Marian Proorocu, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a discutat pentru Gazeta de Cluj procesul de evaluare a proiectului Roşia Montană şi şansele ca acesta să fie implementat. De asemenea, ne-a dat detalii despre motivele pentru care construcţia hidrocentralei de la Tarniţa este amânată şi a expus cele mai acute probleme de mediu din judeţele Cluj şi Bistriţa.


Reporter: Este proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană împotriva reglementărilor de mediu UE, având în vedere că reprezintă o exploatare la scară largă cu cianuri?
Marian Proorocu: Tehnologia propusă de proiect este în concordanţă cu prevederile celor mai bune tehnici disponibile (BREF /BAT) în vigoare la nivel de UE şi pe care instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei IPPC 2008/1/CE (transpusa in legislaţia naţională prin OUG 152/2005, aprobată cu modificări prin Legea 84/2006 şi modificată prin OUG 40/2010)

Rep.: Credeţi că România va ţine cont de recomandările Comisiei Europene, care interzic orice exploatare minieră cu cianură?
M.P.: Parlamentul European reunit în şedinţă plenară, la Bruxelles, a adoptat Rezoluţia referitoare la interzicerea folosirii tehnologiilor pe bază de cianuri în mineritul din Uniunea Europeană, deci nu Comisia Europeană.
România, ca şi toate celelalte ţări membre U.E ţin cont de recomandările Comisiei Europene chiar dacă acestea nu au caracter obligatoriu. Decizia finală aparţine Comisiei Europene . Până în prezent Comisia nu a transmis, din informaţiile pe care le avem, o recomandare în acest sens.

Rep.: Cum se evaluează impactul de mediu al unui asemenea proiect, pe scurt?
M.P.: Evaluarea impactului asupra mediului face obiectul parcurgerii procedurii de emitere a acordului de mediu şi intră sub incidenţa Directivei 85/337/CEE, amendată prin Directiva 97/11/Ce şi Directiva 2003/35/CE transpusă în legislaţia naţională prin HG 445/2009 şi OM 135/2010 şi a Convenţiei Espoo ratificată de România prin Legea 22/2001

Conform HG 445/2009
(2) Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie şi evaluează, în mod corespunzător şi pentru fiecare caz, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, efectele directe şi indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori:
    a) fiinţe umane, faună şi floră;
    b) sol, apă, aer, climă şi peisaj;
    c) bunuri materiale şi patrimoniu cultural;
    d) interacţiunea dintre factorii prevăzuţi la lit. a), b) şi c).
    (3) Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele care fac obiectul legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării include cerinţele legislaţiei respective.

Evaluarea impactului asupra mediului este întocmită de persoane care au acest drept conform legii şi rezultatele acestei evaluări sunt înaintate autorităţii de mediu spre analiză şi aprobare/respingere.
Precizăm de asemenea că aceste documente au caracter public şi au fost si vor fi supuse dezbaterii publice atât la nivel naţional cât şi în context transfrontalier (statelor care se declară interesate să participe la procedură).

Rep.: Consideraţi că de data aceasta, după toate verificările necesare (certificatul de urbanism, studiul de impact), proiectul va primi autorizaţia de mediu?
M.P.: Parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest caz aparţine Ministerului Mediului şi Pădurilor.

Rep.: Dacă discuţiile transfrontaliere eşuează (ambasadorul Ungariei a declarat că ţara sa se opune proiectului), proiectul poate fi blocat din nou?
M.P.: Procedura a fost întreruptă datorită suspendării în justiţie a Certificatului de Urbanism şi nu datorită Ungariei.
Evaluarea impactului în context transfrontalier va lua în considerare comentariile pertinente ale tuturor statelor notificate pe Convenţia Espoo.

Rep.: Credeţi că societatea civilă şi instituţiile care se opun proiectului au un cuvânt de spus în hotărârea luată de Ministerul Mediului?
M.P.: Toate observaţiile argumentate ale publicului sunt şi vor fi luate în considerare.

Rep.: Care este poziţia oficială a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vis-a-vis de proiectul Roşia Montană?
M.P.: ANPM şi unităţile subordonate participă în limita sa de competenţă pentru anumite proceduri şi va participa la parcurgerea activităţii de reglementare în condiţiile în care MMP va solicita acest lucru.

Rep.: Ştiţi cumva dacă Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj a primit documentaţia pentru acordul de mediu pentru hidrocentrala de la Tarniţa-Lapuşeşti?
M.P.: Agenţia Naţională a primit solicitarea de la titular şi de la APM Cluj deoarece ANPM era autoritate competentă  pentru emiterea actului. I s-a solicitat titularului să refacă memoriul tehnic depus care nu întrunea condiţiile obligatorii din  OM 860/2002. Până în prezent titularul nu a depus aceste documente. Precizăm, de asemenea că – datorită modificărilor legislative intervenite între timp (OM 860/2002 a fost abrogat) – emiterea actului va fi de competenţa APM Cluj, care va continua procedura de reglementare după depunerea memoriului tehnic refăcut.  

Rep.: Se discută în ANPM eventualitatea unui asemenea proiect?
M.P.: Documentele depuse iniţial au fost analizate, APM Cluj a realizat şi vizita în teren dar datele depuse de titular au fost insuficiente pentru a putea derula procedura de reglementare.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre posibilitatea ca acesta să fie implementat?
M.P.: Proiectul propune obţinerea de energie verde. Dacă evaluarea impactului asupra mediului va arăta că impactul nu este semnificativ proiectul poate fi implementat.

Rep.: Care sunt, după părerea dumneavoastră, cele mai acute probleme de mediu din Judeţul Cluj? Dar din judeţul Bistriţa?
M.P.: Ambele judeţe, ca de altfel întreaga ţară are ca probleme principale: gestionarea deşeurilor, poluarea aerului cu pulberi provenite de la traficul auto în  principal. Alimentarea cu apă şi epurarea apelor uzate sunt de asemenea probleme comune a celor două judeţe.

Rep.: În ce fel acţionează ANPM la nivelul celor două judeţe pentru a-şi îndeplini obiectivele?
M.P.: ANPM are rol de coordonator al tuturor instituţiilor din subordine şi urmăreşte punerea în aplicare a Planurilor de acţiune pentru mediu, a planurilor de gestionare a deşeurilor, urmărind de asemenea implementarea legislaţiei de mediu.

Rep.: Este ANPM una dintre instituţiile consultate la elaborarea noului Plan Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca?
M.P.: Avizul de mediu pentru PUG Cluj va fi emis de ARPM Cluj Napoca. ANPM nu a fost consultată până în prezent pentru aceasta procedură.

Rep.: Ce v-a determinat să vă alăturaţi Uniunii Naţionale pentru Progresul României?
M.P.: Este un partid nou pe scena politica, neerodat şi cu o imagine bună în ochii opiniei publice.

Rep.: Care sunt priorităţile partidului în momentul de faţă, în opinia dumneavoastră?
M.P.: Din punctul meu de vedere, priorităţile partidului sunt: scoatere României din criza economică, financiară şi chiar morală. Reforma statului în general şi descentralizarea.

Diana Gabor