdut rute internaţionale importante în faţa competitorii. Odată forţa dominantă, colosul american era acum într-o poziţie foarte delicată. Seria ghinioanelor a continuat cu achiziţia unei companii mai mici, pentru care au platit un preţ exagerat şi au contractat datorii enorme. Au rezistat vânzând active şi rute competitorilor şi sperând într-un miracol. Compania era atât de fragilă, încât nu mai lipsea decât un singur pas greşit pentru a fi KO. În 1988 atacul terorist de la Lockerbie, Scotia a fost picătura care a umplut paharul. Vânzările au săzut vertiginos şi nesiguramţa pasagerilor datorată primului război din Golf a dus compania să declare falimetul în 1991.
Cele doua exemple aduse în discuţie prezintă situaţii prin care au trecut ţări sau companii mari, dar ce se întâmplă oare, atunci când o ţară mică, precum România, se confruntă cu o schimbare majoră cum este criza financiară. După 20 de ani de la revoluţie, suntem în faţa celui mai marcant moment al istoriei noastre recente, moment care necesită o atenţie sporită. Iar pentru a determina încotro ne îndreptăm trebuie mai întâi să ştim cu exactitate unde ne aflăm. Într-un discurs din 1959 ţinut la Indianapolis, J.F.Kennedy a remarcat că simbolul chinezesc pentru criză este compus din doua ideograme. Unul înseamnă pericol iar celălalt oportunitate. Datorită uzurii frecvente şi de multe ori improprii, cuvântul criză a ajuns să semnifice dezastru, fără a mai avea un alt înţeles. În realitate criza înseamă două lucruri: un moment de cotitură, când miza e mare şi rezultatul nesigur şi un moment din care nu mai există cale de întoarcere. Toate acestea, chiar dacă nu ar trebui să aducă o notă de optimism situaţiei de faţă, probabil ar trebui să ne ajute să conştientizăm că, deşi nu suntem într-un moment maxim, au mai fost şi alţii înaintea noastră în aceeaşi situaţie şi au dus-o mai departe. Că ar trebui să reuşim, sau măcar să încercăm, considerând că avem chiar ştiinţa de partea noastră. Că nu suntem cu nimic inferiori altora şi că vom trece şi peste asta.
Sabin Ripan
Fizica ne informează că sistemele ordonate pierd mai puţină energie decât sistemele haotice. Cu alte cuvinte un sistem dezechilibrat este mult mai probabil să piardă energie în încercarea de a schimba ceva decât unul echilibrat. O organizaţie, companie sau ţară dezorganizată poate fi devastată dacă are de înfruntat o schimbare bruscă. Impactul este şi mai nimicitor dacă circumstanţele nu sunt tocmai fericite încă dinaintea schimbării. Istoria ne-a oferit de-a lungul timpului nenumărate exemple.După un război care a durat mai bine de 6 ani, Japonia anului 1945 era o ţară terminată. Încasând doua bombe atomice în numai trei zile, ultimul lucru de care avea nevoie era încă o conflagraţie. Cu toate acestea, la 8 august URSS a declarat război Japoniei , la doar 2 zile de la masacrul de la Hiroshima.
Unul dintre cele mai elocvente exemple de organizaţie din lumea afacerilor care nu a putut face faţă schimbării este Pan American. Criza energiei din 1973 a venit imediat după un proces în care Pan Am a pierdut rute internaţionale importante în faţa competitorii. Odată forţa dominantă, colosul american era acum într-o poziţie foarte delicată. Seria ghinioanelor a continuat cu achiziţia unei companii mai mici, pentru care au platit un preţ exagerat şi au contractat datorii enorme. Au rezistat vânzând active şi rute competitorilor şi sperând într-un miracol. Compania era atât de fragilă, încât nu mai lipsea decât un singur pas greşit pentru a fi KO. În 1988 atacul terorist de la Lockerbie, Scotia a fost picătura care a umplut paharul. Vânzările au săzut vertiginos şi nesiguramţa pasagerilor datorată primului război din Golf a dus compania să declare falimetul în 1991.
Cele doua exemple aduse în discuţie prezintă situaţii prin care au trecut ţări sau companii mari, dar ce se întâmplă oare, atunci când o ţară mică, precum România, se confruntă cu o schimbare majoră cum este criza financiară. După 20 de ani de la revoluţie, suntem în faţa celui mai marcant moment al istoriei noastre recente, moment care necesită o atenţie sporită. Iar pentru a determina încotro ne îndreptăm trebuie mai întâi să ştim cu exactitate unde ne aflăm. Într-un discurs din 1959 ţinut la Indianapolis, J.F.Kennedy a remarcat că simbolul chinezesc pentru criză este compus din doua ideograme. Unul înseamnă pericol iar celălalt oportunitate. Datorită uzurii frecvente şi de multe ori improprii, cuvântul criză a ajuns să semnifice dezastru, fără a mai avea un alt înţeles. În realitate criza înseamă două lucruri: un moment de cotitură, când miza e mare şi rezultatul nesigur şi un moment din care nu mai există cale de întoarcere. Toate acestea, chiar dacă nu ar trebui să aducă o notă de optimism situaţiei de faţă, probabil ar trebui să ne ajute să conştientizăm că, deşi nu suntem într-un moment maxim, au mai fost şi alţii înaintea noastră în aceeaşi situaţie şi au dus-o mai departe. Că ar trebui să reuşim, sau măcar să încercăm, considerând că avem chiar ştiinţa de partea noastră. Că nu suntem cu nimic inferiori altora şi că vom trece şi peste asta.
Sabin Ripan
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 956 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.