Contributia la serviciile de sanatate in vestul Europei depaseste salariul mediu din Romania
Doctorul Ioan Paţiu, de la Centrul de Dializă Nefromed Dialysis Centers Cluj, a răspuns întrebărilor Gazetei de Cluj despre infecţiile intraspitaliceşti, legate de riscurile şi soluţiile pentru spitalele şi clinicile româneşti. De asemenea, ne-a vorbit despre diferenţa între stat şi privat şi alinierea la standardele europene.
Reporter: Care sunt principalele cauze ale infecţiilor intraspitaliceşti, după părerea dumneavoastră?
Ioan Mihai Paţiu: Prin natura activităţii, spitalele sau unităţile medicale sunt locuri unde se aglomerează purtători (pacienţi sau personal medical) de microbi, viruşi, fungi, paraziţi. Unii dintre aceşti agenţi produc boli de cate ori se întâlnesc cu o noua gazdă (sunt patogeni); alţii sunt într-o convieţuire paşnică cu purtătorii, dar pot deveni patogeni în anumite condiţii sau la anumite persoane (imunosupresaţi).
În opinia mea, aglomeraţia din unele unităţi sanitare constituie principala cauză a infecţiilor intraspitaliceşti (săli de aşteptare prea mici şi neaerisite, saloane cu prea multe paturi, grupuri sanitare insuficiente, construcţii care nu mai satisfac cerinţele unor circuite funcţionale ale pacienţilor, materialelor sanitare şi deşeurilor, săli de tratamente insuficiente, etc.).
Aplicarea măsurilor de prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti – în special materiale sanitare de unică folosinţă, mijloace de curăţenie, dezinfecţie, sterilizare, controale epidemiologice, administrarea deşeurilor contaminate, etc. au costuri importante. Un manager economic ar putea spune mai bine dacă aceste costuri sunt complet acoperite de plata diferitelor servicii medicale.
Rutina. Personalul medical este poate uneori mai expus la infecţii luate din spital decât pacienţii deoarece lucrează în acest mediu ani de zile (pacientul este doar temporar într-un spital). Paradoxal, din acest motiv ajunge uneori să nu mai recunoască riscul de infecţie şi să fie mai puţin vigilent.
Rep.: Există standarde de siguranţă din acest punct de vedere? Care sunt modalităţile prin care infecţiile nosocomiale (intraspitaliceşti) pot fi evitate?
I.M.P.: Desigur, există o legislaţie foarte severă care cere măsuri clare de prevenire şi control al infecţiilor intraspitaliceşti. Se cere în primul rând evaluarea riscului pentru infecţiile intraspitaliceşti în funcţie de specificul activităţii medicale desfăşurate. Apoi se stabileşte un program de prevenţie şi control materializat în protocoale de lucru. Respectarea circuitelor, a protocoalelor de lucru care precizează de la spălatul pe mâini până la înlăturarea materialelor contaminate, constituie modalitatea prin care se pot limita la maximum infecţiile nosocomiale.
Rep.: Aţi resimţit vreo diferenţă în acest sens între clinica de stat şi cea privată, la care lucraţi acum? Sunt regulile de siguranţă impuse şi respectate cu mai mare stricteţe la Nefromed?
I.M.P.: Diferenţa principală este că acum Centrul de Dializă Nefromed Dialysis Centers Cluj funcţionează într-o clădire nouă proiectată de la început pentru activitatea de dializă în ambulator şi cu spaţiu corespunzător pentru numărul de pacienţi pe care-l avem în tratament. Înainte de privatizarea centrului de dializa am activat timp de 25 de ani în acelaşi spaţiu din Spital, cu toate că numărul pacienţilor trataţi a ajuns să depăşească de 3,5 ori capacitatea iniţială a centrului. Tocmai pentru rezolvarea acestui aspect, autorităţile sanitare au considerat necesar să se recurgă la investiţii din sectorul privat şi au decis externalizarea centrului de dializă. Respectarea regulilor de siguranţă a fost şi înainte o preocupare constantă. În cadrul Centrului de Dializă Nefromed Dialysis Centers Cluj suntem foarte atenţi la respectarea acestora.
Rep.: Există controale periodice de la instituţiile abilitate în ceea ce priveşte igiena şi serviciile clinicii?
I.M.P.: Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj a verificat aspectele legate de circuite funcţionale, posibilitatea de a asigura condiţii de desfăşurare a activităţii de dializă în condiţii igienice şi de prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti încă din faza de proiect al construcţiei. Apoi după începerea activităţii propriu-zise Centrul de dializa este controlat periodic de toate autorităţile competente.
Rep.: Cât de importantă este prezenţa unui epidemiolog în clinică pentru monitorizarea procedurilor şi evitarea infecţiilor intraspitaliceşti?
I.M.P.: Centrul de Dializa Nefromed Dialysis Centers Cluj colaborează cu un medic epidemiolog care ne ajută la identificarea factorilor de risc şi conduce supravegherea epidemiologică a centrului de dializă. Examinările de control sunt efectuate conform unui grafic care respectă legislaţia în vigoare şi suplimentar dacă este necesar. Prezenţa medicului epidemiolog este foarte importantă în activitatea de zi cu zi dar şi în situaţii epidemiologice speciale. Astfel, cu ajutorul medicului epidemiolog, şi cu sprijinul DSP şi al Spitalului de Boli Infecţioase am reuşit să controlăm răspândirea gripei A N1H1 deşi 6 pacienţi dializaţi au fost confirmaţi cu aceasta boală. Suspecţii au fost identificaţi şi îndreptaţi către Spitalul de Boli Infecţioase. Jumătate din pacienţi au fost vaccinaţi operativ iar cei confirmaţi sau cu grad de suspiciune mare au fost dializaţi separat.
Rep.: De ce credeţi că la clinica privată, în acest caz Nefromed, condiţiile pentru personal şi pacienţi sunt mult îmbunătăţite, în comparaţie cu spitalul de stat? Ce ar contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale în clinicile de stat?
I.M.P.: Cum am precizat anterior, avem un centru de dializă proiectat corespunzător pentru activitatea pe care o desfăşurăm şi în care de la început s-a avut în vedere să oferim condiţii de tratament pentru pacienţi şi condiţii de lucru pentru personal cât mai bune. Avem avantajul faţă de Spitalul din care am plecat că activitatea noastră este mai limitată/specializată – furnizăm tratament ambulator de dializă şi consultaţii de nefrologie – şi astfel mai predictibilă şi mai planificabilă. În plus, beneficiem de avantajele de a face parte dintr-o Companie multinaţională, EUROMED, care are expertiză în managementul Centrelor de dializă şi standarde foarte ridicate de calitate.
Cred că preocuparea pentru servicii de mai bună calitate trebuie să fie o preocupare permanentă a oricărei unităţi medicale, indiferent de tipul proprietăţii.
(În spitalele de stat, care sunt în majoritate destul de vechi ar trebui făcute investiţii serioase pentru asigurarea spaţiilor, circuitelor corespunzătoare şi a dotărilor necesare. Foarte probabil majoritatea ar trebui reconstruite deoarece în multe spitale s-au efectuat lucrări de reamenajare, dar cu rezultate parţiale (dictate de conformaţia clădirii şi fondurile avute la dispoziţie))
Rep.: Consideraţi că există diferenţe majore între sistemul de sănătate din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene şi cel al ţării noastre? Cum am putea să ne aliniem la standardele UE?
I.M.P.: Da, există. Diferenţa principală este în puterea de finanţare a serviciilor medicale. La venitul mediu din România, contribuţiile la asigurările de sănătate sunt semnificativ mai mici decât în ţările din vestul Europei (unde contribuţia lunară ajunge să depăşească salariul mediu din Romania). Această diferenţă între contribuţii şi necesar îşi pune amprenta pe toate activităţile medicale. Alinierea la standardele Europene este făcută în plan legislativ şi al ghidurilor de practică. Pentru îndeplinirea lor în tot sistemul sanitar românesc şi în toate momentele trebuie un efort colectiv susţinut atât al autorităţilor administrative, cât şi al personalului medical, dar şi al întregii societăţi.
Diana Gabor
Reporter: Care sunt principalele cauze ale infecţiilor intraspitaliceşti, după părerea dumneavoastră?
Ioan Mihai Paţiu: Prin natura activităţii, spitalele sau unităţile medicale sunt locuri unde se aglomerează purtători (pacienţi sau personal medical) de microbi, viruşi, fungi, paraziţi. Unii dintre aceşti agenţi produc boli de cate ori se întâlnesc cu o noua gazdă (sunt patogeni); alţii sunt într-o convieţuire paşnică cu purtătorii, dar pot deveni patogeni în anumite condiţii sau la anumite persoane (imunosupresaţi).
În opinia mea, aglomeraţia din unele unităţi sanitare constituie principala cauză a infecţiilor intraspitaliceşti (săli de aşteptare prea mici şi neaerisite, saloane cu prea multe paturi, grupuri sanitare insuficiente, construcţii care nu mai satisfac cerinţele unor circuite funcţionale ale pacienţilor, materialelor sanitare şi deşeurilor, săli de tratamente insuficiente, etc.).
Aplicarea măsurilor de prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti – în special materiale sanitare de unică folosinţă, mijloace de curăţenie, dezinfecţie, sterilizare, controale epidemiologice, administrarea deşeurilor contaminate, etc. au costuri importante. Un manager economic ar putea spune mai bine dacă aceste costuri sunt complet acoperite de plata diferitelor servicii medicale.
Rutina. Personalul medical este poate uneori mai expus la infecţii luate din spital decât pacienţii deoarece lucrează în acest mediu ani de zile (pacientul este doar temporar într-un spital). Paradoxal, din acest motiv ajunge uneori să nu mai recunoască riscul de infecţie şi să fie mai puţin vigilent.
Rep.: Există standarde de siguranţă din acest punct de vedere? Care sunt modalităţile prin care infecţiile nosocomiale (intraspitaliceşti) pot fi evitate?
I.M.P.: Desigur, există o legislaţie foarte severă care cere măsuri clare de prevenire şi control al infecţiilor intraspitaliceşti. Se cere în primul rând evaluarea riscului pentru infecţiile intraspitaliceşti în funcţie de specificul activităţii medicale desfăşurate. Apoi se stabileşte un program de prevenţie şi control materializat în protocoale de lucru. Respectarea circuitelor, a protocoalelor de lucru care precizează de la spălatul pe mâini până la înlăturarea materialelor contaminate, constituie modalitatea prin care se pot limita la maximum infecţiile nosocomiale.
Rep.: Aţi resimţit vreo diferenţă în acest sens între clinica de stat şi cea privată, la care lucraţi acum? Sunt regulile de siguranţă impuse şi respectate cu mai mare stricteţe la Nefromed?
I.M.P.: Diferenţa principală este că acum Centrul de Dializă Nefromed Dialysis Centers Cluj funcţionează într-o clădire nouă proiectată de la început pentru activitatea de dializă în ambulator şi cu spaţiu corespunzător pentru numărul de pacienţi pe care-l avem în tratament. Înainte de privatizarea centrului de dializa am activat timp de 25 de ani în acelaşi spaţiu din Spital, cu toate că numărul pacienţilor trataţi a ajuns să depăşească de 3,5 ori capacitatea iniţială a centrului. Tocmai pentru rezolvarea acestui aspect, autorităţile sanitare au considerat necesar să se recurgă la investiţii din sectorul privat şi au decis externalizarea centrului de dializă. Respectarea regulilor de siguranţă a fost şi înainte o preocupare constantă. În cadrul Centrului de Dializă Nefromed Dialysis Centers Cluj suntem foarte atenţi la respectarea acestora.
Rep.: Există controale periodice de la instituţiile abilitate în ceea ce priveşte igiena şi serviciile clinicii?
I.M.P.: Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj a verificat aspectele legate de circuite funcţionale, posibilitatea de a asigura condiţii de desfăşurare a activităţii de dializă în condiţii igienice şi de prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti încă din faza de proiect al construcţiei. Apoi după începerea activităţii propriu-zise Centrul de dializa este controlat periodic de toate autorităţile competente.
Rep.: Cât de importantă este prezenţa unui epidemiolog în clinică pentru monitorizarea procedurilor şi evitarea infecţiilor intraspitaliceşti?
I.M.P.: Centrul de Dializa Nefromed Dialysis Centers Cluj colaborează cu un medic epidemiolog care ne ajută la identificarea factorilor de risc şi conduce supravegherea epidemiologică a centrului de dializă. Examinările de control sunt efectuate conform unui grafic care respectă legislaţia în vigoare şi suplimentar dacă este necesar. Prezenţa medicului epidemiolog este foarte importantă în activitatea de zi cu zi dar şi în situaţii epidemiologice speciale. Astfel, cu ajutorul medicului epidemiolog, şi cu sprijinul DSP şi al Spitalului de Boli Infecţioase am reuşit să controlăm răspândirea gripei A N1H1 deşi 6 pacienţi dializaţi au fost confirmaţi cu aceasta boală. Suspecţii au fost identificaţi şi îndreptaţi către Spitalul de Boli Infecţioase. Jumătate din pacienţi au fost vaccinaţi operativ iar cei confirmaţi sau cu grad de suspiciune mare au fost dializaţi separat.
Rep.: De ce credeţi că la clinica privată, în acest caz Nefromed, condiţiile pentru personal şi pacienţi sunt mult îmbunătăţite, în comparaţie cu spitalul de stat? Ce ar contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale în clinicile de stat?
I.M.P.: Cum am precizat anterior, avem un centru de dializă proiectat corespunzător pentru activitatea pe care o desfăşurăm şi în care de la început s-a avut în vedere să oferim condiţii de tratament pentru pacienţi şi condiţii de lucru pentru personal cât mai bune. Avem avantajul faţă de Spitalul din care am plecat că activitatea noastră este mai limitată/specializată – furnizăm tratament ambulator de dializă şi consultaţii de nefrologie – şi astfel mai predictibilă şi mai planificabilă. În plus, beneficiem de avantajele de a face parte dintr-o Companie multinaţională, EUROMED, care are expertiză în managementul Centrelor de dializă şi standarde foarte ridicate de calitate.
Cred că preocuparea pentru servicii de mai bună calitate trebuie să fie o preocupare permanentă a oricărei unităţi medicale, indiferent de tipul proprietăţii.
(În spitalele de stat, care sunt în majoritate destul de vechi ar trebui făcute investiţii serioase pentru asigurarea spaţiilor, circuitelor corespunzătoare şi a dotărilor necesare. Foarte probabil majoritatea ar trebui reconstruite deoarece în multe spitale s-au efectuat lucrări de reamenajare, dar cu rezultate parţiale (dictate de conformaţia clădirii şi fondurile avute la dispoziţie))
Rep.: Consideraţi că există diferenţe majore între sistemul de sănătate din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene şi cel al ţării noastre? Cum am putea să ne aliniem la standardele UE?
I.M.P.: Da, există. Diferenţa principală este în puterea de finanţare a serviciilor medicale. La venitul mediu din România, contribuţiile la asigurările de sănătate sunt semnificativ mai mici decât în ţările din vestul Europei (unde contribuţia lunară ajunge să depăşească salariul mediu din Romania). Această diferenţă între contribuţii şi necesar îşi pune amprenta pe toate activităţile medicale. Alinierea la standardele Europene este făcută în plan legislativ şi al ghidurilor de practică. Pentru îndeplinirea lor în tot sistemul sanitar românesc şi în toate momentele trebuie un efort colectiv susţinut atât al autorităţilor administrative, cât şi al personalului medical, dar şi al întregii societăţi.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 876 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.