Terapie la coada vacii pentru tinerii germani dependenti de droguri
Adolescenţii nemţi îşi tratează problemele grave gen dependenţă de droguri printr-o cură atipică a la Maramu’. La câţiva kilometri de Vişeu de Sus, pe o vale izolată, funcţionează un centru în care tinerii trăiesc ca orice maramureşean get-beget : cosesc, cresc animale, mulg vaca, taie porcul.
Zeci de adolescenţi din Germania, clienţi ai poliţiei pentru consum de droguri sau cu probleme sociale grave (bătăi, băutură, familie)
se reintegrează social într-un centru atipic, construit special pentru ei. La vreo 6 kilometri de Vişeu de Sus, pe Valea Vinului, a fost deschis în urmă cu şase ani un centru în care sunt aduşi tinerii cu probleme din Germania. În general, „cura de Maramu’” durează un an, şi, pe lângă „ruperea” de anturajul cu probleme înseamnă şi terapie ocupaţională: munci agricole şi creşterea animalelor.
Deşi tinerii au de ales între puşcărie şi centrul din Vişeu, terapia a la Maramu’ le prieşte şi îi face să revină aici.
Unul dintre tinerii nemţi a fugit la stână
Ineditul proiect a început prin 2004-2005, printr-un parteneriat între nemţi şi Asociaţia Esperando. Directorul executiv al asociaţiei, Daniel Filipaş spune că ideea de la care s-a pornit e aplicată demult în Occident: „E vorba de a oferi o alternativă şi o şansă copiilor care au probleme. Fie că sunt din familii dezorganizate, fie că au ajuns pe stradă, fie că sunt unii care au avut de-a face cu droguri.
Nu, nici vorbă, nu-i un centru pentru tineri dependenţi de droguri. Nu-i centru de dezintoxicare, e un centru de reabilitare socială. E mult mai mult decât terapie ocupaţională.
Cei mai mulţi sunt tineri care au ajuns în situaţii dificile, unii dintre ei delincvenţi, şi cărora li s-a pus în faţă o alternativă. Societatea a avut o singură alternativă. Fie merg în puşcărie, fie merg pe o variantă de genul acesta. Ideea este să-l scoţi pe tânăr din mediul lui, în care a avut toate problemele (bătăi acasă, droguri, băutură, stat pe stradă etc.) şi să-l duci într-un mediu în care nu mai cunoaşte limba, şi nu are alte tentaţii. În felul acesta se simt utili şi îşi recâştigă stima de sine. Îi dai posibilitatea să înveţe să trăiască într-un mediu familial normal, într-o societate în care nu poate să fugă. Sau dacă fuge ajunge tot înapoi, pentru că nu ajunge înapoi pe stradă în Germania”. De fapt, a existat un singur „evadat” din centrul Vişeu, iar acesta nu a ajuns pe stradă, ci la o... stână, unde a stat o vară întreagă, după care s-a întors liniştit la centru.
Tinerii locuiesc într-o casă mare care le oferă toate condiţiile şi au chiar şi profesori: unul predă materiile umaniste, celălalt reale, iar după ce se întorc în Germania, li se recunoaşte şi echivalează şcoala de Vişeu.
Inedită e însă terapia aplicată aici. Din bătăuşi, consumatori de droguri sau alcool, adolescenţi nemţi ajung ... ţărani maramureşeni. Cosesc, sapă, mulg vaca, taie porcul. Mare parte din produsele pe care le mănâncă sunt făcute de mâna lor. Primarul Vasile Ciolpan a fost recent într-o vizită la centru şi spune că: „Este surprinzător cât de repede se adaptează tinerii şi renunţă la droguri. Atâta doar că nu s-au lăsat de fumat, toţi fumau. Acum erau 5 adolescenţi. Îşi văd de treabă, cresc oi şi vaci, coseau, făceau sănii rustice, căruţă, au tăiat porc, şiau făcut salam şi cârnaţi etc. Comunitatea a reacţionat negativ la început, că „vin drogaţii nemţilor”. Dar acum se înţeleg de minune, nu mai au probleme”.
„Cât mă costă să-l ţin pe tânărul ăsta în puşcărie?”
Practic, pe Valea Vinului, adolescenţii nemţi învaţă ce n-au avut posibilitatea să înveţe în Germania: să trăiască normal.
Filipaş spune că finanţarea e asigurată integral tot de nemţi: „Toţi banii pe care-i au vin din Germania. Comunitatea locală şi-a făcut nişte calcule: cât mă costă să-l ţin pe tânărul ăsta în puşcărie? Care sunt rezultatele? Poi nu prea sunt rezultate, că l-am scos din puşcărie şi nu ştie să facă nimic, nu are un reper. Şi atunci varianta mai bună este să dau nişte bani unuia care să se ocupe de el şi să-l pună pe picioare. Iar aici fac şcoală, învaţă să trăiască într-un mediu familial normal, învaţă să se descurce în gospodărie şi chiar o meserie. Sunt unii care încep să înveţe să lucreze lemnul, mecanică etc. Fetele învaţă să gătească”. „Cura” are un termen limită, de maxim doi ani, şi rar se poate prelungi deşi cei mai mulţi nu mai vor să se întoarcă acasă. Filipaş spune că: „Cei mai mulţi îşi pun problema la ce să meargă înapoi: la nişte părinţi care beau toată ziua, se bat, se droghează, mă bat, care mă trimit în stradă să cerşesc. Au fost doi care au fost hotărâţi că nu mai merg de aici. Ceilalţi au fost nevoiţi să se întoarcă. Dar comunitatea a căutat modalităţi să-i susţină să se integreze înapoi. Adică nu i-a mai lăsat în familia lor dezorganizată, le-a pus la dispoziţie un apartament, un loc de muncă”. Doi dintre tinerii cu probleme chiar au rămas la Vişeu după acest program şi au devenit instructori pentru ceilalţi.
Oricum, toţi învăţa un pic limba română, ajung să se salute cu localnicii şi să se deprindă cu viaţa specific maramureşeană. La plecare, nimeni nu-i mai ponegreşte „nemţi drogaţi”, ci devin ....”ţărani maramureşeni”.
Afacere românească
Evident, câţiva localnici au încercat să scoată profit de pe urma nemţilor de pe Valea Vinului. Nemţii şi-au făcut singuri drumul şi aducţiunea de apă. Primarul Vasile Ciolpan recunoaşte că: „Aveau bazin într-un izvor, dar pentru că oamenii sunt hapsâni, le-au cerut pentru doi metri pătraţi, vreo 600 de euro chirie pe lună. Aşa că au renunţat şi şi-au tras apă de la vreun kilometru şi jumătate. Şi ca să ocolească terenul celui care le-au cerut chirie pentru bazin, au dus apa roată pe după un deal să nu mai aibă treabă cu acest om, deşi el nu cultiva nimic, erau mărăcini. Pentru că am văzut că sunt serioşi şi se ţin de treabă acum vrem să-i ajutăm să aibă şi curent. Deocamdată se folosesc de un generator”.
Mircea CRIŞAN
Ioana LUCĂCEL
Zeci de adolescenţi din Germania, clienţi ai poliţiei pentru consum de droguri sau cu probleme sociale grave (bătăi, băutură, familie)
se reintegrează social într-un centru atipic, construit special pentru ei. La vreo 6 kilometri de Vişeu de Sus, pe Valea Vinului, a fost deschis în urmă cu şase ani un centru în care sunt aduşi tinerii cu probleme din Germania. În general, „cura de Maramu’” durează un an, şi, pe lângă „ruperea” de anturajul cu probleme înseamnă şi terapie ocupaţională: munci agricole şi creşterea animalelor.
Deşi tinerii au de ales între puşcărie şi centrul din Vişeu, terapia a la Maramu’ le prieşte şi îi face să revină aici.
Unul dintre tinerii nemţi a fugit la stână
Ineditul proiect a început prin 2004-2005, printr-un parteneriat între nemţi şi Asociaţia Esperando. Directorul executiv al asociaţiei, Daniel Filipaş spune că ideea de la care s-a pornit e aplicată demult în Occident: „E vorba de a oferi o alternativă şi o şansă copiilor care au probleme. Fie că sunt din familii dezorganizate, fie că au ajuns pe stradă, fie că sunt unii care au avut de-a face cu droguri.
Nu, nici vorbă, nu-i un centru pentru tineri dependenţi de droguri. Nu-i centru de dezintoxicare, e un centru de reabilitare socială. E mult mai mult decât terapie ocupaţională.
Cei mai mulţi sunt tineri care au ajuns în situaţii dificile, unii dintre ei delincvenţi, şi cărora li s-a pus în faţă o alternativă. Societatea a avut o singură alternativă. Fie merg în puşcărie, fie merg pe o variantă de genul acesta. Ideea este să-l scoţi pe tânăr din mediul lui, în care a avut toate problemele (bătăi acasă, droguri, băutură, stat pe stradă etc.) şi să-l duci într-un mediu în care nu mai cunoaşte limba, şi nu are alte tentaţii. În felul acesta se simt utili şi îşi recâştigă stima de sine. Îi dai posibilitatea să înveţe să trăiască într-un mediu familial normal, într-o societate în care nu poate să fugă. Sau dacă fuge ajunge tot înapoi, pentru că nu ajunge înapoi pe stradă în Germania”. De fapt, a existat un singur „evadat” din centrul Vişeu, iar acesta nu a ajuns pe stradă, ci la o... stână, unde a stat o vară întreagă, după care s-a întors liniştit la centru.
Tinerii locuiesc într-o casă mare care le oferă toate condiţiile şi au chiar şi profesori: unul predă materiile umaniste, celălalt reale, iar după ce se întorc în Germania, li se recunoaşte şi echivalează şcoala de Vişeu.
Inedită e însă terapia aplicată aici. Din bătăuşi, consumatori de droguri sau alcool, adolescenţi nemţi ajung ... ţărani maramureşeni. Cosesc, sapă, mulg vaca, taie porcul. Mare parte din produsele pe care le mănâncă sunt făcute de mâna lor. Primarul Vasile Ciolpan a fost recent într-o vizită la centru şi spune că: „Este surprinzător cât de repede se adaptează tinerii şi renunţă la droguri. Atâta doar că nu s-au lăsat de fumat, toţi fumau. Acum erau 5 adolescenţi. Îşi văd de treabă, cresc oi şi vaci, coseau, făceau sănii rustice, căruţă, au tăiat porc, şiau făcut salam şi cârnaţi etc. Comunitatea a reacţionat negativ la început, că „vin drogaţii nemţilor”. Dar acum se înţeleg de minune, nu mai au probleme”.
„Cât mă costă să-l ţin pe tânărul ăsta în puşcărie?”
Practic, pe Valea Vinului, adolescenţii nemţi învaţă ce n-au avut posibilitatea să înveţe în Germania: să trăiască normal.
Filipaş spune că finanţarea e asigurată integral tot de nemţi: „Toţi banii pe care-i au vin din Germania. Comunitatea locală şi-a făcut nişte calcule: cât mă costă să-l ţin pe tânărul ăsta în puşcărie? Care sunt rezultatele? Poi nu prea sunt rezultate, că l-am scos din puşcărie şi nu ştie să facă nimic, nu are un reper. Şi atunci varianta mai bună este să dau nişte bani unuia care să se ocupe de el şi să-l pună pe picioare. Iar aici fac şcoală, învaţă să trăiască într-un mediu familial normal, învaţă să se descurce în gospodărie şi chiar o meserie. Sunt unii care încep să înveţe să lucreze lemnul, mecanică etc. Fetele învaţă să gătească”. „Cura” are un termen limită, de maxim doi ani, şi rar se poate prelungi deşi cei mai mulţi nu mai vor să se întoarcă acasă. Filipaş spune că: „Cei mai mulţi îşi pun problema la ce să meargă înapoi: la nişte părinţi care beau toată ziua, se bat, se droghează, mă bat, care mă trimit în stradă să cerşesc. Au fost doi care au fost hotărâţi că nu mai merg de aici. Ceilalţi au fost nevoiţi să se întoarcă. Dar comunitatea a căutat modalităţi să-i susţină să se integreze înapoi. Adică nu i-a mai lăsat în familia lor dezorganizată, le-a pus la dispoziţie un apartament, un loc de muncă”. Doi dintre tinerii cu probleme chiar au rămas la Vişeu după acest program şi au devenit instructori pentru ceilalţi.
Oricum, toţi învăţa un pic limba română, ajung să se salute cu localnicii şi să se deprindă cu viaţa specific maramureşeană. La plecare, nimeni nu-i mai ponegreşte „nemţi drogaţi”, ci devin ....”ţărani maramureşeni”.
Afacere românească
Evident, câţiva localnici au încercat să scoată profit de pe urma nemţilor de pe Valea Vinului. Nemţii şi-au făcut singuri drumul şi aducţiunea de apă. Primarul Vasile Ciolpan recunoaşte că: „Aveau bazin într-un izvor, dar pentru că oamenii sunt hapsâni, le-au cerut pentru doi metri pătraţi, vreo 600 de euro chirie pe lună. Aşa că au renunţat şi şi-au tras apă de la vreun kilometru şi jumătate. Şi ca să ocolească terenul celui care le-au cerut chirie pentru bazin, au dus apa roată pe după un deal să nu mai aibă treabă cu acest om, deşi el nu cultiva nimic, erau mărăcini. Pentru că am văzut că sunt serioşi şi se ţin de treabă acum vrem să-i ajutăm să aibă şi curent. Deocamdată se folosesc de un generator”.
Mircea CRIŞAN
Ioana LUCĂCEL
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Articol vizualizat de 1229 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.