„Eu cred că PNL a dus o politică mai înţeleaptă decât SZDSZ”
„O reţinere în domeniul promisiunilor ar fi binevenită şi în România”
„Eu cred că o lege privind statutul minorităţilor naţionale din România va trece prin Parlament într-o formă sau alta”, a declarat într-un interviu pentru Gazeta de Cluj Peter Eckstein Kovacs, consilierul prezidenţial pe probleme de minorităţi.


Rep.: În ce fel credeţi că va afecta sau schimba noua structură a legislativului maghiar relaţiile româno-ungare?
Eckstein Kovacs Peter: Eu cred că în ultima perioadă relaţiile statale româno-ungare sunt bune. Din moment ce ambele ţări sunt membre ale Uniunii Europene şi la conducere se află partide care sunt la putere din aceeaşi familie politică relaţiile româno-ungare vor fi în continuare bune.


Rep.: Totuşi, nu s-ar putea îmbunătăţi?

E.K.P: În opinia mea chiar şi această posibilitate există din moment ce ambele ţări au proiecte comune: Nabucco, cel de interconectare a autostrăzilor, colaborarea transfrontalieră.


Rep.: Credeţi că s-ar putea îmbunătăţi şi statul minorităţilor din România?

E.K.P.: Eu cred că starea minorităţilor din România este o chestiune politică internă şi schimbarea de guvernare din Ungaria nu cred să aibă repercusiuni aici.


Rep.: De ce credeţi că populaţia Ungariei s-a orientat preponderent spre dreapta la acest scrutin? Este rezultatul unul surprinzător?

E.K.P.: Rezultatul nu este surprinzător, după opt ani de guvernare de stânga care s-a încheiat într-o perioadă de criză. Era de aşteptat ca electoratul din Ungaria să se îndrepte înspre alte partide. Două cicluri electorale care se sfârşesc într-o criză sunt un motiv mai mult decât suficient pentru o reorientare politică a cetăţenilor. În mod normal, alături de acest fenomen sunt şi cauze palpabile cum ar fi scandalurile de corupţie, o proastă comunicare a guvernului cu cetăţenii care a făcut să iasă ce a ieşit in alegerile din Ungaria.


Rep.: Sunteţi cunoscut ca un susţinător al SZDSZ-ului. De ce credeţi că partidul nu a reuşit să intre de data aceasta în Parlament?

E.K.P.: Partidul Liberal s-a erodat şi dintr-un partid de 20% care a contribuit la schimbarea acestui regim politic acum nu a mai intrat în Parlament. Au fost două partide care au fost schimbătoare de regim, iar unul dintre ele a fost SZDSZ. A fost un partid mare, care a schimbat soarta Ungariei şi nu a reuşit să se reînnoiască şi a fost afectat la rândul de scandaluri de corupţie şi practic a dispărut din peisajul politic din Ungaria. Ca şi în România, un segment important de populaţie are afinităţi faţă de ideile liberale şi cred că este o chestiune de timp ca un nou partid liberal să fie jucător în peisajul politic maghiar.


Rep.: Credeţi că se va înfiinţa un nou partid liberal?

E.K.P.: Există un potenţial care este între zece şi 20% si care nu îşi va găsi o posibilitate de exprimare pe termen mediu. Există un electorat care acum a trimis o nouă formaţiune politică şi care dacă va găsi o alternativă liberală nouă şi credibilă cred că va face ca partidul liberal din Ungaria să renască.


Rep.: Credeţi că de aceeaşi renaştere ar putea beneficia şi partidul liberal din România după pierderea alegerilor?

E.K.P.: Opţiunile liberale în Europa sunt cel puţin partide mijlocii. Nu cred că există o similitudine cu situaţia din România unde PNL este un partid foarte respectat în partidul liberal european şi are o situaţie mult mai fericită decât SZDSZ. Eu cred că PNL a dus o politică mai înţeleaptă decât SZDSZ.


Rep.: Fiind al doilea partid din platforma liberală maghiară, consideraţi că Fidesz este un reprezentant eficient al dreptei liberale în Ungaria?

E.K.P.: Fidesz este membru al Partidului Popular European (PPE) şi ca atare, deşi are rădăcini liberale, nu poate să fie considerat un partid liberal. Ei sunt conservatori, membri ai PPE, legăturile lor cu liberalismul european sunt minime.


Rep: Conţine platforma electorală a Fidesz propuneri concrete pentru ieşirea din recesiune? Consideraţi că acestea vor fi eficiente?

E.K.P.: Înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, Fidesz are un program economic prezentat, urmează de văzut cât de eficiente vor fi aceste proiecte care de altfel nu au fost foarte explicate în rândul campaniei electorale. Poate că această tactică este una de precauţie şi chiar pentru a evita unele promisiuni greu de onorat. O reţinere în domeniul promisiunilor ar fi binevenită şi în România.


Rep.: Este posibil ca Fidesz să facă o coaliţie cu Jobbik, deşi Viktor Orban a declarat că aceasta nu se va întâmpla? În ce măsura consideraţi că eticheta de partid extremist se potriveşte celui de-al doilea?

E.K.P.: Aici potrivit tuturor declaraţiilor, Fidesz nu o să facă coaliţie cu partidul Jobbik şi sunt întru totul de acord cu punctul de vedere ca acesta din urmă este de structură extremistă.


Rep.: Care preconizaţi că va fi rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor?

E.K.P.: Turul doi din Ungaria are miza lui, dar toate pronosticurile arată că Fidesz va avea o majoritate de 2/3 în Parlament. În acest caz există o certitudine, Fidesz a câştigat majoritatea locurilor în Parlament. Minuni se pot întâmpla, de exemplu să nu obţină majoritatea calificată de două treimi, dar nu cred că va fi cazul.


Rep.: Credeţi că sondajele din Ungaria sunt mai bune decât cele din România?

E.K.P.: Nu e vorba numai de sondaj, ci este vorba de o voinţa exprimată în primul tur al alegerilor unde ei au un sistem mai complicat în care în turul doi se alocă mandate în circumscripţii  uninominale unde niciun candidat nu a întrunit jumătate plus unu din voturile exprimate în primul tur. Poziţionarea competitorilor arată că Fidesz va avea şi aici câştig de cauză în majoritatea colegiilor uninominale. Sistemul îţi dă o certitudine în turul doi.


Rep.: Există propunerea de modificare a numelui municipiului Cluj-Napoca şi revenirea la varianta de dinainte de 1974, respectiv la cea de Cluj. Ce părere aveţi referitor la acest subiect?

E.K.P..: Acum eu cred că practica zilnică sau viaţa a arătat că oamenii numesc oraşul în care trăim Cluj. Ca atare nu văd nimic rău de a se reveni la denumirea consacrată şi folosită în limbajul cotidian. Deocamdată nu există o iniţiativă legislativă în acest sens, ca atare cred că nu ne putem hazarda într-un pronostic. În orice caz de undeva nu este la locul ei că cei din Arad sau Vaslui să decidă ce denumire poartă oraşul nostru.


Rep.: Credeţi că legea minorităţilor naţionale va trece prin Parlament? În ce măsură este legea maghiară  a minorităţilor în această privinţă un exemplu pentru România?

E.K.P.: Eu cred că o lege privind statutul minorităţilor naţionale din România va trece prin Parlament într-o formă sau alta, fiind una dintre componentele programului coaliţiei de guvernare. Ar fi o greşeală să comparăm sistemul privind statutul minorităţilor din România, respectiv Ungaria. Cred că la noi sunt exemple pozitive în această materie care nu se regăsesc în legislaţia ungară cum ar fi reprezentarea parlamentară a organizaţiilor minorităţilor naţionale. Pe de altă parte, şi în legislaţia ungară sunt prevederi, cum ar fi autoguvernările minorităţilor naţionale, care nu se regăsesc la noi. Merele nu se compară cu perele.

Diana Gabor
Tiberiu Hrihorciuc