Patrimoniul din judeţul Cluj este în mare parte în stare avansată de degradare. Absenţa politicilor care să-l protejeze, a specialiştilor în restaurare şi a fondurilor au determinat ca situaţia clădirilor şi monumentelor istorice la nivelul întregii ţări să fie una disperată. Gazeta de Cluj prezintă concluziile şi recomandările raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniu, precum şi situaţia câtorva obiective din judeţul Cluj.

„Pe teritoriul României se află o suită impresionantă de reşedinţe nobiliare, conace sau palate şi fortificaţii aflate în ruină sau în curs de ruinare. Lipsa asumării responsabilităţii pentru protejarea lor echivalează cu semnarea de facto a actului condamnării acestora. Aşa cum s-a semnalat, apartenenţa la Lista monumentelor istorice nu le asigură supravieţuirea. Valoarea arhitecturală şi relevanţa istorică, culturală şi comunitară a acestor monumente este inestimabilă, iar pasivitatea faţă de pierderea lor dizolvă resorturile coeziunii comunitare, alterează mediul istoric vitregind patrimoniul naţional şi generează un grav prejudiciu de imagine României la nivel european”, se arată în Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale din 21 septembrie 2009. Raportul subliniază că viziunea României cu privire la patrimoniu nu corespunde cu tendinţele europene şi internaţionale, care extind noţiunea de patrimoniu cultural de la protejarea câtorva monumente la înţelegerea importanţei mediului istoric în ansamblu. Unul dintre principalele motive pentru degradarea patrimoniului identificate de autorii raportului este ignoranţa populaţiei în legătură cu importanţa acestuia. Patrimoniul cultural este un element al dezvoltării durabile şi deci al creşterii calităţii vieţii, drept pentru care se impune o mai bună informare a populaţiei şi o educaţie mai corespunzătoare.

Clădiri istorice sluţite de termopane

Raportul identifică mai multe elemente ce contribuie la degradarea sau chiar dispariţia elementelor de patrimoniu cultural în România. De exemplu, o parte din clădirile industriale care au fost elemente reprezentative ale patrimoniului construit  din România au dispărut ca urmare a lipsei unui cadru legal care ar fi putut să protejeze acest mediu istoric de demolarea în caz de faliment sau lichidare forţată. În Cluj-Napoca, fosta Fabrică de Tricotaje „Someşul”, înainte Fabrica de Tutun, este un exemplu concludent. Fosta fabrică a fost demolată în 2008 pentru a face loc unui nou centru comercial şi hotel de lux. De asemenea, fenomenul pe care autorii raportului îl numesc „termopanomania” este o sursă a distrugerilor de patrimoniu, în special în cazul caselor vechi din perioada medievală şi până în secolele XIX-XX, care nu pot fi protejate în lipsa unor reglementări privind diferitele categorii de detalii ale unei clădiri istorice.  

Educaţia populaţiei şi pregătirea specialiştilor, printre soluţii

În absenţa unei educaţii şi a unor măsuri care să susţină conservarea patrimoniului rural în ansamblul său, casele vechi, care sunt o formă de exprimare a identităţii naţionale şi sunt reprezentative pentru anumite comunităţi sau perioade istorice, vor fi în continuare demolate şi înlocuite de construcţii noi, mai arată raportul Comisiei Prezidenţiale. Până în 1990 protejarea patrimoniului a fost un instrument de propagandă politică, realizată aleatoriu şi inconsecvent şi, drept urmare, mai multe „situri de importanţă excepţională au fost lăsate pradă dispariţiei fără a se întreprinde acţiuni de cercetare sistematică (Zlatna, Roşia Montană, cetăţi şi castre din zona Valurilor lui traian din Dobrogea etc.)”.
 Printre recomandările raportului se numără conservarea integrată a patrimoniului cultural naţional, conservarea, restaurarea şi reabilitarea centrelor istorice ale localităţilor, dezvoltarea infrastructurii legate de patrimoniul cultural naţional imobil, precum şi măsuri la nivel educaţional şi social care includ „redefinirea unor politici puternic orientate în favoarea şcolilor de arte şi meserii, cu introducere practicii profesionale şi a şantierelor pilot de restaurare, conservare, consolidare” şi realizarea unor centre regionale pentru cercetarea şi dezvoltarea meseriilor tradiţionale. „În România, situaţia patrimoniului în ansamblul său se află în criză, starea fizică a lui se înrăutăţeşte progresiv şi pierderile sunt mai mari decât în cazul altor ţări din Europa. Toate aceste aspecte discordante, semnalate rezumativ, trebuie determinate să conducă la obţinerea unui larg consens în favoarea protejării şi conservării patrimoniului. Statul trebuie să se oblige să adopte măsuri preventive şi sancţiuni speciale, în cadrul principiului european de dezvoltare durabilă, pentru a asigura conservarea patrimoniului construit şi natural“, subliniază raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniu.

Vechea pictură bisericească, pradă distrugerilor climatice

În judeţul Cluj, raportul dă drept exemple de elemente de patrimoniu „agresate”, care sunt în stare de degradare, două castele şi două biserici. Picturile bisericilor de lemn din Transilvania au „suferit şi suferă un tratament discriminatoriu în raport cu arhitectura”, iar efortul restauratorilor este infim în comparaţie cu numărul distrugerilor. Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Câlna, comuna Vad a fost construită în secolul XVII, „păstrează încă etapele succesive ale picturilor murale executate în tempera şi a căror conservare necesită o intervenţie urgentă. Asemenea multor alte cazuri de pictură ţărănească din bisericile de lemn din Transilvania, tehnica fragilă cu liant organic, aplicată într-un microclimat cu precipitaţii abundente şi mari variaţii termice, stă la baza degradărilor grave pentru a căror remediere nu există un program de ansamblu coerent şi de lungă durată. La fel este cazul şi cu biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Cremenea, comuna Bobâlna. Pictura murală în tempera de aici a fost afectată de reparaţiile succesive ale bisericii şi necesită introducerea într-un program de conservare în care să reprezinte o prioritate.

Castelul Kornis din Mănăstirea, mândria Renaşterii transilvane, în ruină

Printre castelele şi conacele din Transilvania menţionate în raportul Comisiei Prezidenţiale se numără Castelul Kornis din Mănăstirea, „considerat o ilustrare de excepţie a Renaşterii în Transilvania”. Castelul a fost construit între 1575-1593 pe domeniul Mănăstirea şi „formează un corp plastic în care influenţe eterogene  - maghiare sau poloneze – trăiesc într-un echilibru estetic de excepţie”. Intrarea în castel avea o poartă încadrată de inorogi paraleli cu intrarea, inorogi care apar şi pe blazonul familiei Kornis. Protectoarea castelului era Maica Domnului, pe care inorogii se considera că o vegheau. În prezent, castelul este redus la o adunătură de ruine, cu excepţia turnului de poartă a cărui restaurare a fost începută în anii 70 şi n-a mai fost terminată niciodată. Primarul comunei Mica, Pavel Gorun, a declarat pentru România Liberă: "Nepoata Kornis Gabriela, care trăieşte la Budapesta, a depus în 2000 cerere de retrocedare, reactivată în 2006. Noi am avizat şi am dat decizia pentru clădire, dar dosarul a mers la Bucureşti pentru că doamna cere şi despăgubiri băneşti. Ea spunea ca vrea sa refacă totul în scop turistic, pentru noi ar fi benefic, dar nu prea mişcă nimic, trebuia sa se ocupe o fundaţie maghiară. Dacă nu se apucă de treabă, în primăvară vom lua noi măsuri pentru că degradarea se accentuează." În lista anexa a Legii 5/2000, obiectivul figurează ca "valoare de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente naţionale de valoare excepţională)".
Un alt exemplu de monument „agresat” este castelul Haller din Coplean, denumit şi castelul cu scoici, de la ornamentele aflate deasupra ferestrelor. Acesta a fost construit între anii 1735-1755 de către guvernatorul Transilvaniei Ioan Haller în stil baroc, ulterior fiindu-i adăugate ornamentaţii rococo. În 1948 castelul a fost confiscat de comunişti şi transformat în CAP. Urmaşii familie Haller au cerut restaurarea castelului, care se află în stare de ruină avansată, cu acoperişul şi bolţile prăbuşite şi interioarele complet distruse, deşi se află din 2004 pe Lista monumentelor istorice.

Renaşterea conacelor transilvănene

Castelul Banffy din Borşa, construit în secolul XIX în stil eclectic, cu elemente neobaroce şi neoclasice, nu poate fi restaurat, deoarece este în curs de retrocedare. Surse din administraţia Spitalului de Boli Psihice Cronice care îşi desfăşoară activitatea în castel au declarat pentru Gazeta de Cluj că spitalul este în litigiu cu moştenitoarea familiei Banffy, care a interzis orice modificări până la soluţionarea procesului. Exteriorul este în stare avansată de degradare şi deşi există foduri de la Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean pentru întreţinerea clădirii şi castelul se află pe Lista Monumentelor din Judeţul Cluj, restaurările nu pot fi începute.

Prinţul Charles şi principesa Margareta au salvat „Versailles-ul Transilvaniei”

În noiembrie 2006, România Liberă scria un articol despre „proiectul de resuscitare aristocrată şi de tradiţie” întreprins de urmaşii fostelor familii nobiliare din Transilvania, prin care aceştia doresc redobândirea proprietăţilor pierdute, în mare parte castele şi conace. „Din cele peste 100 de familii nobiliare, nu neapărat toate maghiare, 12 prezintă importanţă deosebită (…) Toţi reprezentanţii în viaţă ai acestor familii au pretenţii de retrocedare în Transilvania, conform legislaţiei româneşti. În seria proceselor de retrocedare demarate deja sau care urmează să fie iniţiate figurează şi marea parte a proprietăţilor celor 12 familii, care au contat mult în determinarea istorică din Transilvania în ultimele şapte secole. Între acestea sunt: Aghireşu - Cluj (Bocskay), Coplean - Cluj (curia Haller), Criş - Mureş (Bethlen), Hodod - Satu Mare (Wesseleny), Iernut - Mureş (Kornis-Rakoczy-Bethlen), Jibou - Sălaj (Wesseleny), Mănăstirea - Cluj (Kornis), Sânmiclăuş - Alba (Bethlen-Bruckenthal), Medieşul Aurit - Satu Mare (Lonya-Wesseleny), Bonţida - Cluj (Banffy), Brâncoveneşti - Mureş (Banffy)”, scrie România Liberă.
Un exemplu fericit din galeria monumentelor enumerate de România Liberă este castelul Banffy de la Bonţida, numit şi „Versailles al Transilvaniei”. Acesta este în stadiu avansat de restaurare, fapt datorat implicării mai multor organizaţii româneşti şi internaţionale. Proiectul de restaurare, patronat de Prinţul Charles şi principesa Margareta, este realizat de Fundaţia Transilvania Trust din Cluj, în parteneriat cu Institutul de Conservare a Clădirilor Istorice din Marea Britanie. Lucrările de restaurare sunt realizate după metodele utilizate de meşterii din perioada construcţiei, începutul secolului XVIII, lemnele sunt îmbinate cu piroane de lemn şi mortarul este făcut cu nisip şi var, fără ciment.

Sute de castele, conace şi biserici în paragină


În Germania, protecţia clădirilor istorice şi a monumentelor este responsabilitatea statelor, iar în Austria şi Elveţia această protecţie este finanţată prin lege federală. Aceste ţări consideră că protecţia patrimoniului prezervă proprietatea publică asupra bunurilor culturale şi protejează monumentele de distrugerea de către interese private sau comerciale. În România este necesar ajutorul din afară, în condiţiile în care legislaţia nu poate asigura nici protecţia obiectivelor la care s-a angajat în anexe, iar procesele de retrocedare opresc părţile interesate să înceapă operaţiuni de restaurare chiar şi în condiţiile în care finanţarea există.
Ministerul Culturii şi Cultelor a estimat că în judeţul Cluj aproape 200 de castele, conace, statui şi biserici au nevoie de conservare sau reabilitare. Lista monumentelor istorice cuprindea în 2004 aproape 1400 de obiective doar în judeţul Cluj. Situaţia este deosebit de gravă în mediul rural, unde cele mai multe biserici şi monumente istorice sunt în stare avansată de ruină. Dar nici în Cluj-Napoca situaţia nu este roz. Palatul Banffy, sediul Muzeului de Artă, deşi restaurat în parte, încă se confruntă cu elemente care pun în pericol şi patrimoniul mobil de aici.
Diana Gabor

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• Romanii refuza clonarea umana publicat în data de 11-04-2009
• Magistratii lefteri blocheaza justitia publicat în data de 11-07-2009
• >Românii din “boxa acuzatilor” publicat în data de 19-10-2008
• „Batrana” Constitutie, in „moarte clinica”  publicat în data de 24-10-2009
• CSM discriminează magistraţi publicat în data de 17-01-2009

Tag-uri

Romania cultura

Comentarii

Nici un comentariu nu a fost postat încă.