Principii Transilvaniei, atacati de flacara violeta
Transilvania era una dintre regiunile în care vrăjitoarele au cuprins cel mai înalt nivel al mediului politic
Magia se împarte în două tipuri: înaltă şi joasă
În Transilvania, doar femeile aristocrate practicau magia
Istoricul Tudor Sălăgean a explicat pentru Gazeta de Cluj că în perioada mediavală fenomenele oculte au reprezentat un motiv de scandal între conducătorii acelor vremuri. În timpul alegerilor electorale din decembrie 2009 au apărut acuze că preşedintele Traian Băsescu ar fi folosit ajutorul unui specialist pentru a-l „ataca” energetic pe contracandidatul său în lupta pentru putere, Mircea Geoană. Mai multe ziare prestigioase din întreaga lume au ironizat România pentru „atacurile” cu flacăra violet din campania electorală. Printre publicaţii se numără Washington Post, New York Times, agenţia de ştiri Asociated Press, revista Forbes sau televiziunea CBS News. „În prezent la nivelul cel mai înalt al politicii româneşti au fost formulate acuzaţii de agresiuni oculte şi nu în orice context, ci în asociere cu acuzaţii de fraudare a alegerilor. Aceste atacuri sunt fenomene similare cu cele ale principilor transilvăneni din perioada medievală”, a arătat istoricul.
Familiile aristocrate, acuzate de vrăjitorie
Tudor Sălăgean a detaliat cum vrăjitoria a pătruns în cel mai înalt nivel al politicii transilvănene. „Dacă în apusul Europei acuzaţiile de vrăjitorie erau îndreptate, în general, împotriva reprezentanţilor categoriilor sociale de la periferia societăţii, cele mai cunoscute procese de acest tip din Transilvania se situează, din acest punct de vedere, la cealaltă extremă a societăţii epocii, ele implicând membri ai câtorva dintre cele mai importante familii aristocratice ale Principatului. Aici, acuzaţiile de vrăjitorie au fost folosite, de timpuriu, ca instrument de combatere a adversarilor politici. Acuzaţiile de vrăjitorie de la cel mai înalt nivel al politicii transilvănene au fost iniţiate de personalităţi care, în mod paradoxal, se remarcau prin promovarea ideilor umaniste, a reformelor sociale şi educaţionale, prin încurajarea culturii, ştiinţei şi tehnologiei”, a susţinut istoricul.
Vrăjitorie în familia Bathory
Sigismund Bathory, principele care a realizat prima unire a Transilvaniei cu Muntenia şi Moldova după planul dacic, a fost unul dintre conducătorii care au ridicat problema vrăjitoriei chiar în rândul familiei sale. „ Sigismund Bathory a acuzat-o de vrăjitorie pe mama vărului său Baltazar Bathory, ucis din ordinul lui după deturnarea loviturii de stat eşuate din 1594. Aceleaşi acuzaţii erau însă formulate, în epocă, şi împotriva mamei lui Ştefan Bocskai, mâna de fier a politicii interne a principatului şi etern candidat la tronul princiar, pe care îl va ocupa în cele din urmă în anul 1605”, continuă Sălăgean.
Nobilimea, cuprinsă de acuzaţii
Istoricul explică în continuare cum acuzele că membri familiei Bathory sunt acuzaţi în continuare de acte de vrăjitorie, însă acestea se înmulţesc şi în rândul nobilimii. „Cel mai important dintre principii Transilvaniei, Gabriel Bethlen (1613-1629) a iniţiat un îndelungat şi spectaculos proces de vrăjitorie împotriva Annei Bathory, sora predecesorului său Gabriel Bathory (verişoara mult mai cunoscutei Elisabeta Bathory), şi a două doamne nobile: Kata Torok şi Kata Iffju. Acuzaţiile mergeau de la incest (în cazul Annei Bathory) şi întreţinerea de relaţii imorale (în cazul celorlalte două doamne) cu Gabriel Bathory, până la administrarea de licori magice şi tentativa de asasinare prin vrăjitorie a soţiei lui Bethlen, Zsuzsanna Karolyi. Pentru a putea da o formă legală acestor acuzaţii, Gabriel Bethlen a promulgat o lege înpotriva vrăjitoriei, adoptată de Dieta Transilvaniei în anul 1614. Procesul, desfăşurat în mai multe etape între 1614 şi 1621, s-a încheiat cu exilarea acuzatelor şi confiscarea averilor acestora”, mărturiseşte Tudor Sălăgean.
Moartea în temniţă
Chiar dacă vrăjitoarele nu au fost arse pe rug, o cunoscută practicantă a murit în închisoare. „Ultimul principe al Transilvaniei, Mihail Apafi (1661-1690) a pus în scenă un amplu proces de vrăjitorie, desfăşurat între 1679 şi 1686, care a implicat 25 de acuzaţi, între care 13 doamne nobile. Principala acuzată era însă Zsuzsanna Vitez, soţia fostului său rival politic Pal Beldy, candidat la tronul principatului. Zsuzsanna Vitez a fost arestată în momentul în care încerca să organizeze o mişcare armată în favoarea soţului ei exilat, dar acuzaţia care i-a fost adusă a fost aceea de a fi comandat vrăjirea Annei Bornemissza, soţia principelui, provocându-i repetate îmbolnăviri, dar şi moartea câtorva dintre copiii principelui. După 8 ani de închisoare, Zsuzsanna Vitez a încetat din viaţă în temniţă”, susţine Sălăgean.
Transilvania, ţară cu vrăjitori în politică
„Am fi nedrepţi dacă am crede că Transilvania era singura ţară în care magia acţiona în sferele cele mai înalte ale puterii. Este suficient să amintim cazul flotei vrăjite a regelui James al VI-lea al Scoţiei, sau procesul parizian de vrăjitorie, cu implicaţii care duceau până în aturajul curţii regale, din Franţa lui Ludovic al XIV-lea”, consideră Tudor Sălăgean.
Magia, practicată doar de femei
Istoricul susţine că femeile erau persoanele care practicau vrăjitoria în Transilvania, însă acestea îşi angajau cei mai buni cunoscători. „Cu toate acestea, Transilvania ne oferă un exemplu de continuitate a acestor practici la nivelul politic cel mai înalt, practicile acuzaţilor părând să afecteze cele mai înalte niveluri ale politicii de stat. Desigur, documentele ne prezintă o vrăjitoare aristocrată, întotdeauna femeie, care, dealtfel, nu practica magia ea însăşi, ci angaja pentru aceasta specialişti ai acestor practici. Acest interes faţă de practicile magice la curţile princiare pare a fi fost stimulat de preocupările mereu mai intense şi mai evidente ale unor exponenţi de vârf ai aristocraţiei ardelene legate de astrologie, hermetism, alchimie, magie naturală renascentistă, toate acestea fiind foarte bine atestate în Transilvania începând cel puţin din epoca lui Ştefan Bathory”, conchide Tudor Sălăgean.
Magia joasă şi magia înaltă
Vlad Sauciuc, preşedintele Centrului Independent de Studii şi Cercetări Ezoterice, preşedintele fondator al Asociaţiei Române pentru Studiul Ezoterismului Occidental şi totodată mare maestru al Marii Loji Naţionale Mixte din România a explicat pentru Gazeta de Cluj că magia se împarte în două tipuri: cea joasă şi cea înaltă. „Vrăjitoria e un termen popular, eu nu prea sunt de acord cu el. Vrăjitoria este ceea ce eu aş numi magia joasă. Magia înaltă se desfăşoară în anumite ritualiri specifice. Magia joasă este o practică condamnabilă, pentru că nu duce la nimic bun. Ar trebui luate măsuri împotriva magiei joase”, consideră Vlad Sauciuc.
Magia înaltă, ascunsă publicului larg
Marele maestru susţine că magia înaltă nu poate fi dezvăluită publicului larg, ca orice ritual iniţiatic. „Magie înalta sau magia ceremonială este latura ocultă în care există mai multe ordine iniţiatice, dar nu are nimic de a face cu vrăjitoria. Ca orice lucru care este iniţiatic, nu poate fi dezvăluit public. Iniţierea se dobândeşte treptat, de la starea de profan până la o anumită treaptă de iniţiere, pe care anumiţi oameni le pot atinge sau nu. Recomand Eliphas Levi celor interesaţi să citească cărţi despre magie, în cazul în care oamenii vor să ştie mai multe despre acest lucru. Omul a trăit în secolul 19, a fost un mare magician. Alte cărţi sunt alte lui Gerard Encausse sau sub pseudonimul Papus – cel mai mare ocultist francez”, a explicat Vlad Sauciuc.
Tiberiu Hrihorciuc
Magia se împarte în două tipuri: înaltă şi joasă
În Transilvania, doar femeile aristocrate practicau magia
Istoricul Tudor Sălăgean a explicat pentru Gazeta de Cluj că în perioada mediavală fenomenele oculte au reprezentat un motiv de scandal între conducătorii acelor vremuri. În timpul alegerilor electorale din decembrie 2009 au apărut acuze că preşedintele Traian Băsescu ar fi folosit ajutorul unui specialist pentru a-l „ataca” energetic pe contracandidatul său în lupta pentru putere, Mircea Geoană. Mai multe ziare prestigioase din întreaga lume au ironizat România pentru „atacurile” cu flacăra violet din campania electorală. Printre publicaţii se numără Washington Post, New York Times, agenţia de ştiri Asociated Press, revista Forbes sau televiziunea CBS News. „În prezent la nivelul cel mai înalt al politicii româneşti au fost formulate acuzaţii de agresiuni oculte şi nu în orice context, ci în asociere cu acuzaţii de fraudare a alegerilor. Aceste atacuri sunt fenomene similare cu cele ale principilor transilvăneni din perioada medievală”, a arătat istoricul.
Familiile aristocrate, acuzate de vrăjitorie
Tudor Sălăgean a detaliat cum vrăjitoria a pătruns în cel mai înalt nivel al politicii transilvănene. „Dacă în apusul Europei acuzaţiile de vrăjitorie erau îndreptate, în general, împotriva reprezentanţilor categoriilor sociale de la periferia societăţii, cele mai cunoscute procese de acest tip din Transilvania se situează, din acest punct de vedere, la cealaltă extremă a societăţii epocii, ele implicând membri ai câtorva dintre cele mai importante familii aristocratice ale Principatului. Aici, acuzaţiile de vrăjitorie au fost folosite, de timpuriu, ca instrument de combatere a adversarilor politici. Acuzaţiile de vrăjitorie de la cel mai înalt nivel al politicii transilvănene au fost iniţiate de personalităţi care, în mod paradoxal, se remarcau prin promovarea ideilor umaniste, a reformelor sociale şi educaţionale, prin încurajarea culturii, ştiinţei şi tehnologiei”, a susţinut istoricul.
Vrăjitorie în familia Bathory
Sigismund Bathory, principele care a realizat prima unire a Transilvaniei cu Muntenia şi Moldova după planul dacic, a fost unul dintre conducătorii care au ridicat problema vrăjitoriei chiar în rândul familiei sale. „ Sigismund Bathory a acuzat-o de vrăjitorie pe mama vărului său Baltazar Bathory, ucis din ordinul lui după deturnarea loviturii de stat eşuate din 1594. Aceleaşi acuzaţii erau însă formulate, în epocă, şi împotriva mamei lui Ştefan Bocskai, mâna de fier a politicii interne a principatului şi etern candidat la tronul princiar, pe care îl va ocupa în cele din urmă în anul 1605”, continuă Sălăgean.
Nobilimea, cuprinsă de acuzaţii
Istoricul explică în continuare cum acuzele că membri familiei Bathory sunt acuzaţi în continuare de acte de vrăjitorie, însă acestea se înmulţesc şi în rândul nobilimii. „Cel mai important dintre principii Transilvaniei, Gabriel Bethlen (1613-1629) a iniţiat un îndelungat şi spectaculos proces de vrăjitorie împotriva Annei Bathory, sora predecesorului său Gabriel Bathory (verişoara mult mai cunoscutei Elisabeta Bathory), şi a două doamne nobile: Kata Torok şi Kata Iffju. Acuzaţiile mergeau de la incest (în cazul Annei Bathory) şi întreţinerea de relaţii imorale (în cazul celorlalte două doamne) cu Gabriel Bathory, până la administrarea de licori magice şi tentativa de asasinare prin vrăjitorie a soţiei lui Bethlen, Zsuzsanna Karolyi. Pentru a putea da o formă legală acestor acuzaţii, Gabriel Bethlen a promulgat o lege înpotriva vrăjitoriei, adoptată de Dieta Transilvaniei în anul 1614. Procesul, desfăşurat în mai multe etape între 1614 şi 1621, s-a încheiat cu exilarea acuzatelor şi confiscarea averilor acestora”, mărturiseşte Tudor Sălăgean.
Moartea în temniţă
Chiar dacă vrăjitoarele nu au fost arse pe rug, o cunoscută practicantă a murit în închisoare. „Ultimul principe al Transilvaniei, Mihail Apafi (1661-1690) a pus în scenă un amplu proces de vrăjitorie, desfăşurat între 1679 şi 1686, care a implicat 25 de acuzaţi, între care 13 doamne nobile. Principala acuzată era însă Zsuzsanna Vitez, soţia fostului său rival politic Pal Beldy, candidat la tronul principatului. Zsuzsanna Vitez a fost arestată în momentul în care încerca să organizeze o mişcare armată în favoarea soţului ei exilat, dar acuzaţia care i-a fost adusă a fost aceea de a fi comandat vrăjirea Annei Bornemissza, soţia principelui, provocându-i repetate îmbolnăviri, dar şi moartea câtorva dintre copiii principelui. După 8 ani de închisoare, Zsuzsanna Vitez a încetat din viaţă în temniţă”, susţine Sălăgean.
Transilvania, ţară cu vrăjitori în politică
„Am fi nedrepţi dacă am crede că Transilvania era singura ţară în care magia acţiona în sferele cele mai înalte ale puterii. Este suficient să amintim cazul flotei vrăjite a regelui James al VI-lea al Scoţiei, sau procesul parizian de vrăjitorie, cu implicaţii care duceau până în aturajul curţii regale, din Franţa lui Ludovic al XIV-lea”, consideră Tudor Sălăgean.
Magia, practicată doar de femei
Istoricul susţine că femeile erau persoanele care practicau vrăjitoria în Transilvania, însă acestea îşi angajau cei mai buni cunoscători. „Cu toate acestea, Transilvania ne oferă un exemplu de continuitate a acestor practici la nivelul politic cel mai înalt, practicile acuzaţilor părând să afecteze cele mai înalte niveluri ale politicii de stat. Desigur, documentele ne prezintă o vrăjitoare aristocrată, întotdeauna femeie, care, dealtfel, nu practica magia ea însăşi, ci angaja pentru aceasta specialişti ai acestor practici. Acest interes faţă de practicile magice la curţile princiare pare a fi fost stimulat de preocupările mereu mai intense şi mai evidente ale unor exponenţi de vârf ai aristocraţiei ardelene legate de astrologie, hermetism, alchimie, magie naturală renascentistă, toate acestea fiind foarte bine atestate în Transilvania începând cel puţin din epoca lui Ştefan Bathory”, conchide Tudor Sălăgean.
Magia joasă şi magia înaltă
Vlad Sauciuc, preşedintele Centrului Independent de Studii şi Cercetări Ezoterice, preşedintele fondator al Asociaţiei Române pentru Studiul Ezoterismului Occidental şi totodată mare maestru al Marii Loji Naţionale Mixte din România a explicat pentru Gazeta de Cluj că magia se împarte în două tipuri: cea joasă şi cea înaltă. „Vrăjitoria e un termen popular, eu nu prea sunt de acord cu el. Vrăjitoria este ceea ce eu aş numi magia joasă. Magia înaltă se desfăşoară în anumite ritualiri specifice. Magia joasă este o practică condamnabilă, pentru că nu duce la nimic bun. Ar trebui luate măsuri împotriva magiei joase”, consideră Vlad Sauciuc.
Magia înaltă, ascunsă publicului larg
Marele maestru susţine că magia înaltă nu poate fi dezvăluită publicului larg, ca orice ritual iniţiatic. „Magie înalta sau magia ceremonială este latura ocultă în care există mai multe ordine iniţiatice, dar nu are nimic de a face cu vrăjitoria. Ca orice lucru care este iniţiatic, nu poate fi dezvăluit public. Iniţierea se dobândeşte treptat, de la starea de profan până la o anumită treaptă de iniţiere, pe care anumiţi oameni le pot atinge sau nu. Recomand Eliphas Levi celor interesaţi să citească cărţi despre magie, în cazul în care oamenii vor să ştie mai multe despre acest lucru. Omul a trăit în secolul 19, a fost un mare magician. Alte cărţi sunt alte lui Gerard Encausse sau sub pseudonimul Papus – cel mai mare ocultist francez”, a explicat Vlad Sauciuc.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
- Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
- Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
- Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
- DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 1914 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.