Alin Tise: „Ar fi o crima sa oprim acum investitiile”
„Ca urmare a economiilor făcute la licitaţii în anul 2009, această sumă de aproximativ 20 de milioane de euro pentru construcţia stadionului şi implicit aceşti bani există la noi în vistierie”
#” În partea de structură de rezistenţă lucrările la stadion sunt finalizate aproape de 50%, dar partea care va necesita cele mai mari investiţii urmează de pe acuma”
“Nu este exclus ca Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca să-l depăşească pe cel din Otopeni la traficul de pasageri. Noi suntem într-o competiţie cu aeroporturile din regiune”, a declarat într-un interviu acordat Gazetei de Cluj Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj
Rep.: În contextul în care veniturile proprii ale bugetului Consiliului Judeţean scad, veniturile bugetarilor şi toate fondurile sunt într-o scădere cum vedeţi continuarea proiectelor de investiţii ale judeţului? Mai pot fi duse la sfârşit planurile iniţiale sau vă restrângeţi unele proiecte?
Alin Tişe: Proiectele Consiliului Judeţean Cluj putem să le împărţim în mai multe categorii. Scăderea de buget, de care vorbeaţi este reală. În luna mai am avut o mică scădere a veniturilor judeţului, motiv pentru care am luat măsuri în ceea ce priveşte investiţiile consiliului judeţean în sensul că am redus investiţiile şi le-am amânat pentru această toamnă sau chiar pentru anul următor. Aici mă refer la centrele de informare turistică, noi am planificat să construim în jur de opt centre, şi la centrul zonal de colectare a rumeguşului. Am luat o decizie în ceea ce priveşte reducere cheltuielilor cu activitatea curentă a CJ şi aici mă refer la utilităţi, consum de carburant, reducerea impulsurilor de telefonie, dar am cerut şi institutelor din subordine să treacă la o reducere de cheltuieli pe tot ce înseamnă o activitate curentă. La sfârşitul acestei luni vom face o evidenţă ca să vedem cu cât au fost reduse costurile . Acum sper că revenim cu o revenire a încasărilor la buget. Este o fluctuaţie în ceea ce priveşte încasările datorită evoluţiei economice şi datorită incapacităţii de plată a unor firme. Noi, ca şi CJ, ne alimentăm bugetul din impozitul pe venit, cota defalcată pe TVA şi doar un procent foarte mic din taxe şi impozite locale, care sunt încasate majoritar de primării. Evident că acest buget se află în strânsă legătură cu mediul economic. Noi suntem mult mai mult interesaţi de evoluţia economică decât o primărie locală. Ce vreau să vă spun însă, este că investiţiile mari începute şi care sunt în fază de execuţie nu vor fi afectate. Stadionul se realizează de bani care nu sunt legaţi de bugetul anului acesta, ci cei pe care noi i-am economisit din anii trecuţi. Ca urmare a economiilor făcute la licitaţii în anul 2009, această sumă de aproximativ 20 de milioane de euro pentru construcţia stadionului şi implicit aceşti bani există la noi în vistierie. Legat de aeroport, nu se pune problema să oprim această investiţie pentru că varianta pentru care o dorim pentru continuarea proiectului este cea de credit furnizor. Sperăm să găsim un investitor şi să completăm această sumă cu bani europeni cu până la 40 de milioane de euro şi diferenţa până la 122, sau o sumă mai mică cât va fi la licitaţie ca de obicei, va fi plătită de un investitor privat care să construiască pista şi urmează ca noi Consiliul Judeţean să emitem bilete de ordine într-un număr de ani, iar la sfârşitul acelei perioade investitorul să îşi ia din bugetul nostru suma cuvenită. Există un interes major pentru construcţia pistei din partea unor companii mari din Europa, dar chiar şi a unei investitor chinez. Pista de 3.500 de metri este un obiectiv internaţional ca să definitivăm statul de aeroport internaţional.
Rep.: Dar totuşi anumite proiecte din dezvoltarea aeroportului internaţional, precum creşterea locurilor de parcare şi hotelul din apropierea aeroportului, au fost amânate de câţiva ani?
A.T.: Acum suntem într-o fază de licitaţie cu parcările şi cu hotelul. Dacă nu va veni niciun investitor vom fi obligaţi să facem o ofertă mai atractivă, aşa cum facem şi cu turnul de lângă stadion. L-am gândit într-o anumită firmă, dar se pare că redevenţele pe care eu le-am cerut noi au fost prea mari. Am cerut consultantului să regândească caietul de sarcini şi vom reveni în iulie în plen cu ele. Licitaţia pentru parking este în curs, termenul final este de 22 iunie. Continuăm de asemenea şi investiţiile la Tetarom , un parc va fi cu specific a producerii energiei electrice prin panouri solare, unde putem să obţinem 50% de la U.E. din valoarea totală de 110 de milioane de euro. Al doilea parc este unul logistic şi în care dorim să introducem şi o zonă liberă de taxe, atunci va fi extrem de atractiv pentru că taxele vamale vor fi plătite doar în momentul în care marfa va fi vândută. În acea perioadă de câteva luni investitorul nu va plăti taxa vamală, iar acest lucru lor este de mare ajutor pentru el că banii rămân în circuitul lui. Vă pot spune că există interes din partea anumitor firme care doresc să investească în parcurile industriale, din întreaga Europă. Noi dorim să investim în infrastructură, ca să fim pregătiţi înaintea altor judeţe ca în momentul în care vin investitorii să avem cu ce să-i ademenim.
Rep.: A trecut aproape un an de când au început lucrările la stadionul municipal. Putem considera că lucrările sunt finalizate în proporţie de 50% având în vedere că termenul total al proiectului de investitură este de doi ani?
A.T.: Este imposibil să facem o asemenea împărţire a proiectului pentru că există structurile de betoane la care lucrăm în momentul de faţă, care este mai vizibilă. Partea de finisaje şi de dotări este mai scumpă decât partea de betoane. Până acuma am investit doar 30% din bani şi asta pentru că această parte este cea mai ieftină. Una peste alta, în partea de structură de rezistenţă lucrările la stadion sunt finalizate aproape de 50%, dar partea care va necesita cele mai mari investiţii urmează de pe acuma: comunicaţiile, scaunele, sălile de conferinţă, sălile V.I.P. Una peste alta, constructorul este în grafic. Una peste alta, la faza de structură de rezistenţă, lucrările sunt la jumătate, însă partea cea mai costisitoare, de finisaje, abia acuma începe. Sper ca iulie 2011 să fie termenul în care să terminăm lucrările.
Rep.: Traficul aeroportului internaţional din Cluj-Napoca creşte în continuare chiar dacă veniturile oamenilor sunt în scădere. Consideraţi oportună continuarea investiţiilor în aeroport având în vedere faptul că previziunile pentru sfârşitul acestui an sunt sumbre?
A.T.: Consider că este oportun să investim în continuare într-o perioadă de criză deoarece produsele sunt mai ieftine, lucrările sunt mai ieftine, manopera este mai ieftină şi este obligatoriu ca prin lucrări de infrastructură să continuăm dezvoltarea judeţului. Această pistă nu o realizăm pentru şase luni, ci pentru 25 de ani de acuma înainte cel puţin. În această perioadă de criză este de bun augur să continuăm investiţiile pentru că vom creea locuri de muncă implicit. Acum trebuie investit pentru că investiţiile publice sunt singurele care într-o perioadă de criză dau de lucru agenţilor economic care menţin astfel şomajul la o cotă mică şi îmi permit mie Consiliul Judeţean să continui dezvoltarea în urma taxelor plătite la stat. Ar fi o crimă să oprim acum investiţiile.
Rep.: Credeţi că Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca, singurul autorizat Schengen din ţară, are vreo şansă să-l întreacă ca trafic pe cel din Otopeni?
A.T.: Nu este exclus. Prin statul de aeroport regional pe care îl are Clujul, cu cât vin mai mulţi operatori care să opereze zboruri de aici cu atât va creşte traficul. Noi suntem în permanenţă în căutare de noi rute, atât din Spaţiul Schengen cât şi de noi rute. Tratativele cu o companie serioasă durează mai mult. Noi suntem într-o competiţie cu aeroporturile din regiune, nu doar cu cele din România. Începem să avem competiţii cu cele din Budapesta sau Viena.
Rep.: Care sunt proiectele finanţate de la bugetul de stat în acest an a judeţului Cluj-Napoca?
A.T.: Este o greşeală gravă pe care se face asupra Clujului, doar că noi nu am primit niciodată bani mai mulţi decât am merita. Având în vedere contribuţia pe care o are nu dorim decât să primim ceea ce merităm. Cu venirea la conducere a premierului Emil Boc, Clujul s-a apropriat de ceea ce merită, însă acum este pentru priam dată când primim exact ceea ce merităm. A treia sau a patra contribuţie la bugetul statului am fost al treilea sau al patrulea judeţ ca finanţări de la coadă. Avem ceva proiect de drumuri. Noi lucrăm la un proiect care înseamnă reabilitarea a 500 de kilometri de drumuri judeţene, aproximativ jumătate din drumurile noastre. Vrem să facem aceste drumuri cu o garanţie de 5-7 ani şi să le plătim într-o perioadă de 15-17 ani.
Tiberiu Hrihorciuc
#” În partea de structură de rezistenţă lucrările la stadion sunt finalizate aproape de 50%, dar partea care va necesita cele mai mari investiţii urmează de pe acuma”
“Nu este exclus ca Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca să-l depăşească pe cel din Otopeni la traficul de pasageri. Noi suntem într-o competiţie cu aeroporturile din regiune”, a declarat într-un interviu acordat Gazetei de Cluj Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj
Rep.: În contextul în care veniturile proprii ale bugetului Consiliului Judeţean scad, veniturile bugetarilor şi toate fondurile sunt într-o scădere cum vedeţi continuarea proiectelor de investiţii ale judeţului? Mai pot fi duse la sfârşit planurile iniţiale sau vă restrângeţi unele proiecte?
Alin Tişe: Proiectele Consiliului Judeţean Cluj putem să le împărţim în mai multe categorii. Scăderea de buget, de care vorbeaţi este reală. În luna mai am avut o mică scădere a veniturilor judeţului, motiv pentru care am luat măsuri în ceea ce priveşte investiţiile consiliului judeţean în sensul că am redus investiţiile şi le-am amânat pentru această toamnă sau chiar pentru anul următor. Aici mă refer la centrele de informare turistică, noi am planificat să construim în jur de opt centre, şi la centrul zonal de colectare a rumeguşului. Am luat o decizie în ceea ce priveşte reducere cheltuielilor cu activitatea curentă a CJ şi aici mă refer la utilităţi, consum de carburant, reducerea impulsurilor de telefonie, dar am cerut şi institutelor din subordine să treacă la o reducere de cheltuieli pe tot ce înseamnă o activitate curentă. La sfârşitul acestei luni vom face o evidenţă ca să vedem cu cât au fost reduse costurile . Acum sper că revenim cu o revenire a încasărilor la buget. Este o fluctuaţie în ceea ce priveşte încasările datorită evoluţiei economice şi datorită incapacităţii de plată a unor firme. Noi, ca şi CJ, ne alimentăm bugetul din impozitul pe venit, cota defalcată pe TVA şi doar un procent foarte mic din taxe şi impozite locale, care sunt încasate majoritar de primării. Evident că acest buget se află în strânsă legătură cu mediul economic. Noi suntem mult mai mult interesaţi de evoluţia economică decât o primărie locală. Ce vreau să vă spun însă, este că investiţiile mari începute şi care sunt în fază de execuţie nu vor fi afectate. Stadionul se realizează de bani care nu sunt legaţi de bugetul anului acesta, ci cei pe care noi i-am economisit din anii trecuţi. Ca urmare a economiilor făcute la licitaţii în anul 2009, această sumă de aproximativ 20 de milioane de euro pentru construcţia stadionului şi implicit aceşti bani există la noi în vistierie. Legat de aeroport, nu se pune problema să oprim această investiţie pentru că varianta pentru care o dorim pentru continuarea proiectului este cea de credit furnizor. Sperăm să găsim un investitor şi să completăm această sumă cu bani europeni cu până la 40 de milioane de euro şi diferenţa până la 122, sau o sumă mai mică cât va fi la licitaţie ca de obicei, va fi plătită de un investitor privat care să construiască pista şi urmează ca noi Consiliul Judeţean să emitem bilete de ordine într-un număr de ani, iar la sfârşitul acelei perioade investitorul să îşi ia din bugetul nostru suma cuvenită. Există un interes major pentru construcţia pistei din partea unor companii mari din Europa, dar chiar şi a unei investitor chinez. Pista de 3.500 de metri este un obiectiv internaţional ca să definitivăm statul de aeroport internaţional.
Rep.: Dar totuşi anumite proiecte din dezvoltarea aeroportului internaţional, precum creşterea locurilor de parcare şi hotelul din apropierea aeroportului, au fost amânate de câţiva ani?
A.T.: Acum suntem într-o fază de licitaţie cu parcările şi cu hotelul. Dacă nu va veni niciun investitor vom fi obligaţi să facem o ofertă mai atractivă, aşa cum facem şi cu turnul de lângă stadion. L-am gândit într-o anumită firmă, dar se pare că redevenţele pe care eu le-am cerut noi au fost prea mari. Am cerut consultantului să regândească caietul de sarcini şi vom reveni în iulie în plen cu ele. Licitaţia pentru parking este în curs, termenul final este de 22 iunie. Continuăm de asemenea şi investiţiile la Tetarom , un parc va fi cu specific a producerii energiei electrice prin panouri solare, unde putem să obţinem 50% de la U.E. din valoarea totală de 110 de milioane de euro. Al doilea parc este unul logistic şi în care dorim să introducem şi o zonă liberă de taxe, atunci va fi extrem de atractiv pentru că taxele vamale vor fi plătite doar în momentul în care marfa va fi vândută. În acea perioadă de câteva luni investitorul nu va plăti taxa vamală, iar acest lucru lor este de mare ajutor pentru el că banii rămân în circuitul lui. Vă pot spune că există interes din partea anumitor firme care doresc să investească în parcurile industriale, din întreaga Europă. Noi dorim să investim în infrastructură, ca să fim pregătiţi înaintea altor judeţe ca în momentul în care vin investitorii să avem cu ce să-i ademenim.
Rep.: A trecut aproape un an de când au început lucrările la stadionul municipal. Putem considera că lucrările sunt finalizate în proporţie de 50% având în vedere că termenul total al proiectului de investitură este de doi ani?
A.T.: Este imposibil să facem o asemenea împărţire a proiectului pentru că există structurile de betoane la care lucrăm în momentul de faţă, care este mai vizibilă. Partea de finisaje şi de dotări este mai scumpă decât partea de betoane. Până acuma am investit doar 30% din bani şi asta pentru că această parte este cea mai ieftină. Una peste alta, în partea de structură de rezistenţă lucrările la stadion sunt finalizate aproape de 50%, dar partea care va necesita cele mai mari investiţii urmează de pe acuma: comunicaţiile, scaunele, sălile de conferinţă, sălile V.I.P. Una peste alta, constructorul este în grafic. Una peste alta, la faza de structură de rezistenţă, lucrările sunt la jumătate, însă partea cea mai costisitoare, de finisaje, abia acuma începe. Sper ca iulie 2011 să fie termenul în care să terminăm lucrările.
Rep.: Traficul aeroportului internaţional din Cluj-Napoca creşte în continuare chiar dacă veniturile oamenilor sunt în scădere. Consideraţi oportună continuarea investiţiilor în aeroport având în vedere faptul că previziunile pentru sfârşitul acestui an sunt sumbre?
A.T.: Consider că este oportun să investim în continuare într-o perioadă de criză deoarece produsele sunt mai ieftine, lucrările sunt mai ieftine, manopera este mai ieftină şi este obligatoriu ca prin lucrări de infrastructură să continuăm dezvoltarea judeţului. Această pistă nu o realizăm pentru şase luni, ci pentru 25 de ani de acuma înainte cel puţin. În această perioadă de criză este de bun augur să continuăm investiţiile pentru că vom creea locuri de muncă implicit. Acum trebuie investit pentru că investiţiile publice sunt singurele care într-o perioadă de criză dau de lucru agenţilor economic care menţin astfel şomajul la o cotă mică şi îmi permit mie Consiliul Judeţean să continui dezvoltarea în urma taxelor plătite la stat. Ar fi o crimă să oprim acum investiţiile.
Rep.: Credeţi că Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca, singurul autorizat Schengen din ţară, are vreo şansă să-l întreacă ca trafic pe cel din Otopeni?
A.T.: Nu este exclus. Prin statul de aeroport regional pe care îl are Clujul, cu cât vin mai mulţi operatori care să opereze zboruri de aici cu atât va creşte traficul. Noi suntem în permanenţă în căutare de noi rute, atât din Spaţiul Schengen cât şi de noi rute. Tratativele cu o companie serioasă durează mai mult. Noi suntem într-o competiţie cu aeroporturile din regiune, nu doar cu cele din România. Începem să avem competiţii cu cele din Budapesta sau Viena.
Rep.: Care sunt proiectele finanţate de la bugetul de stat în acest an a judeţului Cluj-Napoca?
A.T.: Este o greşeală gravă pe care se face asupra Clujului, doar că noi nu am primit niciodată bani mai mulţi decât am merita. Având în vedere contribuţia pe care o are nu dorim decât să primim ceea ce merităm. Cu venirea la conducere a premierului Emil Boc, Clujul s-a apropriat de ceea ce merită, însă acum este pentru priam dată când primim exact ceea ce merităm. A treia sau a patra contribuţie la bugetul statului am fost al treilea sau al patrulea judeţ ca finanţări de la coadă. Avem ceva proiect de drumuri. Noi lucrăm la un proiect care înseamnă reabilitarea a 500 de kilometri de drumuri judeţene, aproximativ jumătate din drumurile noastre. Vrem să facem aceste drumuri cu o garanţie de 5-7 ani şi să le plătim într-o perioadă de 15-17 ani.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 676 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii