Pensiile militare, marul discordiei in Guvern
Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a dezbătut, săptămâna trecută, Legea pensiilor cu reprezentanţii MAI, MApN, SRI şi SIE. Asta după ce cu o zi înainte de a ajunge legea la Parlament, autorităţile s-au contrazis în privinţa pensiilor militare.
Totul a început de la un document semnat de ministrul Apărării, Gabriel Oprea, în care se arată că aceste pensii, potrivit simulărilor efectuate la Ministerul Muncii, vor fi reduse cu până la 69%. Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, l-a contrazis şi a spus că Gabriel Oprea a făcut o afirmaţie „nefericită”.
Toate pensiile militarilor vor fi afectate de prevederile viitoarei Legi a sistemului unitar de pensii, cadrele militare urmând să piardă până la 69% din pensiile actuale, se spune într-un document al MApN.
„La solicitarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin programul informatic asigurat de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, au fost efectuate simulări pentru determinarea cuantumului pensiei în cazul aplicării metodei de calcul a pensiilor conform noii legi. Pentru toate situaţiile care au fost analizate, cuantumul pensiilor care a fost obţinut prin aplicarea prevederilor proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice a fost mai mic cu un procentaj cuprins între 19% şi 69% faţă de cuantumul pensiilor stabilite conform actualei legislaţii. În consecinţă, apreciem că vor fi afectate toate pensiile aflate în plată, cât şi cele ce urmează a fi stabilite după intrarea în vigoare a noii legi”, se arată într-un document MApN, obţinut de NewsIn.
În plus, MApN arată că aplicarea dispoziţiilor legii unice a pensiilor la cadrele militare ar fi chiar mai costisitoare pentru bugetul de stat, decât in prezent. „Realizarea bazei de date pentru aproximativ 82.000 de pensionari, presupune o perioadă de timp de peste 15-20 de ani pentru consultarea statelor de plată aflate în arhivele militare din teritoriu”, se spune în acelaşi document MApN, citat de NewsIn.
Şeitan l-a contrazis pe Oprea
Într-un răspuns la o interpelare în Senat, săptămâna trecută, Gabriel Oprea, ministrul Apărării susţinea că pensiile foştilor militari ar putea să scadă cu până la 69%. Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a contrazis însă afirmaţiile lui Oprea. El a spus că s-au făcut simulări privind recalculările, dar că datele lui Oprea nu sunt corecte: „Nu ştiu de unde a scos acest procent apocaliptic de 70%”. Ministrul Muncii a declarat că vor scădea doar pensiile mai mari de 3.000 de lei. Veniturile foştilor pensionari vor scădea progresiv - cu cât pensia e mai mare, cu atât scăderea va fi mai drastică. Niciun procent, însă, nu este exact, pentru că până acum s-au făcut doar simulări tehnice. „Majoritatea pensiilor militarilor nu scad, unele chiar crescând, mă refer la pensiile care nu depăşesc 3.000 de lei. Cele care vor scădea vor fi pensii peste 3.000 de lei, nu vor fi nici foarte multe şi în niciun caz nu vor ajunge la un procent de 69%. Acestea au fost simulări tehnice făcute de experţi tocmai pentru a face un calcul de calibrare”, a afirmat Şeitan.
Aproximativ 7.000 de foşti militari au pensii de peste 3.000 de lei
Cea mai mică pensie militară este în cuantum de 39 de lei, iar cea mai mare atinge suma de 5.000 de lei. Conform unei statistici a Ministerului Apărării din anul 2009, peste 72% dintre pensiile militare se situează sub plafonul de 2.000 de lei. Astfel, 13.143 de pensionari, adică 16% din totalul foştilor militari, primesc lunar o pensie cuprinsă între 39 şi 1.000 de lei. Peste jumătate dintre foştii militari (55,85%), adică 45.671 de persoane au o pensie cuprinsă între 1.001 şi 2.000 de lei. 15.881 de pensionari militari primesc o pensie cuprinsă între 2.001-3.000 de lei, iar 6.111 de foşti militari primesc lunar o pensie între 3.001 şi 4.000 de lei. Doar puţin peste 1% dintre foştii militari au o pensie de peste 4.000 de lei, mai precis 765 se încadrează în cuantumul 4.001-5.000 de lei, iar 201 primesc o pensie de peste 5.000 de lei.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, numărul celor care primesc pensie este de peste 80.000 de persoane.
Boc şi Şeitan, daţi în judecată
La sfârşitul lunii martie, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a înaintat la Tribunalul Bucureşti cererea de chemare în judecată împotriva Guvernului României şi Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, reprezentaţi de premierul Emil Boc şi ministrul Mihai Şeitan, prin care solicită retragerea proiectului Legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Membrii SCMD sunt nemulţumiţi pentru că Guvernul României şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu au discutat în dezbatere publică legea referitoare la sistemul unitar de pensii publice. Astfel, SCMD a dat în judecată cele două instituţii reprezentate de premierul Emil Boc şi ministrul Mihai Şeitan. Potrivit cererii pe care SCMD a depus-o la Tribunalul Bucureşti pe 26 martie, militarii pensionari solicită şi scuze publice pentru insultă, dar şi condamnarea persoanelor vinovate de discriminarea categoriei socio-profesionale a militarilor disponibilizaţi. În documentul depus la Tribunalul Bucureşti petenţii cer instanţei să constate:
„ - Refuzul nejustificat al autorităţilor publice mai sus arătate de a soluţiona cererea noastră de a deveni parteneri ai unui dialog social, în scopul participării la dezbaterea publică şi la amendarea unui proiect de lege de interes public, şi anume a Legii sistemului unitar de pensii;
- Să constataţi, urmare a refuzului nejustificat, vătămarea drepturilor noastre prevăzute de art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi şi nediscriminarea, art. 30 (libertatea de exprimare), art. 31 (dreptul la informaţie), art. 41 (dreptul la muncă) şi art. 47 (dreptul la pensie), raportate la prevederile art. 52 din Constituţie si la art. 2 din OG 137/2000, cu ref. la art. 1 lit. d (viii), e (i) şi f.
- Să dispuneţi anularea actului administrativ unilateral;
- Să obligaţi pârâţii să reia dialogul social, incluzând în proiectul Legii sistemului unitar de pensii punctele de vedere ale acestui Sindicat;
- Să obligaţi pârâţii, în solidar, la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul moral, pe care le estimam simbolic la 100 lei pentru fiecare membru de sindicat, adică 300.000 lei;
- Să obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecată, pe care le vom face cu soluţionarea prezentei cauze.
- Să obligaţi pârâţii la scuze publice pentru insulte aduse în mod repetat prin sintagmele «pensii nesimţite» şi «pomană»”.
Comparaţie cu NATO şi UE
MApN menţionează ca în multe ţări, precum şi în majoritatea statelor membre NATO sau UE, principiile şi metodologia de stabilire a pensiilor militare sunt diferite de cele pentru calculul pensiilor din sistemul public, fiind reglementate fie prin legi separate, fie printr-un capitol independent cuprins în aceeaşi lege care se referă şi la pensiile civile. Spre exemplu în Cehia, Danemarca, Italia, Norvegia sau Olanda personalul militar beneficiază de drepturi de pensie într-un procentaj calculat din ultimul venit salarial brut, în timp ce în Franţa sau Marea Britanie militarii primesc pensia într-un procentaj raportat la ultimele şase salarii brute sau la cel mai mare salariu anual pe care cadrul militar l-a primit în ultimii trei ani.
În România, MApN susţine că baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte, în prezent, în funcţie de valoarea soldei din ultima luna de activitate sau media soldelor pe ultimele trei, şase sau douăsprezece luni, la care se aplică un procent cuprins între 60-100%. Astfel, MApN consideră că actuala lege a pensiilor militare de stat din România îndeplineşte „în totalitate reglementările comunitare pentru încadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupaţional”, întrucât legea se referă la o categorie distinctă de lucrători. Conform Legii nr.80 din 1995 privind statutul cadrelor militare, acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar, iar pensia este calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului - ultima zi de soldă a cadrului militar.
Liana Mureşan
Totul a început de la un document semnat de ministrul Apărării, Gabriel Oprea, în care se arată că aceste pensii, potrivit simulărilor efectuate la Ministerul Muncii, vor fi reduse cu până la 69%. Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, l-a contrazis şi a spus că Gabriel Oprea a făcut o afirmaţie „nefericită”.
Toate pensiile militarilor vor fi afectate de prevederile viitoarei Legi a sistemului unitar de pensii, cadrele militare urmând să piardă până la 69% din pensiile actuale, se spune într-un document al MApN.
„La solicitarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin programul informatic asigurat de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, au fost efectuate simulări pentru determinarea cuantumului pensiei în cazul aplicării metodei de calcul a pensiilor conform noii legi. Pentru toate situaţiile care au fost analizate, cuantumul pensiilor care a fost obţinut prin aplicarea prevederilor proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice a fost mai mic cu un procentaj cuprins între 19% şi 69% faţă de cuantumul pensiilor stabilite conform actualei legislaţii. În consecinţă, apreciem că vor fi afectate toate pensiile aflate în plată, cât şi cele ce urmează a fi stabilite după intrarea în vigoare a noii legi”, se arată într-un document MApN, obţinut de NewsIn.
În plus, MApN arată că aplicarea dispoziţiilor legii unice a pensiilor la cadrele militare ar fi chiar mai costisitoare pentru bugetul de stat, decât in prezent. „Realizarea bazei de date pentru aproximativ 82.000 de pensionari, presupune o perioadă de timp de peste 15-20 de ani pentru consultarea statelor de plată aflate în arhivele militare din teritoriu”, se spune în acelaşi document MApN, citat de NewsIn.
Şeitan l-a contrazis pe Oprea
Într-un răspuns la o interpelare în Senat, săptămâna trecută, Gabriel Oprea, ministrul Apărării susţinea că pensiile foştilor militari ar putea să scadă cu până la 69%. Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a contrazis însă afirmaţiile lui Oprea. El a spus că s-au făcut simulări privind recalculările, dar că datele lui Oprea nu sunt corecte: „Nu ştiu de unde a scos acest procent apocaliptic de 70%”. Ministrul Muncii a declarat că vor scădea doar pensiile mai mari de 3.000 de lei. Veniturile foştilor pensionari vor scădea progresiv - cu cât pensia e mai mare, cu atât scăderea va fi mai drastică. Niciun procent, însă, nu este exact, pentru că până acum s-au făcut doar simulări tehnice. „Majoritatea pensiilor militarilor nu scad, unele chiar crescând, mă refer la pensiile care nu depăşesc 3.000 de lei. Cele care vor scădea vor fi pensii peste 3.000 de lei, nu vor fi nici foarte multe şi în niciun caz nu vor ajunge la un procent de 69%. Acestea au fost simulări tehnice făcute de experţi tocmai pentru a face un calcul de calibrare”, a afirmat Şeitan.
Aproximativ 7.000 de foşti militari au pensii de peste 3.000 de lei
Cea mai mică pensie militară este în cuantum de 39 de lei, iar cea mai mare atinge suma de 5.000 de lei. Conform unei statistici a Ministerului Apărării din anul 2009, peste 72% dintre pensiile militare se situează sub plafonul de 2.000 de lei. Astfel, 13.143 de pensionari, adică 16% din totalul foştilor militari, primesc lunar o pensie cuprinsă între 39 şi 1.000 de lei. Peste jumătate dintre foştii militari (55,85%), adică 45.671 de persoane au o pensie cuprinsă între 1.001 şi 2.000 de lei. 15.881 de pensionari militari primesc o pensie cuprinsă între 2.001-3.000 de lei, iar 6.111 de foşti militari primesc lunar o pensie între 3.001 şi 4.000 de lei. Doar puţin peste 1% dintre foştii militari au o pensie de peste 4.000 de lei, mai precis 765 se încadrează în cuantumul 4.001-5.000 de lei, iar 201 primesc o pensie de peste 5.000 de lei.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, numărul celor care primesc pensie este de peste 80.000 de persoane.
Boc şi Şeitan, daţi în judecată
La sfârşitul lunii martie, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a înaintat la Tribunalul Bucureşti cererea de chemare în judecată împotriva Guvernului României şi Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, reprezentaţi de premierul Emil Boc şi ministrul Mihai Şeitan, prin care solicită retragerea proiectului Legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Membrii SCMD sunt nemulţumiţi pentru că Guvernul României şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu au discutat în dezbatere publică legea referitoare la sistemul unitar de pensii publice. Astfel, SCMD a dat în judecată cele două instituţii reprezentate de premierul Emil Boc şi ministrul Mihai Şeitan. Potrivit cererii pe care SCMD a depus-o la Tribunalul Bucureşti pe 26 martie, militarii pensionari solicită şi scuze publice pentru insultă, dar şi condamnarea persoanelor vinovate de discriminarea categoriei socio-profesionale a militarilor disponibilizaţi. În documentul depus la Tribunalul Bucureşti petenţii cer instanţei să constate:
„ - Refuzul nejustificat al autorităţilor publice mai sus arătate de a soluţiona cererea noastră de a deveni parteneri ai unui dialog social, în scopul participării la dezbaterea publică şi la amendarea unui proiect de lege de interes public, şi anume a Legii sistemului unitar de pensii;
- Să constataţi, urmare a refuzului nejustificat, vătămarea drepturilor noastre prevăzute de art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi şi nediscriminarea, art. 30 (libertatea de exprimare), art. 31 (dreptul la informaţie), art. 41 (dreptul la muncă) şi art. 47 (dreptul la pensie), raportate la prevederile art. 52 din Constituţie si la art. 2 din OG 137/2000, cu ref. la art. 1 lit. d (viii), e (i) şi f.
- Să dispuneţi anularea actului administrativ unilateral;
- Să obligaţi pârâţii să reia dialogul social, incluzând în proiectul Legii sistemului unitar de pensii punctele de vedere ale acestui Sindicat;
- Să obligaţi pârâţii, în solidar, la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul moral, pe care le estimam simbolic la 100 lei pentru fiecare membru de sindicat, adică 300.000 lei;
- Să obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecată, pe care le vom face cu soluţionarea prezentei cauze.
- Să obligaţi pârâţii la scuze publice pentru insulte aduse în mod repetat prin sintagmele «pensii nesimţite» şi «pomană»”.
Comparaţie cu NATO şi UE
MApN menţionează ca în multe ţări, precum şi în majoritatea statelor membre NATO sau UE, principiile şi metodologia de stabilire a pensiilor militare sunt diferite de cele pentru calculul pensiilor din sistemul public, fiind reglementate fie prin legi separate, fie printr-un capitol independent cuprins în aceeaşi lege care se referă şi la pensiile civile. Spre exemplu în Cehia, Danemarca, Italia, Norvegia sau Olanda personalul militar beneficiază de drepturi de pensie într-un procentaj calculat din ultimul venit salarial brut, în timp ce în Franţa sau Marea Britanie militarii primesc pensia într-un procentaj raportat la ultimele şase salarii brute sau la cel mai mare salariu anual pe care cadrul militar l-a primit în ultimii trei ani.
În România, MApN susţine că baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte, în prezent, în funcţie de valoarea soldei din ultima luna de activitate sau media soldelor pe ultimele trei, şase sau douăsprezece luni, la care se aplică un procent cuprins între 60-100%. Astfel, MApN consideră că actuala lege a pensiilor militare de stat din România îndeplineşte „în totalitate reglementările comunitare pentru încadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupaţional”, întrucât legea se referă la o categorie distinctă de lucrători. Conform Legii nr.80 din 1995 privind statutul cadrelor militare, acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar, iar pensia este calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului - ultima zi de soldă a cadrului militar.
Liana Mureşan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Articol vizualizat de 1572 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii