Revolutionari impuscati in cap in decembrie 1989
Miliţieni şi civili necunoscuţi, care au acţionat alături de Armată la reprimarea Revoluţiei din decembrie 1989, capturau oameni din mulţime, pe care îi împuşcau în cap la colţ de stradă, scrie ziuaveche.ro. Aceşti asasini nu au fost niciodată căutaţi de procurorii militari, iar MApN a împiedicat depistarea lor secretizând jurnalele de luptă ale unităţilor militare care au spulberat baricadele din centrul Capitalei.
Asasini necunoscuţi încă, care au acţionat în noaptea de 21/22decembrie 1989 alături de trupele Armatei, ale Securităţii şi Miliţiei (şi care este posibil să aparţină unor structuri ale fostei Securităţi) au fost semnalaţi la baricadele de la Intercontinental şi alte intersecţii din Capitală, executând manifestanţi lipsiţi de apărare, cu câte un glonţ de pistol în cap sau în ceafă. Execuţiile aveau loc după următorul tipic: cei care scăpau de gloanţele Armatei ori de bastoanele scutierilor şi miliţienilor erau preluaţi de forţele miliţiei şi duşi în faţa acestor „gestapovişti” îmbrăcaţi în civil, care se aflau în cordoanele din spate ale forţelor de ordine. Fără nicio justificare, persoanele în civil, îmbrăcate în pardesie de culoare închisă, îi împuşcau direct în cap sau în ceafă pe manifestanţii capturaţi, pe care îi abandonau în stradă în bălţi de sânge. Aceşti civili în pardesie şi cu pistoale la centură sunt cei care, alături de miliţieni din diferite secţii din Capitală, au făcut „curat” după baia de sânge executată de trupele MApN. Ei sunt cei care i-au împuşcat şi scuipat pe răniţii care mai mişcau şi pe care îi aruncau de-a valma, morţi peste răniţi, în dubele albastre ale Miliţiei.
Execuţii demente
Ziuaveche.ro prezintă azi dovezi despre atrocităţile acestor indivizi, care prin brutalitatea lor i-au şocat până şi pe militarii care au spulberat baricadele. Faptele sunt recunoscute chiar de către cadre ale Armatei, care au declarat procurorilor militari, la anchetă, ceea ce au văzut în momentele intervenţiei. Bineînţeles că procurorii din Secţia Parchetelor Militare (fosta Direcţia Procuraturilor Militare) au ascuns aceste crime, acordând neînceperea urmăririi penale pe toata linia dosarelor, pe motivul mincinos că măcelul din Capitală s-ar fi produs ca urmare a unei „erori de fapt”, în sensul că militarii nu şi-au dat seama ce fac în nebunia acelor evenimente. Iar MApN (în fruntea căruia Ion Iliescu a numit din 22 decembrie 1989 numai elemente aservite KGB şi GRU) a dat o mână de ajutor decisivă, clasificând jurnalele de luptă ale unităţilor militare, astfel încât nicio anchetă să nu poată afla ce militari au fost mobilizaţi pe fiecare stradă, iar aceştia să poată fi aduşi ca martori pentru identificarea asasinilor. Sunt multiple declaraţiile date în faţa procurorilor de persoane care confirmă execuţiile comise de miliţieni şi civili necunoscuţi îmbrăcaţi în pardesie. Aceştia foloseau pistoale Makarov, Stetcikin şi Carpaţi. Gloanţele lor s-au găsit la autopsie în craniile a zeci de victime. Deşi s-a ştiut despre aceşti asasini, niciun procuror nu a pornit vreodată pe urmele lor.
Mărturie şocantă
Vă prezentăm una dintre cele mai şocante mărturii. Ea aparţine unui ofiţer paraşutist de la vestita unitate de la Boteni, care a fost adusă în Capitală în 21 decembrie 1989 – ziua în care baricadele revoluţionarilor au fost spulberate de forţele de ordine. Iată fragmente relevante din această declaraţie: „Ion Traian Grigorescu, din Bucureşti, născut în 02.10.1958, actualmente pensionar: În perioada 1980 – 1989 am activat ca ofiţer pe diferite funcţii de comandă la UM 01842 Boteni – unitate de paraşutişti (...) În decembrie 1989 mă aflam la cursuri în cadrul AISM (n.n. - Academia de Înalte Studii Militare), cu sediul în Bucureşti, eu având gradul de căpitan. În cadrul Academiei, studenţii proveneau din Armată în proporţie de aproximativ 45%, restul fiind de la Ministerul de Interne, contrainformaţii, pompieri şi Securitate (...) În Piaţa Palatului erau numai militari şi la debarcare am fost întâmpinaţi de către ministrul apărării naţionale – generalul Vasile Milea. Acesta ne-a ordonat să intrăm în dispozitivul deja constituit, cerându-ne insistent să nu deschidem foc, dar să ajutăm la împrăştierea manifestanţilor. Dispozitivul era constitutit astfel: la contactul cu manifestanţii din zona restaurantului Dunărea şi Piaţa Universităţii – erau formaţiuni de scutieri. În spatele acestora, la 10 – 15 metri, erau grupe compacte de civili, înarmaţi cu pistoale, la vedere, despre care presupun că erau de la structuri de securitate. În spatele acestora, la 20 – 30 de metri, erau subunităţi organizate ale Ministerului de Interne, înarmate cu pistoale şi pistoale-mitralieră. În spatele acestora, la 20 – 30 de metri, am intrat noi, ofiţerii-studenţi, venind la pas dinspre sediul CC, cu armele la spate (...) la Piaţa Universităţii existau până în două mii de manifestanţi. Baricada de la Piaţa Universităţii, în dreptul Restaurantului Dunărea era în curs a fi desfiinţată, un tanc era imobilizat pe resturi ale baricadei, iar TAB-urile înaintau pentru depăşirea acesteia (...) Scutierii scoteau din mulţime diverse persoane pe care ulterior le preluau cadrele de miliţie împreună cu cei din cordonul de civili despre care presupun că erau din structurile securităţii. Cei scoşi din mulţime erau duşi la dubele miliţiei, îmbarcaţi şi transportaţi, bănuiesc că la un loc de detenţie. Cu ocazia aceasta am observat două scene care m-au frapat şi anume: în jurul orelor 22.30, fiind în dispozitiv, am văzut cum o persoană scoasă din mulţime de scutieri şi preluată de către doi miliţieni, încercând să scape, a fost împuşcată în cap cu pistolul de către un civil din cordonul imediat următor. Scena s-a petrecut lângă Restaurantul Dunărea. La 10 – 15 minute după aceea, scena s-a repetat cu un alt manifestant, împuşcat în cap de către alt component al cordonului de civili, lângă zidul Universiăţii. Fiind la 30 – 40 metri distanţă de locurile în care au fost împuşcaţi cei doi şi zona fiind slab iluminată, nu am putut observa fizionomiile victimelor ori ale celor care i-au împuşcat. Reţin că persoanele din cordonul de civili erau îmbrăcate uniform, în costum, pardesiu, cu pistolul la centură sau în ham”.
Prescripţia nu a operat pentru criminali
Această declaraţie a fost dată la 08.11.2005 în dosarul 97/P/1990 – aflat în prezent în instrumentarea Parchetului Înaltei Curţi, dosar care vizează un număr de 942 de morţi pentru care vinovaţii nu au fost traşi la răspundere. Astfel de declaraţii de martor dovedesc cu prisosinţă asasinatele comise cu sânge rece în decembrie 1989. Atât cele comise de către asasinii civili, cât şi cele comise de Armată, Miliţie, Securitate şi alte structuri care au tras în populaţia neînarmată încălcând legea şi jurământul militar. Timp de 20 de ani toate aceste crime au fost muşamalizate de procurorii militari, care, la rândul lor, au fost împiedicaţi să afle adevărul complet de către puterea nou instalată în decembrie 1990. „Emanaţii” lui Ion Iliescu au clasificat rapid toate jurnalele de luptă ale unităţilor militare care au participat la reprimarea Revoluţiei, astfel încât să se obstrucţioneze anchetele şi să nu se poată afla cu precizie ce militari anume şi cu ce arme au acţionat în fiecare punct. Acesta este, credem, motivul real pentru care MApN şi STS încă nu au predat integral dosarele Revoluţiei, în pofida dispoziţiilor judecătorilor europeni de la CEDO de la Strasbourg.
Chiar dacă au trecut peste 20 de ani de atunci, asasinii pot fi trimişi în judecată, dacă aceste jurnale de luptă vor fi declasificate integral, iar anchetele procurorilor se vor face pe bune. Atunci se va constata de către Parchetul Înaltei Curţi că prescripţia nu poate opera în aceste cazuri întrucat a existat acea cauză de neînlăturat care a împiedicat derularea anchetelor penale – clasificarea abuzivă a documentelor care puteau permite identificarea cu precizie a criminalilor.
Răzvan Savaliuc
Asasini necunoscuţi încă, care au acţionat în noaptea de 21/22decembrie 1989 alături de trupele Armatei, ale Securităţii şi Miliţiei (şi care este posibil să aparţină unor structuri ale fostei Securităţi) au fost semnalaţi la baricadele de la Intercontinental şi alte intersecţii din Capitală, executând manifestanţi lipsiţi de apărare, cu câte un glonţ de pistol în cap sau în ceafă. Execuţiile aveau loc după următorul tipic: cei care scăpau de gloanţele Armatei ori de bastoanele scutierilor şi miliţienilor erau preluaţi de forţele miliţiei şi duşi în faţa acestor „gestapovişti” îmbrăcaţi în civil, care se aflau în cordoanele din spate ale forţelor de ordine. Fără nicio justificare, persoanele în civil, îmbrăcate în pardesie de culoare închisă, îi împuşcau direct în cap sau în ceafă pe manifestanţii capturaţi, pe care îi abandonau în stradă în bălţi de sânge. Aceşti civili în pardesie şi cu pistoale la centură sunt cei care, alături de miliţieni din diferite secţii din Capitală, au făcut „curat” după baia de sânge executată de trupele MApN. Ei sunt cei care i-au împuşcat şi scuipat pe răniţii care mai mişcau şi pe care îi aruncau de-a valma, morţi peste răniţi, în dubele albastre ale Miliţiei.
Execuţii demente
Ziuaveche.ro prezintă azi dovezi despre atrocităţile acestor indivizi, care prin brutalitatea lor i-au şocat până şi pe militarii care au spulberat baricadele. Faptele sunt recunoscute chiar de către cadre ale Armatei, care au declarat procurorilor militari, la anchetă, ceea ce au văzut în momentele intervenţiei. Bineînţeles că procurorii din Secţia Parchetelor Militare (fosta Direcţia Procuraturilor Militare) au ascuns aceste crime, acordând neînceperea urmăririi penale pe toata linia dosarelor, pe motivul mincinos că măcelul din Capitală s-ar fi produs ca urmare a unei „erori de fapt”, în sensul că militarii nu şi-au dat seama ce fac în nebunia acelor evenimente. Iar MApN (în fruntea căruia Ion Iliescu a numit din 22 decembrie 1989 numai elemente aservite KGB şi GRU) a dat o mână de ajutor decisivă, clasificând jurnalele de luptă ale unităţilor militare, astfel încât nicio anchetă să nu poată afla ce militari au fost mobilizaţi pe fiecare stradă, iar aceştia să poată fi aduşi ca martori pentru identificarea asasinilor. Sunt multiple declaraţiile date în faţa procurorilor de persoane care confirmă execuţiile comise de miliţieni şi civili necunoscuţi îmbrăcaţi în pardesie. Aceştia foloseau pistoale Makarov, Stetcikin şi Carpaţi. Gloanţele lor s-au găsit la autopsie în craniile a zeci de victime. Deşi s-a ştiut despre aceşti asasini, niciun procuror nu a pornit vreodată pe urmele lor.
Mărturie şocantă
Vă prezentăm una dintre cele mai şocante mărturii. Ea aparţine unui ofiţer paraşutist de la vestita unitate de la Boteni, care a fost adusă în Capitală în 21 decembrie 1989 – ziua în care baricadele revoluţionarilor au fost spulberate de forţele de ordine. Iată fragmente relevante din această declaraţie: „Ion Traian Grigorescu, din Bucureşti, născut în 02.10.1958, actualmente pensionar: În perioada 1980 – 1989 am activat ca ofiţer pe diferite funcţii de comandă la UM 01842 Boteni – unitate de paraşutişti (...) În decembrie 1989 mă aflam la cursuri în cadrul AISM (n.n. - Academia de Înalte Studii Militare), cu sediul în Bucureşti, eu având gradul de căpitan. În cadrul Academiei, studenţii proveneau din Armată în proporţie de aproximativ 45%, restul fiind de la Ministerul de Interne, contrainformaţii, pompieri şi Securitate (...) În Piaţa Palatului erau numai militari şi la debarcare am fost întâmpinaţi de către ministrul apărării naţionale – generalul Vasile Milea. Acesta ne-a ordonat să intrăm în dispozitivul deja constituit, cerându-ne insistent să nu deschidem foc, dar să ajutăm la împrăştierea manifestanţilor. Dispozitivul era constitutit astfel: la contactul cu manifestanţii din zona restaurantului Dunărea şi Piaţa Universităţii – erau formaţiuni de scutieri. În spatele acestora, la 10 – 15 metri, erau grupe compacte de civili, înarmaţi cu pistoale, la vedere, despre care presupun că erau de la structuri de securitate. În spatele acestora, la 20 – 30 de metri, erau subunităţi organizate ale Ministerului de Interne, înarmate cu pistoale şi pistoale-mitralieră. În spatele acestora, la 20 – 30 de metri, am intrat noi, ofiţerii-studenţi, venind la pas dinspre sediul CC, cu armele la spate (...) la Piaţa Universităţii existau până în două mii de manifestanţi. Baricada de la Piaţa Universităţii, în dreptul Restaurantului Dunărea era în curs a fi desfiinţată, un tanc era imobilizat pe resturi ale baricadei, iar TAB-urile înaintau pentru depăşirea acesteia (...) Scutierii scoteau din mulţime diverse persoane pe care ulterior le preluau cadrele de miliţie împreună cu cei din cordonul de civili despre care presupun că erau din structurile securităţii. Cei scoşi din mulţime erau duşi la dubele miliţiei, îmbarcaţi şi transportaţi, bănuiesc că la un loc de detenţie. Cu ocazia aceasta am observat două scene care m-au frapat şi anume: în jurul orelor 22.30, fiind în dispozitiv, am văzut cum o persoană scoasă din mulţime de scutieri şi preluată de către doi miliţieni, încercând să scape, a fost împuşcată în cap cu pistolul de către un civil din cordonul imediat următor. Scena s-a petrecut lângă Restaurantul Dunărea. La 10 – 15 minute după aceea, scena s-a repetat cu un alt manifestant, împuşcat în cap de către alt component al cordonului de civili, lângă zidul Universiăţii. Fiind la 30 – 40 metri distanţă de locurile în care au fost împuşcaţi cei doi şi zona fiind slab iluminată, nu am putut observa fizionomiile victimelor ori ale celor care i-au împuşcat. Reţin că persoanele din cordonul de civili erau îmbrăcate uniform, în costum, pardesiu, cu pistolul la centură sau în ham”.
Prescripţia nu a operat pentru criminali
Această declaraţie a fost dată la 08.11.2005 în dosarul 97/P/1990 – aflat în prezent în instrumentarea Parchetului Înaltei Curţi, dosar care vizează un număr de 942 de morţi pentru care vinovaţii nu au fost traşi la răspundere. Astfel de declaraţii de martor dovedesc cu prisosinţă asasinatele comise cu sânge rece în decembrie 1989. Atât cele comise de către asasinii civili, cât şi cele comise de Armată, Miliţie, Securitate şi alte structuri care au tras în populaţia neînarmată încălcând legea şi jurământul militar. Timp de 20 de ani toate aceste crime au fost muşamalizate de procurorii militari, care, la rândul lor, au fost împiedicaţi să afle adevărul complet de către puterea nou instalată în decembrie 1990. „Emanaţii” lui Ion Iliescu au clasificat rapid toate jurnalele de luptă ale unităţilor militare care au participat la reprimarea Revoluţiei, astfel încât să se obstrucţioneze anchetele şi să nu se poată afla cu precizie ce militari anume şi cu ce arme au acţionat în fiecare punct. Acesta este, credem, motivul real pentru care MApN şi STS încă nu au predat integral dosarele Revoluţiei, în pofida dispoziţiilor judecătorilor europeni de la CEDO de la Strasbourg.
Chiar dacă au trecut peste 20 de ani de atunci, asasinii pot fi trimişi în judecată, dacă aceste jurnale de luptă vor fi declasificate integral, iar anchetele procurorilor se vor face pe bune. Atunci se va constata de către Parchetul Înaltei Curţi că prescripţia nu poate opera în aceste cazuri întrucat a existat acea cauză de neînlăturat care a împiedicat derularea anchetelor penale – clasificarea abuzivă a documentelor care puteau permite identificarea cu precizie a criminalilor.
Răzvan Savaliuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 769 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.