Luni, 15 martie, s-a sărbătorit Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, cu manifestaţii în principalele oraşe din Transilvania. Cu această ocazie, Marko Bela a amintit de „martie negru” din 20 martie 1990, când la Târgu-Mureş a avut loc un conflict interetnic soldat cu victime.
Revoluţia Maghiară din 1848 a fost una din revoluţiile izbucnite în zona habsburgică în acel an. Revoluţia din Regatul Ungariei a evoluat într-un război de independenţă de sub conducerea habsburgică. Aniversarea izbucnirii revoluţiei, 15 martie, este una din cele trei sărbători naţionale ale Ungariei, cunoscută sub numele de „Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”.
Luni, 15 martie, în centrul Cluj-Napoca au mărşăluit peste 500 de persoane, care s-au adunat în faţa Institutului Teologic Protestant. Aceştia au intonat cântece patriotice de la 1848, acompaniaţi de fanfară, iar reprezentanţii asociaţiilor de tineret maghiare au fost îmbrăcaţi în costume populare. În fruntea marşului s-au aflat preşedintele UDMR Cluj, viceprimarul Laszlo Attila, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj Fekete Emoke, consulul Ungariei la Cluj, Szilagy Matyas, şi ministrul Sănătăţii, Cseke Attila. Citat de Adevărul, ministrul Sănătăţii a declarat: "Clujul este un important centru al Transilvaniei, iar ziua de 15 martie, Ziua Tuturor Maghiarilor, se sărbătoreşte peste tot în lume unde sunt maghiari. Ziua de azi este cel mai important eveniment al comunităţii maghiare din acest an şi arată solidaritatea de care avem nevoie". Maghiarii au participat la o slujbă religioasă oficiată la Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, urmată de depunerea de coroane la plăcuţa comemorativă a lui Petofi Sandor.

Secuii şi-au votat singuri autonomia

În secuime, 300 de primari şi aleşi locali au votat ca limba oficială a Ţinutului Secuiesc să devină limba maghiară şi 15 martie să fie declarată sărbătoare oficială şi să fie zi liberă. Primarii din Harghita, Covasna şi Mureş au participat luni la Adunarea Aleşilor Locali din Secuime, unde au stabilit că limba maghiară va avea în Ţinutul Secuiesc acelaşi statut ca şi limba română, orice cetăţean cu domiciliul aici având dreptul să o folosească liber, atât oral cât şi în scris. Comisia Permanentă a Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc împreună cu specialiştii autorităţilor publice urmează să stabilească care vor fi funcţiile publice care vor putea fi ocupate de către persoane care cunosc ambele limbi.
Vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Ferenc Csaba, a declarat, potrivit NewsIn: „Cauza noastră e sfântă. Mă gândesc la acei oameni trimişi în administraţiile locale. Avem o responsabilitate, ne-am asumat o sarcină. Aici în administraţie putem crea bazele autonomiei. Doresc ca hotărârile adoptate aici să fie respectate. Vrem să construim viitorul Parlament Secuiesc”. Preşedintele CNS, Izsak Balasz, a declarat că statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc trebuie să fie îmbrăţişat de opinia publică: „Dacă reuşim să convingem opinia publică că niciunul din obiectivele statutului nu e ostil faţă de nimeni, se poate duce o viaţă normală, chiar mai mult de atât, democraţia şi egalitatea deplină de drepturi numai aşa se poate realiza, atunci vom fi mai aproape de adoptarea lui”.
Partidul Civic Maghiar a venit cu o idee inedită: ca toate regiunile istorice din ţară să aibă parte de autonomie regională, având în vedere faptul că proiectul de regionalizare nu face altceva decât să economisească bani cu salariile prefecţilor.

„Martie negru”, amintit la Târgu-Mureş

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a fost prezent la manifestările organizate la Târgu-Mureş de 15 martie. Acesta a declarat de faţă cu 2000 de participanţi că lupta pentru libertate a maghiarilor a culminat în 20 martie 1990, când maghiarii au ieşit pentru a-şi apăra drepturile. "Dacă atunci maghiarii din Târgu Mureş şi din împrejurimi, de la Ernei până la Sovata, rămâneau acasă, dacă ţiganii, romii, cum îi numim azi, nu ni s-ar fi alăturat, azi am fi o comunitate învinsă, umilită. Aşa însă suntem şi azi aici, suntem maghiari, ne-am dobândit numeroase drepturi şi ceea ce n-am reuşit încă,vom dobândi de acum înainte. Azi trebuie să ne amintim şi de această luptă pentru libertate. Mulţumim victimelor, morţilor, răniţilor luptei pentru libertate de acum douăzeci de ani. Mulţumim lui Suto Andras, care azi nu mai este printre noi, mulţumim tuturor celorlalţi. A fost o bătălie paşnică din partea noastră şi ar fi rămas paşnică până la capăt dacă profitorii vechiului regim nu i-ar fi instigat împotriva noastră pe românii de la sate, induşi în eroare şi înarmaţi cu bâte, care nu ştiau că libertatea lor nu va fi mai puţină dacă şi maghiarii îşi pot folosi liber limba maternă", a afirmat Marko Bela.
Este vorba de conflictul interetnic dintre români şi maghiari, soldat cu 5 morţi şi 278 de răniţi. Evenimentul Zilei relatează cum 19-20 martie 1990 au fost precedate de o perioadă de nemulţumiri de ambele părţi. Cererilor noului partid etnic UDMR l-i s-a opus Vatra Românească. Imediat după căderea regimului socialist au avut loc schimbări semnificative în zonă, printre care numirea pe funcţii politice ale maghiarilor în urma cărora s-au schimbat proporţiile etnice din administraţia locală. De asemenea, au avut loc proteste paşnice legate de separarea şcolilor maghiare de cele româneşti. În februarie a avut loc un marş al tăcerii la care au participat mii de maghiari din Târgu-Mureş şi din împrejurimi.
După 15 martie 1990, zi care a marcat sărbătorirea zilei maghiarilor de pretutindeni pentru prima dată după 45 de ani de comunism, oraşul a început să fiarbă mocnit. Pe 16 martie, românii s-au indignat din cauza unei inscripţii în limba maghiară şi au ieşit în stradă, iar un Trabant condus de un maghiar a intrat în ei, cu sau fără voie.
În 19 martie mai mulţi români, printre care unii din satele învecinate, au pornit la sediul UDMR ca să-l determine pe liderul Consiliului Provizoriu pentru Unitate Naţională, Kincses Elod, să-şi dea demisia. Acesta declarase că românii au profanat statuia lui Avram Iancu, într-o serie de asemenea acţiuni din partea ambelor părţi.  
A doua zi peste 15.000 de maghiari s-au strâns în centrul oraşului pentru a protesta pentru ceea ce s-a întâmplat în ziua anterioară. Mai târziu a început o bătaie generală. Armata a adus tancuri, dar nu a reuşit să calmeze conflictul. Mai întâi românii au atacat, iar maghiarii s-au retras, însă s-au întors şi după căderea nopţii li s-au alăturat secuii şi romii.
Maghiarii de fapt aveau o listă scurtă de creanţe, deşi se zvonea că doresc să scindeze Ardealul. Aceştia cereau ca liceul „Bolyai” să redevină maghiar şi să se pună plăcuţe bilingve, aşa cum era înainte de instaurarea regimului comunist.

Diana Gabor