Cluj-Napoca devine Cluj
Oraşul Cluj-Napoca este din ce în ce mai aproape de o revenire la denumirea iniţială, de Cluj. Reprezentanţii UDMR Cluj nu sunt de acord să intre în această polemică. Pe de altă parte, deputatul UDMR Mate Andras Levente s-a declarat în favoarea revenirii la vechea denumire dinainte de 1974, de Cluj. Celebrul om de afaceri Iosif Constantin Drăgan ar fi venit cu ideea ca municipiul Cluj să îşi schimbe numele în Cluj-Napoca
„Numele actual este Cluj”
„Istoric oraşul se numeşte Clus. Îi face pe foarte mulţi străini să pronunţe Cluj ca şi Dej. A fost mai degrabă un ş. Nu e teaba istoriei, e treaba politicienilor, e treaba adminstratorilor. Pot să îi zică oricum. Numele actual este Cluj. Eu pe vremuri scriam Cluj în paranteză Napoca sau invers când era vorba de un text istoric legat de cercetările mele de epocă romană. Nu pleacă de la noi, ci pleacă din anii 1974 când lui Ceauşescu i s-a năzărit. Nu ştiu alte paralele. Nu ştiu cui îi foloseşte Cluj-Napoca. Paote doar să îi pedeapsească”, consideră Alexandru Diaconescu, conferenţiar doctor la catedra de Istorie Antică si Arheologie la Universitatea Babeş-Bolyai şi profesor consultant la Universitatea Newcastle Upon Tyne.
Numele roman, alăturat de Iosif Constantin Drăgan
„ Numele Napoca a fost dat în 1974 şi era în perioada în care Iosif Constantin Drăgan îl convinsese pe Ceauşecu să dea nume romane la oraşele din România. Nu cred că are nicio legătura oraşul actual, decât cu vechiul Kolosvar sau Klausenburg din Evul Mediu. Pe teritoriul Clujului a existat oraşul roman Napoca, dar nu are nicio legătură cu Clujul medieval, care mai târziu a devenit Clujul în care trăim azi. În perioada migraţiilor în primul mileniu nu exista viaţă urbană. Care a fost inventata odată cu venirea ungurilor în Transilvania. Napuca este un termen pre-roman , respectiv dacic, dar nu ştim dacă se referă la un loc sau la o localitate. Este posibil să nu fie un sit dacic anterior. Poate să fie un nume care desemnează un loc”, consideră Aurel Rustoiu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie.
Cluj- nume tradiţional
„Eu spun să revenim la denumirea de Cluj pentru că este un nume vechi tradiţional, popular, care este folosit de toată lumea. Cluj-Napoca a fost un nume cu o intenţie politică. Problema nu e că e sustenabilă, ci că îi aplici unui nume o lipitură pre-romană ca să-l faci mai naţional, dar procedeul este total greşit pentru că Clujul este printre puţinele toponime româneşti de sursă latină. Napoca este un nume probabil pre-roman şi se presupune că ar fi dacic sau celtic”, susţine Radu Ardevan, conferenţiar la facultatea de Istorie al UBB.
Cluj-Napoca -Nume strămoşesc
Sunt anumite situaţii în care este vorba şi de o opţiune. Eu optez pentru Cluj-Napoca pentru că Napoca este primul oraş pe aceste locuri. Uitaţi-vă că la Turnu-Severin s-a adăugat Drobeta şi nu obiectează nimeni. Numai în cazul Clujului se întâmplă. Se naşte întrebarea pe cine deranjează? În Occident există nume de oraşe actuale care derivă din latineşte şi s-au păstrat. Dar la noi s-a pierdut din cauza năvălirilor barbare. Dacă strămoşii noştrii au fost latini de ce să nu folosim un nume strămoşesc”, consideră istoricul şi academicianul Dumitru Protase.
UDMR Cluj, neutrii
„În această clipă nu intenţionez să fac nicio remarcă. Este o iniţiativă a unui grup de intelectuali români şi nu intenţionăm să ne asociem în această clipă cu o astfel de dezbatere. În această clipă unul din punctele discutate cu domnul primar(n.r. Sorin Apostu) a fost asta. Nu intenţionăm să fim asociaţi cu această discuţie şi cu această polemică. Nu spunem nici să rămână şi nici să nu rămână. Avem o serie de puncte care interesează în mod direct comunitatea noastră şi ni se par mult mai importante şi nu intenţionăm să le compromitem pe acestea. Am pune paie pe foc participând la această dezbatere. De aceea nu dorim să intrăm în această dezbatere”, consideră liderul UDMR Cluj şi viceprimarul municipiului, Laszlo Attila.
Propunere legislativă pentru schimbarea denumirii
Am şi semnat petiţia online prin care arăt că sunt de acord cu revenirea la numele de Cluj. Procedura legală de schimbare a legii este mai greoaie, dar deocamdată cei care au început această activitate vor organiza şi întâlniri şi îi asigur că îi voi ajuta. Până nu iau legătura cu cei care au iniţiat cred că nu pot să spun mai multe. Dacă sunt de acord sigur că voi depune o propunere legislativă în acest sens. Normal că sunt de acord cu această modificare. Eu întotdeauna dacă am zis ceva am fost consecvent şi rămân la ideea mea. Normal că există două tabere. Nu mi-a plăcut niciodată genul politicianului care nu e decis, care nu ştie dacă este de o parte sau de alta”, consideră deputatul Mate Andras Levente.
Fără referendum
„Încă România nu a ajuns să fie Elveţia, deşi tare mi-ar plăcea . Şi nu cred că putem, organiza referendum după referendum mai ales pentru o astfel de temă. Câteva sute de persoane au semnat deja petiţia. De asta nu am vrut să fug repede în Parlament. Vreau să văd rezultatul în acţiune. Dar susţin ideea pentru că istoric oraşul s-a numit Cluj şi nu Cluj-Napoca şi totdeauna spunem că suntem clujeni. Eu am zis şi încerc să mă uit în viitor şi nu în trecut. Chiar dacă unora le este mai dragă noţiunea de Napoca, eu spun că Clujul este cea adevărată. Nu vreau să câştig politic pe chestia asta, vreau să lucrez. De asta nu am făcut mare „tam-tam” până acum”, a conchis deputatul UDMR.
Tiberiu Hrihorciuc
„Numele actual este Cluj”
„Istoric oraşul se numeşte Clus. Îi face pe foarte mulţi străini să pronunţe Cluj ca şi Dej. A fost mai degrabă un ş. Nu e teaba istoriei, e treaba politicienilor, e treaba adminstratorilor. Pot să îi zică oricum. Numele actual este Cluj. Eu pe vremuri scriam Cluj în paranteză Napoca sau invers când era vorba de un text istoric legat de cercetările mele de epocă romană. Nu pleacă de la noi, ci pleacă din anii 1974 când lui Ceauşescu i s-a năzărit. Nu ştiu alte paralele. Nu ştiu cui îi foloseşte Cluj-Napoca. Paote doar să îi pedeapsească”, consideră Alexandru Diaconescu, conferenţiar doctor la catedra de Istorie Antică si Arheologie la Universitatea Babeş-Bolyai şi profesor consultant la Universitatea Newcastle Upon Tyne.
Numele roman, alăturat de Iosif Constantin Drăgan
„ Numele Napoca a fost dat în 1974 şi era în perioada în care Iosif Constantin Drăgan îl convinsese pe Ceauşecu să dea nume romane la oraşele din România. Nu cred că are nicio legătura oraşul actual, decât cu vechiul Kolosvar sau Klausenburg din Evul Mediu. Pe teritoriul Clujului a existat oraşul roman Napoca, dar nu are nicio legătură cu Clujul medieval, care mai târziu a devenit Clujul în care trăim azi. În perioada migraţiilor în primul mileniu nu exista viaţă urbană. Care a fost inventata odată cu venirea ungurilor în Transilvania. Napuca este un termen pre-roman , respectiv dacic, dar nu ştim dacă se referă la un loc sau la o localitate. Este posibil să nu fie un sit dacic anterior. Poate să fie un nume care desemnează un loc”, consideră Aurel Rustoiu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie.
Cluj- nume tradiţional
„Eu spun să revenim la denumirea de Cluj pentru că este un nume vechi tradiţional, popular, care este folosit de toată lumea. Cluj-Napoca a fost un nume cu o intenţie politică. Problema nu e că e sustenabilă, ci că îi aplici unui nume o lipitură pre-romană ca să-l faci mai naţional, dar procedeul este total greşit pentru că Clujul este printre puţinele toponime româneşti de sursă latină. Napoca este un nume probabil pre-roman şi se presupune că ar fi dacic sau celtic”, susţine Radu Ardevan, conferenţiar la facultatea de Istorie al UBB.
Cluj-Napoca -Nume strămoşesc
Sunt anumite situaţii în care este vorba şi de o opţiune. Eu optez pentru Cluj-Napoca pentru că Napoca este primul oraş pe aceste locuri. Uitaţi-vă că la Turnu-Severin s-a adăugat Drobeta şi nu obiectează nimeni. Numai în cazul Clujului se întâmplă. Se naşte întrebarea pe cine deranjează? În Occident există nume de oraşe actuale care derivă din latineşte şi s-au păstrat. Dar la noi s-a pierdut din cauza năvălirilor barbare. Dacă strămoşii noştrii au fost latini de ce să nu folosim un nume strămoşesc”, consideră istoricul şi academicianul Dumitru Protase.
UDMR Cluj, neutrii
„În această clipă nu intenţionez să fac nicio remarcă. Este o iniţiativă a unui grup de intelectuali români şi nu intenţionăm să ne asociem în această clipă cu o astfel de dezbatere. În această clipă unul din punctele discutate cu domnul primar(n.r. Sorin Apostu) a fost asta. Nu intenţionăm să fim asociaţi cu această discuţie şi cu această polemică. Nu spunem nici să rămână şi nici să nu rămână. Avem o serie de puncte care interesează în mod direct comunitatea noastră şi ni se par mult mai importante şi nu intenţionăm să le compromitem pe acestea. Am pune paie pe foc participând la această dezbatere. De aceea nu dorim să intrăm în această dezbatere”, consideră liderul UDMR Cluj şi viceprimarul municipiului, Laszlo Attila.
Propunere legislativă pentru schimbarea denumirii
Am şi semnat petiţia online prin care arăt că sunt de acord cu revenirea la numele de Cluj. Procedura legală de schimbare a legii este mai greoaie, dar deocamdată cei care au început această activitate vor organiza şi întâlniri şi îi asigur că îi voi ajuta. Până nu iau legătura cu cei care au iniţiat cred că nu pot să spun mai multe. Dacă sunt de acord sigur că voi depune o propunere legislativă în acest sens. Normal că sunt de acord cu această modificare. Eu întotdeauna dacă am zis ceva am fost consecvent şi rămân la ideea mea. Normal că există două tabere. Nu mi-a plăcut niciodată genul politicianului care nu e decis, care nu ştie dacă este de o parte sau de alta”, consideră deputatul Mate Andras Levente.
Fără referendum
„Încă România nu a ajuns să fie Elveţia, deşi tare mi-ar plăcea . Şi nu cred că putem, organiza referendum după referendum mai ales pentru o astfel de temă. Câteva sute de persoane au semnat deja petiţia. De asta nu am vrut să fug repede în Parlament. Vreau să văd rezultatul în acţiune. Dar susţin ideea pentru că istoric oraşul s-a numit Cluj şi nu Cluj-Napoca şi totdeauna spunem că suntem clujeni. Eu am zis şi încerc să mă uit în viitor şi nu în trecut. Chiar dacă unora le este mai dragă noţiunea de Napoca, eu spun că Clujul este cea adevărată. Nu vreau să câştig politic pe chestia asta, vreau să lucrez. De asta nu am făcut mare „tam-tam” până acum”, a conchis deputatul UDMR.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1131 ori
Înapoi
Reportaje video
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.














Comentarii