Excelenta Sa Traian Laurentiu Hristea, Ambasadorul Romaniei in Ucraina
Excelenţa Sa, Traian Laurenţiu Hristea, reprezintă din 2005 România într-o zonă strategică : este ambasadorul României în Ucraina. Într-un interviu acordat GAZETEI de Maramureş, Traian Laurenţiu Hristea analizează colaborarea româno-ucraineană.
Reporter : Care sunt principalele domenii ale relaţiilor de colaborare româno-ucrainene?
Excelenţa Sa Traian Laurenţiu Hristea: Pentru România, Ucraina este cel mai mare vecin, un partener cu potenţial strategic cu care doreşte intensificarea şi dezvoltarea cooperării. Pot să vă spun că avem relaţii complexe în foarte multe domenii şi aş aminti doar cele mai importante: politic, economic, umanitar, cultural, cooperare pe plan internaţional, protecţia mediului, dezvoltare durabilă. Un aspect important îl reprezintă conlucrarea bilaterală în domeniul minorităţilor naţionale. Demersurile noastre în acest domeniu vizează crearea condiţiilor pentru afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a etnicilor români din Ucraina şi a etnicilor ucraineni din România, astfel încât aceştia să devină un liant real al aprofundării încrederii şi cooperării dintre cele două state. Un domeniu de colaborare româno-ucraineană, care este foarte intens în ultima perioadă, este cel din cadrul programelor europene, care a debutat în cadrul Politicii de Vecinătate a Uniunii şi a fost completat anul trecut cu Parteneriatul Estic. El continuă, pentru perioada 2007-2013, cu trei programe de cooperare transfrontalieră de importanţă deosebită pentru cele două state - ENPI-CBC: România-Republica Moldova-Ucraina în care prevalează componentele bilaterale, România-Ungaria-Slovacia-Ucraina şi Bazinul Mării Negre. Vreau să vă împărtăşesc că în calitate de stat membru UE, România are un interes special să aibă la frontiera sa estică state democratice, stabile, cu o politică internă şi externă predictibilă. Din acest punct de vedere, orientarea europeană a Ucrainei oferă o platformă favorabilă consolidării raporturilor bilaterale. Aş vrea să subliniez că, după părerea mea, statele noastre sunt «condamnate la o cooperare exemplară» pe baza valorilor europene comun împărtăşite.
Rep.: Care este situaţia clădirii Ambasadei României la Kiev, deoarece în urmă cu câteva săptămâni se anunţa intenţia de a scoate la licitaţie clădirea. Care e situaţia în prezent?
Excelenţa Sa T.L.H: La data aparitiei acestei ştiri în presă, Ambasada României nu a fost informată oficial cu privire la faptul că Primăria oraşului Kiev – proprietara clădirii sediului ambasadei noastre – intenţionează să scoată la licitaţie clădirea ambasadei. Ulterior, autorităţile capitalei ucrainene ne-au confirmat faptul că recent reînnoitul contract de închiriere (pentru încă 3 ani) pentru sediul Ambasadei României în Ucraina va fi respectat de către autorităţile ucrainene.
Rep.: Câteva proiecte de cooperare transfontalieră de succes?
Excelenţa Sa T.L.H:: Având în vedere profilul publicaţiei dvs. aş aminti câteva proiecte transfrontaliere cu implicarea judeţului dvs., şi anume: Axa Tisei Superioare – model integrat de coeziune economico-socială transfrontalieră, Podul turistic maramureşean Sighet (RO) – Solotvino (UA), Dezvoltarea sistemului de monitoring-participativ al calităţii apei, focusat pe mediul biotic acvatic din bazinul Tisei Superioare (Tisa, Iza, Vişeu), Fluidizarea traficului în zona punctului de frontieră Podul Istoric Sighet (RO) – Solotvino (UA), Modernizarea străzii Grigorescu etc.
Rep. : Care trebuie să fie priorităţile colaborării româno-ucrainene după aderarea României la spaţiul Schengen?
Excelenţa Sa T.L.H: Permiteţi-mi să menţionez că politica în materie de vize este o prerogativă a Comisiei Europene, dialogul bilateral pe acest segment fiind subsumat negocierilor de profil dintre UE şi Ucraina. După cum cunoaşteţi între Bruxelles/UE şi Kiev a fost iniţiat, încă sub preşedinţia franceză a UE, procesul de negocieri care are ca obiectiv final liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni şi care a fost denumit generic „Visa dialogue”. În momentul de faţă, la nivelul UE există un proces de reflecţie cu privire la acordarea Ucrainei a aşa-numitei „foi de drum” vizând desfiinţarea regimului de vize, în fapt a instrumentului tehnic necesar pentru atingerea acestui scop.
Rep.: Cum colaborează Ambasada cu asociaţiile şi reprezentanţii românilor din Ucraina? Câteva exemple de acţiuni, inclusiv cea din acest week-end.
Excelenţa Sa T.L.H: În primul rând aş vrea să fac o precizare: acţiunile din acest week-end fac parte din seria manifestărilor dedicate Zilei Europei în Ucraina. Aceste manifestări sunt organizate de către ambasadele statelor membre UE acreditate în Ucraina în colaborare cu Delegaţia UE. În perioada 4-6 iunie 2010 un grup de ambasadori şi diplomaţi europeni se vor afla în vizită în regiunea Transcarpatia. În cadrul acestei vizite vor fi prezentate mai multe proiecte de colaborare tranfrontalieră. Având în vedere că o mare parte dintre aceste proiecte se desfăşoară în colaborare cu judeţul Maramureş vom traversa frontiera pentru a discuta despre aceste proiecte transfrontaliere. Referitor la prima parte a întrebării dvs. după cum cunoaşteţi, relaţiile cu etnicii români din afara graniţelor României figurează printre priorităţile noastre de politică externă şi au menirea în primul rând să sprijine aceste comunităţi de români. Din această perspectivă, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din Ucraina le revine sarcina de a fi în mijlocul acestor oameni şi de a le susţine aspiraţiile şi necesităţile de dezvoltare.
Doresc să menţionez că acţiunile desfăşurate în sânul comunităţii româneşti din Ucraina au ocupat şi ocupă o paletă largă de proiecte, organizate sau susţinute de către Ambasada României la Kiev sau cele două consulate generale ale noastre de la Cernăuţi şi Odesa. Sunt acţiuni cu propenderenţă culturale, cum a fost şi recenta manifestare sub genericul Zilelor Culturii Romane, desfăşurate şi în Transcarpatia în cooperare cu partenerii noştri din Ucraina, dar şi ştiinţifice, economice, sociale, care pe fond au menirea să ne apropie unii de alţii.
Rep. : Mai reprezintă Bîstroe un aspect delicat în relaţia de colaborare dintre România şi Ucraina?
Excelenţa Sa T.L.H: În privinţa proiectului ucrainean al canalului navigabil „Dunăre-Marea Neagră” şi a aspectelor ecologice ale Deltei Dunării, Romania a abordat constant o poziţie echilibrată, fundamentată pe respectul deplin al dreptului internaţional, manifestând consecvent buna-credinţă, deschidere şi disponibilitate pentru dialog.
Având în vedere că Ucraina nu şi-a sistat lucrările de construcţie a canalului şi în prezent România încă se vede nevoită să continue să utilizeze mecanismele şi procedurile în derulare prevăzute de convenţiile internaţionale aplicabile în cazul Bîstroe şi care sunt susceptibile de a conduce la conturarea unei soluţii cu respectarea deplină a dreptului internaţional.
Desigur că Partea română va continua, totodată, şi dialogul bilateral pentru identificarea unor soluţii, singura condiţie exprimată fiind necesitatea respectării dreptului internaţional şi a diverselor recomandări ale organizaţiilor internaţionale pertinente. Noi sperăm că împreună cu partea ucraineană vom soluţiona această chestiune în conformitate cu dreptul internaţional, în contextul deschiderii părţii ucrainene faţă de principiile democratice şi valorile europene.
Mircea CRIŞAN
Reporter : Care sunt principalele domenii ale relaţiilor de colaborare româno-ucrainene?
Excelenţa Sa Traian Laurenţiu Hristea: Pentru România, Ucraina este cel mai mare vecin, un partener cu potenţial strategic cu care doreşte intensificarea şi dezvoltarea cooperării. Pot să vă spun că avem relaţii complexe în foarte multe domenii şi aş aminti doar cele mai importante: politic, economic, umanitar, cultural, cooperare pe plan internaţional, protecţia mediului, dezvoltare durabilă. Un aspect important îl reprezintă conlucrarea bilaterală în domeniul minorităţilor naţionale. Demersurile noastre în acest domeniu vizează crearea condiţiilor pentru afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a etnicilor români din Ucraina şi a etnicilor ucraineni din România, astfel încât aceştia să devină un liant real al aprofundării încrederii şi cooperării dintre cele două state. Un domeniu de colaborare româno-ucraineană, care este foarte intens în ultima perioadă, este cel din cadrul programelor europene, care a debutat în cadrul Politicii de Vecinătate a Uniunii şi a fost completat anul trecut cu Parteneriatul Estic. El continuă, pentru perioada 2007-2013, cu trei programe de cooperare transfrontalieră de importanţă deosebită pentru cele două state - ENPI-CBC: România-Republica Moldova-Ucraina în care prevalează componentele bilaterale, România-Ungaria-Slovacia-Ucraina şi Bazinul Mării Negre. Vreau să vă împărtăşesc că în calitate de stat membru UE, România are un interes special să aibă la frontiera sa estică state democratice, stabile, cu o politică internă şi externă predictibilă. Din acest punct de vedere, orientarea europeană a Ucrainei oferă o platformă favorabilă consolidării raporturilor bilaterale. Aş vrea să subliniez că, după părerea mea, statele noastre sunt «condamnate la o cooperare exemplară» pe baza valorilor europene comun împărtăşite.
Rep.: Care este situaţia clădirii Ambasadei României la Kiev, deoarece în urmă cu câteva săptămâni se anunţa intenţia de a scoate la licitaţie clădirea. Care e situaţia în prezent?
Excelenţa Sa T.L.H: La data aparitiei acestei ştiri în presă, Ambasada României nu a fost informată oficial cu privire la faptul că Primăria oraşului Kiev – proprietara clădirii sediului ambasadei noastre – intenţionează să scoată la licitaţie clădirea ambasadei. Ulterior, autorităţile capitalei ucrainene ne-au confirmat faptul că recent reînnoitul contract de închiriere (pentru încă 3 ani) pentru sediul Ambasadei României în Ucraina va fi respectat de către autorităţile ucrainene.
Rep.: Câteva proiecte de cooperare transfontalieră de succes?
Excelenţa Sa T.L.H:: Având în vedere profilul publicaţiei dvs. aş aminti câteva proiecte transfrontaliere cu implicarea judeţului dvs., şi anume: Axa Tisei Superioare – model integrat de coeziune economico-socială transfrontalieră, Podul turistic maramureşean Sighet (RO) – Solotvino (UA), Dezvoltarea sistemului de monitoring-participativ al calităţii apei, focusat pe mediul biotic acvatic din bazinul Tisei Superioare (Tisa, Iza, Vişeu), Fluidizarea traficului în zona punctului de frontieră Podul Istoric Sighet (RO) – Solotvino (UA), Modernizarea străzii Grigorescu etc.
Rep. : Care trebuie să fie priorităţile colaborării româno-ucrainene după aderarea României la spaţiul Schengen?
Excelenţa Sa T.L.H: Permiteţi-mi să menţionez că politica în materie de vize este o prerogativă a Comisiei Europene, dialogul bilateral pe acest segment fiind subsumat negocierilor de profil dintre UE şi Ucraina. După cum cunoaşteţi între Bruxelles/UE şi Kiev a fost iniţiat, încă sub preşedinţia franceză a UE, procesul de negocieri care are ca obiectiv final liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni şi care a fost denumit generic „Visa dialogue”. În momentul de faţă, la nivelul UE există un proces de reflecţie cu privire la acordarea Ucrainei a aşa-numitei „foi de drum” vizând desfiinţarea regimului de vize, în fapt a instrumentului tehnic necesar pentru atingerea acestui scop.
Rep.: Cum colaborează Ambasada cu asociaţiile şi reprezentanţii românilor din Ucraina? Câteva exemple de acţiuni, inclusiv cea din acest week-end.
Excelenţa Sa T.L.H: În primul rând aş vrea să fac o precizare: acţiunile din acest week-end fac parte din seria manifestărilor dedicate Zilei Europei în Ucraina. Aceste manifestări sunt organizate de către ambasadele statelor membre UE acreditate în Ucraina în colaborare cu Delegaţia UE. În perioada 4-6 iunie 2010 un grup de ambasadori şi diplomaţi europeni se vor afla în vizită în regiunea Transcarpatia. În cadrul acestei vizite vor fi prezentate mai multe proiecte de colaborare tranfrontalieră. Având în vedere că o mare parte dintre aceste proiecte se desfăşoară în colaborare cu judeţul Maramureş vom traversa frontiera pentru a discuta despre aceste proiecte transfrontaliere. Referitor la prima parte a întrebării dvs. după cum cunoaşteţi, relaţiile cu etnicii români din afara graniţelor României figurează printre priorităţile noastre de politică externă şi au menirea în primul rând să sprijine aceste comunităţi de români. Din această perspectivă, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din Ucraina le revine sarcina de a fi în mijlocul acestor oameni şi de a le susţine aspiraţiile şi necesităţile de dezvoltare.
Doresc să menţionez că acţiunile desfăşurate în sânul comunităţii româneşti din Ucraina au ocupat şi ocupă o paletă largă de proiecte, organizate sau susţinute de către Ambasada României la Kiev sau cele două consulate generale ale noastre de la Cernăuţi şi Odesa. Sunt acţiuni cu propenderenţă culturale, cum a fost şi recenta manifestare sub genericul Zilelor Culturii Romane, desfăşurate şi în Transcarpatia în cooperare cu partenerii noştri din Ucraina, dar şi ştiinţifice, economice, sociale, care pe fond au menirea să ne apropie unii de alţii.
Rep. : Mai reprezintă Bîstroe un aspect delicat în relaţia de colaborare dintre România şi Ucraina?
Excelenţa Sa T.L.H: În privinţa proiectului ucrainean al canalului navigabil „Dunăre-Marea Neagră” şi a aspectelor ecologice ale Deltei Dunării, Romania a abordat constant o poziţie echilibrată, fundamentată pe respectul deplin al dreptului internaţional, manifestând consecvent buna-credinţă, deschidere şi disponibilitate pentru dialog.
Având în vedere că Ucraina nu şi-a sistat lucrările de construcţie a canalului şi în prezent România încă se vede nevoită să continue să utilizeze mecanismele şi procedurile în derulare prevăzute de convenţiile internaţionale aplicabile în cazul Bîstroe şi care sunt susceptibile de a conduce la conturarea unei soluţii cu respectarea deplină a dreptului internaţional.
Desigur că Partea română va continua, totodată, şi dialogul bilateral pentru identificarea unor soluţii, singura condiţie exprimată fiind necesitatea respectării dreptului internaţional şi a diverselor recomandări ale organizaţiilor internaţionale pertinente. Noi sperăm că împreună cu partea ucraineană vom soluţiona această chestiune în conformitate cu dreptul internaţional, în contextul deschiderii părţii ucrainene faţă de principiile democratice şi valorile europene.
Mircea CRIŞAN
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1110 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.