Alin Tise: O comuna trebuie sa aiba 10 000 de locuitori
Reporter: Care este poziţia dumneavoastră privind proiectul de regionalizare?
Alin Tişe: Personal consider că sistemul instituţional şi administrativ românesc ar trebui să se reformeze şi să se reaşeze după câteva direcţii care să îi aducă mult mai multă normalitate, stabilitate şi mai ales eficienţă. Mai consider că este necesar ca întreaga clasă politică să ajungă la un consens cu privire la „în ce direcţie trebuie să ne îndreptăm şi cum să o facem”, şi să se pună în practică această decizie, deoarece altfel, de câte ori se va schimba culoarea puterii, de atâtea ori se vor începe reformări ale statului, contradictorii între ele, care produc atât dezechilibre sociale cât şi instituţionale şi o permanentă stare de incertitudine şi anormalitate. O dată cu integrarea României în Uniunea Europeană, nu se mai poate evita dezbaterea privind reorganizarea statului, pornind de la nivelul comunităţilor locale. Dacă privim la organizările administrative din ţările membre dar şi la realităţile evidenţiate de integrare, diferenţa dintre angajamentele asumate de România şi modul în care colectivităţile locale mici au fost administrate, constatăm că actuala formă de organizare administrativă nu va putea rezista. Ea nu va mai fi eficientă, nu va mai produce efecte în interesul comunităţii.
Reporter: Aţi întocmit anumite propuneri privind regionalizarea?
A.T: Încă din anul 2000, când ocupam poziţia de Prefect al judeţului, am încercat să promovez un proiect potrivit căruia propuneam judeţul Cluj drept judeţ pilot pentru implementarea unui proiect de descentralizare. Abordarea de atunci era una administrativă, propunând creearea unui sistem prin care comunitatea clujeană să dispună de marea parte a fondurilor pe care le realiza, urmând ca decizia a ceea ce şi cum se face din aceste fonduri să fie luată într-o formă colegială şi reprezentativă pentru interesele clujenilor. Demersurile noastre au mers până la consultări derulate cu reprezentanţii judeţelor din Regiunea de Dezvoltare Nord Vest.
Reporter: În eventualitatea acceptării acestui proiect de reformă administrativă, cum credeţi că va arăta actuala regiune Nord Vest?
A.T: Consider că în această etapă se impune regândirea statutului Regiunilor de Dezvoltare actuale, dar şi al ADI-urilor, deoarece nu prezintă eficienţă. Regiunile de Dezvoltare sunt stabilite prin lege şi judeţele fac parte din ele obligatoriu şi nu benevol, de aceea în locul unei cooperări „alese”, care să conducă la dezvoltare regionala unitară, în realitate situaţia se prezintă sub forma concurării între judeţele din aceeaşi regiune de dezvoltare pentru fonduri, mai ales pentru cele din POR, exercitarea influenţei personale în evaluarea proiectelor. Pe de altă parte ADI-urile funcţionează ca un fel de ONG compus din unităţi administrativ teritoriale, „suprapus” consiliilor locale, dar fără o putere proprie reală de decizie, având în vedere că orice act al ADI-ului trebuie mai întâi votat şi „trecut” prin toate consiliile locale care îl compun. Procedura este greoaie, îndelungată şi ineficientă. În plus, pe anumite domenii se concurează, inclusiv cu unităţile administrativ teritoriale care o compun, pentru fonduri. În acest sens a se vedea apelul de propuneri nr. 5 pe măsura 3.2.2. din PNDR, unde ghidul solicitantului dispunea ca o unitate administrativ teritorială depune proiect fie individual, fie prin ADI. În cazul în care se depun două, unul pe unitate administrativ teritorială şi unul pe ADI-ul din care face parte, proiectele sunt neeligibile. De aceea consider că ar trebui păstrată oarecum configuraţia actualelor regiuni de dezvoltare, dar numai prin redefinirea competenţelor, coroborate cu o reevaluare a configuraţiei unităţilor administrativ teritoriale.
Reorganizarea administrativ – teritorială trebuie să conducă la reducerea numărului de judeţe până la 12 – 15, creându-se un nou nivel regional care să coordoneze dezvoltarea unitară a oraşelor şi comunelor. Regiunile astfel create vor înlocui judeţele, nu vor mai fi complementare lor, ca în actualul context. În acest context consider că politica finanţării de la bugetul judeţean a localităţilor care nu au capacitate administrativă încurajează tendinţa de fragmentare administrativă. Dorinţa mea este să se realizeze transferul de la bugetul judeţean către autorităţile locale în aşa fel încât să se încurajeze pe termen mediu şi lung o reorganizare administrativă logică, asumată şi acceptată. Există în judeţul Cluj, ca de altfel în întreaga ţară, o realitate care nu se poate contesta: comune cu o capacitate administrativă scăzută, aproape inexistentă, bugete locale foarte mici - care nu asigură funcţionarea eficientă a Primăriilor, deficit de personal şi specialişti, kilometri de drumuri comunale a căror reabilitare nu poate fi susţinută de bugetele locale, imposibilitatea susţinerii propriilor cofinanţări pentru proiectele cu finanţare europeană. La acestea se adaugă o nevoie stringentă de a asigura ABC-ul dezvoltării rurale şi a creşterii nivelului de trai, respectiv reducerea şi eliminarea decalajului dintre mediul urban şi mediul rural. În mod paradoxal, cu toate că divizarea administrativă nu face decât să accentueze cele amintite anterior, există încă comune care manifestă intenţii de divizare.
Pornind de la aceste considerente am solicitat primăriilor din judeţ să îşi exprime opinia cu privire la o eventuală reorganizare administrativ - teritorială a judeţului prin comasarea mai multor comune, astfel încât să atingem un standard apropiat celor existente în Uniunea Europeană, de aproximativ 10.000 locuitori pe comună. Aceasta ar crea pentru comunităţile locale o serie de avantaje, bugete locale mai mari, capacitate administrativă sporită, servicii publice performante, finanţări sporite de la bugetul central şi bugetul judeţean, creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene, posibilitatea angajării de personal specializat, dezvoltarea echilibrată a judeţului, dezvoltarea unitară şi într-un ritm mai rapid a infrastructurii – drumuri, apă, canalizare, iluminat, eliminarea decalajelor majore dintre comune şi dintre oraşe şi comune, creşterea nivelului de trai al locuitorilor.
Reporter: Ce judeţe vor intra în această regiune? Judeţul Bihor va fi inclus sau nu?
A.T: Cum am mai spus,conisder oarecum firesc ca viitoarele regiuni să urmărească actualele Regiuni de Dezvoltare. Există anumite organisme comune, o istorie a colaborărilor, precum şi un început de identitate comună. Sunt argumente care nu sunt de neglijat.
Reporter: Care vor fi atribuţiile fiecărei regiuni în parte?
A.T: Eu cred că nu e nevoie să reinventăm lucrurile. Trebuie să privim spre societăţile în care acest sistem reprezintă realitatea de zi cu zi. Uniunea Europeană are suficiente exemple funcţionale în acest sens. Daca vă uitaţi la state precum Franţa, Italia, Spania, ca să folosesc doar câteva exemple, veţi putea vedea un model despre cum funcţionează acest sistem.Şi acolo coexistă echivalentul ADI-urilor noastre, al comunelor sau municipalităţilor, echivalentul judeţelor, toate aşezate într-un sistem completat de autorităţi regionale. Revin, poate numărul judeţelor trebuie redus, poate cel al unităţilor teritorial administrative, dar reorganizate, toate îşi găsesc locul în noul sistem. Atât doar că decizia va fi mai aprope de nevoile fiecărei comunităţi sau individ.
Reporter: Dacă Consiliile Judeţene se vor desfiinţa, veţi candida pentru preşedinţia regiunii?
A.T: Consider că este prematur să discutăm despre aceste lucruri.
Adina Botîrcă
Alin Tişe: Personal consider că sistemul instituţional şi administrativ românesc ar trebui să se reformeze şi să se reaşeze după câteva direcţii care să îi aducă mult mai multă normalitate, stabilitate şi mai ales eficienţă. Mai consider că este necesar ca întreaga clasă politică să ajungă la un consens cu privire la „în ce direcţie trebuie să ne îndreptăm şi cum să o facem”, şi să se pună în practică această decizie, deoarece altfel, de câte ori se va schimba culoarea puterii, de atâtea ori se vor începe reformări ale statului, contradictorii între ele, care produc atât dezechilibre sociale cât şi instituţionale şi o permanentă stare de incertitudine şi anormalitate. O dată cu integrarea României în Uniunea Europeană, nu se mai poate evita dezbaterea privind reorganizarea statului, pornind de la nivelul comunităţilor locale. Dacă privim la organizările administrative din ţările membre dar şi la realităţile evidenţiate de integrare, diferenţa dintre angajamentele asumate de România şi modul în care colectivităţile locale mici au fost administrate, constatăm că actuala formă de organizare administrativă nu va putea rezista. Ea nu va mai fi eficientă, nu va mai produce efecte în interesul comunităţii.
Reporter: Aţi întocmit anumite propuneri privind regionalizarea?
A.T: Încă din anul 2000, când ocupam poziţia de Prefect al judeţului, am încercat să promovez un proiect potrivit căruia propuneam judeţul Cluj drept judeţ pilot pentru implementarea unui proiect de descentralizare. Abordarea de atunci era una administrativă, propunând creearea unui sistem prin care comunitatea clujeană să dispună de marea parte a fondurilor pe care le realiza, urmând ca decizia a ceea ce şi cum se face din aceste fonduri să fie luată într-o formă colegială şi reprezentativă pentru interesele clujenilor. Demersurile noastre au mers până la consultări derulate cu reprezentanţii judeţelor din Regiunea de Dezvoltare Nord Vest.
Reporter: În eventualitatea acceptării acestui proiect de reformă administrativă, cum credeţi că va arăta actuala regiune Nord Vest?
A.T: Consider că în această etapă se impune regândirea statutului Regiunilor de Dezvoltare actuale, dar şi al ADI-urilor, deoarece nu prezintă eficienţă. Regiunile de Dezvoltare sunt stabilite prin lege şi judeţele fac parte din ele obligatoriu şi nu benevol, de aceea în locul unei cooperări „alese”, care să conducă la dezvoltare regionala unitară, în realitate situaţia se prezintă sub forma concurării între judeţele din aceeaşi regiune de dezvoltare pentru fonduri, mai ales pentru cele din POR, exercitarea influenţei personale în evaluarea proiectelor. Pe de altă parte ADI-urile funcţionează ca un fel de ONG compus din unităţi administrativ teritoriale, „suprapus” consiliilor locale, dar fără o putere proprie reală de decizie, având în vedere că orice act al ADI-ului trebuie mai întâi votat şi „trecut” prin toate consiliile locale care îl compun. Procedura este greoaie, îndelungată şi ineficientă. În plus, pe anumite domenii se concurează, inclusiv cu unităţile administrativ teritoriale care o compun, pentru fonduri. În acest sens a se vedea apelul de propuneri nr. 5 pe măsura 3.2.2. din PNDR, unde ghidul solicitantului dispunea ca o unitate administrativ teritorială depune proiect fie individual, fie prin ADI. În cazul în care se depun două, unul pe unitate administrativ teritorială şi unul pe ADI-ul din care face parte, proiectele sunt neeligibile. De aceea consider că ar trebui păstrată oarecum configuraţia actualelor regiuni de dezvoltare, dar numai prin redefinirea competenţelor, coroborate cu o reevaluare a configuraţiei unităţilor administrativ teritoriale.
Reorganizarea administrativ – teritorială trebuie să conducă la reducerea numărului de judeţe până la 12 – 15, creându-se un nou nivel regional care să coordoneze dezvoltarea unitară a oraşelor şi comunelor. Regiunile astfel create vor înlocui judeţele, nu vor mai fi complementare lor, ca în actualul context. În acest context consider că politica finanţării de la bugetul judeţean a localităţilor care nu au capacitate administrativă încurajează tendinţa de fragmentare administrativă. Dorinţa mea este să se realizeze transferul de la bugetul judeţean către autorităţile locale în aşa fel încât să se încurajeze pe termen mediu şi lung o reorganizare administrativă logică, asumată şi acceptată. Există în judeţul Cluj, ca de altfel în întreaga ţară, o realitate care nu se poate contesta: comune cu o capacitate administrativă scăzută, aproape inexistentă, bugete locale foarte mici - care nu asigură funcţionarea eficientă a Primăriilor, deficit de personal şi specialişti, kilometri de drumuri comunale a căror reabilitare nu poate fi susţinută de bugetele locale, imposibilitatea susţinerii propriilor cofinanţări pentru proiectele cu finanţare europeană. La acestea se adaugă o nevoie stringentă de a asigura ABC-ul dezvoltării rurale şi a creşterii nivelului de trai, respectiv reducerea şi eliminarea decalajului dintre mediul urban şi mediul rural. În mod paradoxal, cu toate că divizarea administrativă nu face decât să accentueze cele amintite anterior, există încă comune care manifestă intenţii de divizare.
Pornind de la aceste considerente am solicitat primăriilor din judeţ să îşi exprime opinia cu privire la o eventuală reorganizare administrativ - teritorială a judeţului prin comasarea mai multor comune, astfel încât să atingem un standard apropiat celor existente în Uniunea Europeană, de aproximativ 10.000 locuitori pe comună. Aceasta ar crea pentru comunităţile locale o serie de avantaje, bugete locale mai mari, capacitate administrativă sporită, servicii publice performante, finanţări sporite de la bugetul central şi bugetul judeţean, creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene, posibilitatea angajării de personal specializat, dezvoltarea echilibrată a judeţului, dezvoltarea unitară şi într-un ritm mai rapid a infrastructurii – drumuri, apă, canalizare, iluminat, eliminarea decalajelor majore dintre comune şi dintre oraşe şi comune, creşterea nivelului de trai al locuitorilor.
Reporter: Ce judeţe vor intra în această regiune? Judeţul Bihor va fi inclus sau nu?
A.T: Cum am mai spus,conisder oarecum firesc ca viitoarele regiuni să urmărească actualele Regiuni de Dezvoltare. Există anumite organisme comune, o istorie a colaborărilor, precum şi un început de identitate comună. Sunt argumente care nu sunt de neglijat.
Reporter: Care vor fi atribuţiile fiecărei regiuni în parte?
A.T: Eu cred că nu e nevoie să reinventăm lucrurile. Trebuie să privim spre societăţile în care acest sistem reprezintă realitatea de zi cu zi. Uniunea Europeană are suficiente exemple funcţionale în acest sens. Daca vă uitaţi la state precum Franţa, Italia, Spania, ca să folosesc doar câteva exemple, veţi putea vedea un model despre cum funcţionează acest sistem.Şi acolo coexistă echivalentul ADI-urilor noastre, al comunelor sau municipalităţilor, echivalentul judeţelor, toate aşezate într-un sistem completat de autorităţi regionale. Revin, poate numărul judeţelor trebuie redus, poate cel al unităţilor teritorial administrative, dar reorganizate, toate îşi găsesc locul în noul sistem. Atât doar că decizia va fi mai aprope de nevoile fiecărei comunităţi sau individ.
Reporter: Dacă Consiliile Judeţene se vor desfiinţa, veţi candida pentru preşedinţia regiunii?
A.T: Consider că este prematur să discutăm despre aceste lucruri.
Adina Botîrcă
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 2060 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii