Turda, de la oras industrial la destinatie turistica
Intervievat de Gazeta de Cluj, primarul municipiului Turda a vorbit despre rolul pe care îl joacă Salina Turda într-un proiect mai amplu de dezvoltare a oraşului din punct de vedere turistic şi despre alte proiecte derulate de Consiliul Local Turda.
Rep: Care credeţi că au fost elementele care au contribuit la succesul în renovarea Salinei Turda?
Tudor Ştefănie
Succesul are ca şi element esenţial faptul că [Salina, n.red.] era obiectivul care reabilita viaţa economică şi socială a municipiului. Dădea o altă valoare comunităţii turdene prin realizarea lui şi schimba integral modul de dezvoltare în sensul că turismul era singura şansă pentru reabilitare economică a municipiului. Nu mai puteam merge pe partea de industrie, ci trebuia făcut ceva pentru dezvoltarea turismului. Succesul se datorează şi faptului că, dacă ţi-ai propus un obiectiv şi ai nişte termene atât de stricte, trebuie să ai şi capacitatea şi ambiţia de a atinge acel obiectiv la termenele stabilite pentru că nu ne permitem nici risipa banilor cheltuiţi până în acel moment şi pe care altfel trebuia să îi dai înapoi la Comunitatea Europeană şi în acelaşi timp eram în nişte grafice de realizare a acestor obiective pentru ca până prin 2015 Turda să fie rezolvată cu toate problemele de dezvoltare turistică şi tehnico-edilitară. Şi atunci pe lângă acest obiectiv, care eu cred că este cel mai spectaculos şi de referinţă, în primul rând se va auzi de Turda, se va vorbi de Salină. E foarte important că se vorbeşte de Turda, dar noi în paralel desfăşurăm multe alte proiecte de finanţare.
Rep: Puteţi să ne spuneţi mai multe despre aceste proiecte?
Tudor Ştefănie
Avem un proiect de 80 de milioane de euro pe infrastructură, ceea ce înseamnă apă, canal, staţie de epurare. Am avut un proiect finalizat în zona băilor sărate, de 500.000 de euro pe canalizare şi staţie de epurare separată. Avem un proiect în derulare anul acesta de asfaltări de drumuri, parcări în zona băilor sărate şi Durgău de şase milioane de euro, deci nu ne-am oprit. Avem un proiect de 7 milioane de euro, care a fost scos la licitaţie pentru proiectare şi execuţie la grădina zoologică. Deci toate aceste proiecte vor realiza o direcţie de strategie pentru dezvoltarea turistică a municipiului Turda. Sigur, avem 9 milioane de euro pe care îi derulăm acum pentru modernizări de străzi, castrul roman care va începe iarăşi pe un proiect de circa 30 de miliarde de lei vechi, avem un proiect pe modernizarea parcurilor, 25 de miliarde de lei, deci nu ne-am oprit pe acest singur obiectiv, el singur nu ar fi reprezentat mare lucru, că dacă nu ai drumuri asfaltate, nu ai canal, nu ai apă, nu ai curent în zona respectivă, nu ai proiecte de dezvoltare urbanistică nu are nici o valoare.
Rep: În ce fel credeţi că va contribui salina renovată la dezvoltarea turistică a oraşului?
Tudor Ştefănie
Proiectul în sine nu va produce foarte mari rezultate economice, să nu ne aşteptăm că el odată rezolvat va rezolva şi problema financiară acolo. Este un proiect mai mult social decât proiect de eficienţă economică. Însă, colateral faţă de acest proiect, dacă vin 150.000 de oameni la vizitare pe an, aceşti oameni vor cumpăra un artizanat, vor cumpăra o prezentare video cu salina, vor cumpăra servicii hoteliere, vor cumpăra mâncare, toate aceste mici afaceri se vor dezvolta colateral, pentru că acesta este punctul de atracţie, iar lumea când iese de acolo sau înainte de a intra va consuma celelalte servicii. Deci beneficiul comunităţii îl vedem sub această formă, nu că acolo angajăm 50 de oameni şi am rezolvat o problemă socială. Nu, va fi un lanţ de activităţi care se vor dezvolta în spatele acestui obiectiv şi fiecare activitate în parte va crea dezvoltare economică, mai mică sau mai mare, în funcţie de posibilităţile investitorilor privaţi, cu două persoane angajate, cu cinci, cu şase, şi va fi un mecanism care va funcţiona permanent ca un ceasornic, se va dezvolta din aproape în aproape. Şi acesta este efectul acestui obiectiv finalizat. Deci eu prevăd undeva în doi-trei ani de zile să avem noi baze de tratament, noi spaţii hoteliere, spaţii de agrement şi distracţie, sigur dezvoltări turistice. Cei care au terenuri şi acum nu au ce face cu ele le vor da o anumită întrebuinţare aducătoare de venituri. În plus, tot ce exista până acum ca şi patrimoniu public, privat, al nostru sau proprietate privată a diverselor societăţi comerciale sau privaţi de acolo, dacă ar fi să luăm înainte cât era valoarea casei şi a terenului şi cât este astăzi după finalizarea acestor obiective, în care ai apă, canal, drum asfaltat şi tot ce ai acolo, eu cred că valoarea imobilelor respective creşte undeva între 30-40%, potrivit studiillor de care dispunem, deci indirect creştem valoarea patrimonială a municipiului Turda.
Rep: Va fi noua autostradă un catalizator pentru turismul din zonă?
Tudor Ştefănie
S-a terminat acum autostrada, cel puţin până aici. Intrarea de pe autostradă este iarăşi o reuşită pentru Turda pentru că este singura ieşire pe 42 de kilometri. De pe autostradă vom avea semne indicatoare cu direcţionare spre salină. Era foarte bine să finalizăm în toamnă, n-am reuşit, dar e bine şi acum, pentru că sezonul începe undeva peste o lună - o lună jumătate de mişcare a clientelei noastre pentru salină. Deja avem foarte mulţi tur-operatori, ceea ce înseamnă agenţii de turism şi aşa mai departe, care se interesează şi care vor să ne introducă în oferta lor turistică pentru perioada anului următor. Însă ce trebuie să mai reţinem: n-o să putem primi mai mult de 150.000 de oameni, să nu ne gândim că anul acesta primim atâţia şi la anul un milion, nu avem cum să-i ducem pe acolo, e greu, sunt spaţii mici.
Rep: Cum se poate adapta spaţiul la un volum atât de mare de vizitatori?
Tudor Ştefănie
Va trebui să avem în vedere şi o extindere a programului sau o extindere a activităţilor în salină, cu alte galerii, cu alte zone de intrare. Deci, un maxim e prevăzut undeva la 150.000 pe an pentru o circulaţie normală şi de siguranţă în interiorul salinei. Nu va fi un obiectiv care poate primi un număr nelimitat de vizitatori. E şi o problemă de siguranţa circulaţiei în interior. A fost foarte greu până acum, până s-a finanţat, dar vă rog să mă credeţi că greul de-abia acum începe. Să gestionezi o asemenea realizare este mai greu decât combinatul metalurgic. Pentru că fiecare obiectiv are o gestiune separată, are un sistem de funcţionare separat, sunt multe lucruri pe sisteme moderne, aici îţi trebuie şi specialistul care să se ocupe şi oameni pe fiecare zonă. Vor fi tarife diferenţiate, aşadar gestiunea este grea.
Rep: Care sunt celelalte obiective turistice din zona Lacul Sărat?
Tudor Ştefănie
Pe lângă salină, pe exterior, noi am terminat anul trecut ştrandul în aer liber. Fac legătura între ştrand şi salină pentru că salina are, pe lângă atracţia turistică propriu-zisă, şi capacitatea de a trata bolile respiratorii: astmul bronşic, afecţiuni ale respiraţiei, acolo există în interior o zonă cu destinaţie pentru tratamentul căilor respiratorii, asistenţă medicală, aparatură de forţă, o zonă care este amenajată numai pentru aşa ceva, iar faţă de această procedură medicală, celelalte proceduri se pot desfăşura afară. În sezonul de vară sunt accesibile cele două lacuri, un ştrand mare cu două lacuri. Lacurile au capacităţi terapeutice. Apa din lacuri are capacitate terapeutică, pentru că este pentru boli circulatorii, ginecologice, reumatismale.
Rep: Aveţi proiecte şi pentru zona Durgău?
Tudor Ştefănie
Zona acesta va fi legată obligatoriu de zona de dincolo, unde este ştrandul acum, unde anul acesta vrem să realizăm o investiţie, unde vor fi vreo trei mii de metri pătraţi de parcări, lacurile de acolo vor fi şi ele amenajate pe timp de vară, şi vom deschide o procedură de negociere, parteneriat pentru investitorii care doresc împreună cu noi să realizeze primul complex balnear în zona Durgău, care înseamnă tratamente cu apa sărată încălzită şi celelalte, fizioterapie, tot ce înseamnă tratament balnear, spaţiu de cazare, spaţiu de alimentaţie publică şi suntem în discuţii pentru realizarea unei săli de sport, de agrement, iar de mare importanţă. Deci, dacă adunăm, acolo va fi salina, e ştrandul, pe partea cealaltă e ştrandul celălalt vechi cu lacurile din jur. În zona respectivă sunt parcările, va fi grădina zoologică pe toată zona de pădure, iar în spatele lor pot să fie asemenea dezvoltări de complexe cu destinaţie de turism şi tratament.
Rep: Va fi înfiinţată o nouă bază de tratament?
Tudor Ştefănie
Baza de tratament o realizăm în zona Durgău, deci am vrea să o începem anul acesta şi sperăm să o realizăm. Sunt mai mult proiecte, nu ştiu dacă aţi văzut la Debrecen Aqua Park-ul şi ce este acolo, arată foarte bine, deci sunt mai multe variante. Să vedem se potriveşte pentru noi, specialiştii o să ne spună. Profită de apa termală, ei au apa caldă. Însă aici este un altfel de tratament, deci faţă de ce se tratează acolo s-ar putea să fie mai bun tratamentul de aici, că apa sărată are cu totul alte calităţi în tratarea acestor afecţiuni. Să nu uităm că Turda este aşezată într-o zonă de interes, intersecţie de circulaţie dinspre Mureş, Câmpeni, Cluj, deci circulaţia este foarte mare, este la poarta Apusenilor, de aici la 60 de kilometri ai pârtii de schi, la Băişoara, s-au mai deschis altele. Ca amplasare geografică este foarte favorizată, aproape de Cheile Turzii. Noi vrem să transformăm oraşul dintr-un oraş industrializat puternic într-un oraş turistic, fiind şi foarte aproape de Târgu-Mureş şi de Cluj. Clujenii probabil că se vor retrage în zone mai liniştite, chiar dacă se vor mai crea, spre Cojocna, se vor face la Băile Someşeni. Însă cine asigură condiţiile cele mai bune şi mai repede va câştiga o clientelă mai numeroasă.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Articol vizualizat de 1587 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii