La summit-ul dunărean de la Budapesta dedicat securităţii energetice, primul ministru Emil Boc a menţionat printre proiectele din cadrul strategiei Dunării propunerea de realizare a unui tren rapid în prelungirea rutei Paris-Strasbourg. Trenul ar urma să lege Constanţa de Viena pe ruta Constanţa-Bucureşti-Budapesta-Bratislava-Viena şi ar fi o iniţiativă extrem de benefică pentru întreaga zonă, potrivit lui Boc. Premierul român  nu a oferit deocamdată detalii asupra modului în care poate fi realizat acest proiect.


În cadrul summit-ului s-a discutat despre importanţa Dunării ca sursă de coeziune socio-economică la nivel regional. Emil Boc a explicat că Strategia Dunării poate reprezenta un bun exemplu de aplicare a politicilor macro-regionale: „Un exemplu de un astfel de proiect major care poate fi îndeplinit prin voinţa comună a ţărilor riverane este trenul de mare viteză care leagă inima Europei de partea sa sud-estică. Mă refer la calea ferată de mare viteză Paris-Strasbourg-Bratislava trebuie extinsă cu un nou tronson, către Budapesta, Bucureşti şi Constanţa în cadrul programului TEN -T'S.”


Aceasta este numai una din propunerile concrete prin care Emil Boc a invitat participanţii la summit să abordeze strategia comună a ţărilor dunărene. Strategia urmează să fie aprobată în luna decembrie de Consiliul European, iar în faza următoare va fi implementată printr-o serie de proiecte. Printre acestea primul ministru al României a menţionat şi modernizarea porturilor dunărene şi a infrastructurii aferente, dar şi proiecte pentru protecţia mediului. Cel mai important punct însă este interconectarea sistemelor naţionale ale ţărilor dunărene cu cele vecine în materie de gaz şi electricitate. În vederea realizării acestor obiective, Emil Boc a înaintat o invitaţie statelor participante pentru ca la Bucureşti, în noiembrie, să se stabilească o variantă finală a strategiei, cu acele proiecte concrete, înainte de trimiterea acesteia spre dezbatere în Consiliul Europei în decembrie 2010.

Micul trafic de frontieră cu Republica Moldova, deschis la sfârşitul lunii

Boc a purtat şi discuţii bilaterale cu premierii ţărilor vecine în a doua zi a summit-ului. Cu premierul ungar Gordon Bajnai, a stabilit ca în decursul anului 2010 să aibă loc o şedinţă de guvern româno-ungară, cel mai probabil în toamnă şi a discutat probleme legate de inter-conectarea în materie de gaz şi electricitate. România şi Ungaria sunt amândouă susţinătoare ale Proiectului Nabucco, considerat de Boc „un proiect extrem de important pentru securitatea energetică a ţărilor noastre, dar şi pentru securitatea energetică a Europei”. De asemenea, s-a discutat despre susţinerea comunităţii româneşti din Ungaria. „Am abordat cel puţin 2 probleme: problema unor demersuri rapide şi punctuale pentru ca reprezentarea minorităţilor naţionale să fie realizată şi în Parlamentul Ungariei, potrivit prevederilor constituţionale, decizie care trebuie să fie implementată şi, la nivelul discuţiei pe care am avut-o cu preşedintele Ungariei, acest lucru a fost stabilit de comun acord că trebuie ca, în perioada următoare, cât mai repede cu putinţă, să se aplice acest lucru. În al doilea rând am discutat de un aspect care tinde să devină o regulă nefuncţională şi ineficientă şi abuzivă în ceea ce priveşte reprezentarea minorităţilor naţionale de către persoane care nu aparţin minorităţii respective. Fenomenul este denumit „etno-business”, adică acel fenomen în care o persoană, fără să aparţină comunităţii sau minorităţii respective, se declară membră a comunităţii respective şi chiar o reprezintă în diverse structuri locale sau centrale”, a declarat primul Ministru Emil Boc. Însă, subliniază premierul, acest „etno-business” nu este limitat de legislaţia europeană, care permite oricărei persoane să se declare ca apartenenţă la orice minoritate, dar nu este firesc nici ca o comunitate să fie reprezentată de persoane care nici măcar nu cunosc limba comunităţii respective.
În cadrul întâlnirii cu primul ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, s-a stabilit ca „data de 31 martie să fie data la care primul cetăţean al Republicii Moldova beneficiază de permisul de mic trafic de frontieră şi el este eficient şi poate să îl utilizeze concret”, iar până în 24 martie urmează să fie negociat acordul de împrumut nerambursabil de 100 de milioane de euro pentru susţinerea infrastructurii din Republica Moldova, în tranşe de câte 25 de milioane de euro în fiecare an pentru următorii 4 ani.

„Nabucco este un proiect viabil, creat pe solide temeiuri economice şi comerciale”

Tot în cadrul summit-ului din Ungaria, premierul Boc a vorbit despre securitatea energetică şi cooperarea regională în ceea ce priveşte tranzitul de energie. Astfel, primul ministru a arătat că fragilitatea furnizării de energie din Europa Centrală şi de Sud-Est a devenit vizibilă în criza gazului de anul trecut şi că securitatea energetică pe continent este o nevoie presantă pentru ţările dunărene. În cazul politicilor energetice, în special în contextul actual, solidaritatea cu statele vecine este un element esenţial, potrivit premierului.
Emil Boc a expus într-o alocuţiune cele trei obiective majore ale strategiei energetice 2007-2020. Este vorba de „securitate energetică prin diversificare, dezvoltare durabilă prin îmbunătăţirea eficienţei energetice, dezvoltarea surselor reciclabile de energie şi promovarea competitivităţii printr-o piaţă de energie pe deplin liberalizată”. Prin urmare, România este dedicată promovării coridorului de tranzit al energiei care leagă resursele din regiunea Caspică şi a Orientului Mijlociu de piaţa europeană, numit şi Coridorul Sudic. Boc a insistat asupra faptului că proiecte precum Nabucco, Conducta de Petrol Pan-Europeană (PEOP) şi transportul direct al resurselor de energie de-a lungul Mării Negre sunt surse de securitate energetică pentru România şi întreaga regiune. „Nabucco este un proiect viabil, creat pe solide temeiuri economice şi comerciale, argumente serioase urmând a fi adăugate. 2009 a adus dezvoltări majore, culminând cu semnarea Acordului Nabucco pe 13 iulie, la Ankara. Trebuie să construim pe acest succes, concentrându-ne eforturile în următoarele luni pe angajarea producătorilor în aprovizionarea acestei conducte şi pe luarea unei decizii de investiţii potrivite”, a declarat premierul. Nu în ultimul rând, semnarea acordurilor cu Georgia şi Azerbajan reprezintă o sursă de diversificare pentru România prin dezvoltarea cooperării cu ţările din Caucaz.
Nu în ultimul rând, unul din subiectele abordate la summit îl reprezintă potenţialul turistic şi de dezvoltare al Dunării, ca sursă de locuri de muncă şi stimul al modernizării. Boc a declarat astfel că „România va propune, sub „umbrela” Strategiei Dunării creşterea calităţii serviciilor educaţionale, prin dezvoltarea centrelor de educaţie continuă pentru adulţi, şi extinderea parteneriatului între universităţi, centre de cercetare şi mediul de afaceri. În această privinţă şi luând în considerare Strategia UE 2020, toate proiectele de investiţii care urmează a fi realizate în Bazinul dunărean trebuie să fie sisteme inteligente, favorabile mediului, bazate pe ultimele realizări ştiinţifice şi tehnologice”.
Diana Gabor

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
• România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
• Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
• Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
• Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008

Tag-uri

Romania DNA

Comentarii

Nici un comentariu nu a fost postat încă.