Aghiresu, comuna cu investitiile puse in ghips
Situată în zona Dealurilor Clujului, comuna Aghireşu a reprezentat şi reprezintă una dintre comunele din judeţul Cluj care a avut ca şi activitate de bază mineritul. Localnicii au avut timp de generaţii această ocupaţie, în carierele miniere mai vechi de un secol. De câţiva ani încoace comuna se află într-un proces de dezvoltare puternică, investitorii fiind foarte atraşi de această zonă.
Alcătuită din unsprezece sate (Aghireşu, Aghireşu Fabrici, Arghişu, Băgara, Dîncu, Dorolţu, Inucu, Leghia, Macău, Ticu, Colonie), comuna ocupă o suprafaţă de 105,79 km2 în zona colinară a Podişului Someşan şi are o populaţie de 7173 locuitori, fiind o localitate de gradul 1.
Primele exploatări au fost cele de cărbune
Mineritul se practică în Aghireşu încă din sec XVIII. În 1788 au fost descoperite zăcămintele de cărbune care au alcătuit bazinul carbonifer Sorecani (Aghireşu); documentele consemnează dechiderea unei galerii în hotarul satului Aghireşu în anul 1850. Treptat productia a crescut şi, în anul 1901, fraţii Zsigmond, care deveniseră proprietarii cărbunilor de la Sorecani, au vândut drepturile lor de exploatare unei noi companii cu capital belgian şi maghiar "Societe Belgo Hongroise des Mines". După numai 2 ani, societatea a vândut zăcămintele de cărbuni unei noi întreprinderi, Compagne des Mines de Fransy Transilvanye, cu sediul în Bruxelles. Această nouă societate acapareză în întregime exploatarea cărbunilor din zona Aghireşu, dispunând de un capital de 2 milioane de franci aur şi un teritoriu carbonifer de peste 6 milioane de metri pătraţi.
Începând cu a doua jumătate a secolului XIX, la Leghia începe exploatarea de piatră de ipsos şi calcar, dar numai în cantităţi mici, fiind utilizată în construcţii şi la amenajarea drumului. În anul 1911 a luat fiinţă actuala fabrică de ipsos, deschisă de Koch Carol Loch şi Holitscher, ca societate anonimă. În urma procesului de privatizare de după 1990, fabrica ajunge în proprietatea firmei SC Lafargeipsos SA Aghireşu. De asemenea, pe raza comunei Aghiresu s-au mai exploatat de către întreprinderea Sorecani SA, în locul numit Pârâul Ursului, începând cu anul 1928, nisipuri caolinoase şi cuarţoase.
Prima termocentrală din Europa
Astăzi nisipurile de la Aghireşu sunt exploatate de firma SC Bega Minerale Industriale SA Aghireşu. În afara societăţilor menţionate, pe raza localităţii şi-au desfăşurat activitatea şi alte întreprinderi şi secţii, cum ar fi trustul de Construcţii Montaje Miniere, secţia de Utilaj Transport şi secţia Chimică. Firma Lafarge deţine în acest moment un număr destul de mic de angajaţi, în jur de 75 cu personal TESA, iar Bega 100.
Prin funcţionarea a şase unităţi economice de profil minier pe raza comunei, au existat aici existau în jur de 3000 de muncitori, dar acum, după desfiinţarea unora dintre ele, au rămas doar două în acest moment, companii care se ocupă de exploatarea caolinului şi a ghipsului. Astfel, “lipsa locurilor de muncă reprezintă una dintre problemele majore ale localităţii”, ne-a declarat primarul Lehene Sorin. Închiderea unor exploatări precum şi reducerea activităţii de minerit a condus la disponibilizarea şi pensionarea a aproximativ 2600 de persoane.
Legat tot de trecutul acestei comune trebuie menţionat faptul că aici a existat prima termocentrală din Europa, exploatările de cărbune brun din bazinul Ticu au susţinut cu materie primă această termocentrală.
Înapoi la Laguna Albastră
Patrimoniul turistic de natură antropică constituie principala forţă de atracţie turistică a comunei, reprezentat de edificii istorice, religioase, structuri de primire şi cazare turistică şi elemente etnografice. Un punct de atracţie pentru locuitorii din judeţ îl reprezintă Laguna Albastră, un lac format în urma escavărilor miniere. Primarul ne-a decalrat că a încercat, împreună cu autorităţile din Gârbău, un proiect de amenajare cu tot ceea ce implică aceasta: împrejmuire, locuri de campare, surse de apă, iluminat, însă deocamdată acest lucru nu este posibil, întrucât comuna Gârbâu nu mai este eligibilă pentru accesarea de fonduri europene. Tot primarul a declarat pentru Gazeta de Cluj că a întâmpinat o serie de probleme privind această investiţie şi nu a găsit încă o metodă de finanţare doar pentru amenajarea acestui loc. Ei ar trebui să activeze ca şi staţiune pentru a câştiga anumite proiecte ce ţin de acest domeniu.
Acel teren a fost cumpărat de către firma Sun Garden, ai cărei reprezentanţi vor să investească în amenajarea unor terenuri de golf. Un alt mare investitor îl reprezintă firma Knauf, producători de gips-carton, care a cumpărat în 2003 de la primărie circa 40 de hectare de teren şi au mai achiziţionat în plus şi de la persoane fizice teren în zona Leghia, în susbsolul căruia se află zăcământ tot de gips. Reprezentanţii Knauf România au decis să facă această fabrică în Huedin, dar aşteaptă să fie adus gazul în oraş pentru a se putea bucura de anumite facilităţi.
Dezvoltarea comunei Aghireşu presupune implementarea unor politici locale şi zonale multianuale, elaborate participativ, şi investiţii în sectoare prioritare, care să conducă la îmbunătăţirea mediului economic şi social al comunei. Viitoarele proiecte în care vrea sa investesca primarul sunt în acest moment : realizarea unei baze sportive, jumătate din lucrare fiind gata, reabilitarea Casei de cultură, care a fost construită în 1978 şi în acest moment se află în paragină, amanajarea unei parc central, cu spaţii verzi.
Această comună deţine de asemenea monumente istorice, respectiv biserici foarte vechi în Aghireşu Sat, Ticu Colonie şi Ticu. Autorităţile aşteaptă introducerea gazului în anul 2010, prin magistrala dinspre Jibou. Primăria deţine un sediu nou încă din 2007, aceasta fiind fosta policlinică a comunei, pe care edilii au reabilitat-o şi, astfel, acum îşi desfăsoară activitatea într-una modernă.
Adina Botîrcă
Alcătuită din unsprezece sate (Aghireşu, Aghireşu Fabrici, Arghişu, Băgara, Dîncu, Dorolţu, Inucu, Leghia, Macău, Ticu, Colonie), comuna ocupă o suprafaţă de 105,79 km2 în zona colinară a Podişului Someşan şi are o populaţie de 7173 locuitori, fiind o localitate de gradul 1.
Primele exploatări au fost cele de cărbune
Mineritul se practică în Aghireşu încă din sec XVIII. În 1788 au fost descoperite zăcămintele de cărbune care au alcătuit bazinul carbonifer Sorecani (Aghireşu); documentele consemnează dechiderea unei galerii în hotarul satului Aghireşu în anul 1850. Treptat productia a crescut şi, în anul 1901, fraţii Zsigmond, care deveniseră proprietarii cărbunilor de la Sorecani, au vândut drepturile lor de exploatare unei noi companii cu capital belgian şi maghiar "Societe Belgo Hongroise des Mines". După numai 2 ani, societatea a vândut zăcămintele de cărbuni unei noi întreprinderi, Compagne des Mines de Fransy Transilvanye, cu sediul în Bruxelles. Această nouă societate acapareză în întregime exploatarea cărbunilor din zona Aghireşu, dispunând de un capital de 2 milioane de franci aur şi un teritoriu carbonifer de peste 6 milioane de metri pătraţi.
Începând cu a doua jumătate a secolului XIX, la Leghia începe exploatarea de piatră de ipsos şi calcar, dar numai în cantităţi mici, fiind utilizată în construcţii şi la amenajarea drumului. În anul 1911 a luat fiinţă actuala fabrică de ipsos, deschisă de Koch Carol Loch şi Holitscher, ca societate anonimă. În urma procesului de privatizare de după 1990, fabrica ajunge în proprietatea firmei SC Lafargeipsos SA Aghireşu. De asemenea, pe raza comunei Aghiresu s-au mai exploatat de către întreprinderea Sorecani SA, în locul numit Pârâul Ursului, începând cu anul 1928, nisipuri caolinoase şi cuarţoase.
Prima termocentrală din Europa
Astăzi nisipurile de la Aghireşu sunt exploatate de firma SC Bega Minerale Industriale SA Aghireşu. În afara societăţilor menţionate, pe raza localităţii şi-au desfăşurat activitatea şi alte întreprinderi şi secţii, cum ar fi trustul de Construcţii Montaje Miniere, secţia de Utilaj Transport şi secţia Chimică. Firma Lafarge deţine în acest moment un număr destul de mic de angajaţi, în jur de 75 cu personal TESA, iar Bega 100.
Prin funcţionarea a şase unităţi economice de profil minier pe raza comunei, au existat aici existau în jur de 3000 de muncitori, dar acum, după desfiinţarea unora dintre ele, au rămas doar două în acest moment, companii care se ocupă de exploatarea caolinului şi a ghipsului. Astfel, “lipsa locurilor de muncă reprezintă una dintre problemele majore ale localităţii”, ne-a declarat primarul Lehene Sorin. Închiderea unor exploatări precum şi reducerea activităţii de minerit a condus la disponibilizarea şi pensionarea a aproximativ 2600 de persoane.
Legat tot de trecutul acestei comune trebuie menţionat faptul că aici a existat prima termocentrală din Europa, exploatările de cărbune brun din bazinul Ticu au susţinut cu materie primă această termocentrală.
Înapoi la Laguna Albastră
Patrimoniul turistic de natură antropică constituie principala forţă de atracţie turistică a comunei, reprezentat de edificii istorice, religioase, structuri de primire şi cazare turistică şi elemente etnografice. Un punct de atracţie pentru locuitorii din judeţ îl reprezintă Laguna Albastră, un lac format în urma escavărilor miniere. Primarul ne-a decalrat că a încercat, împreună cu autorităţile din Gârbău, un proiect de amenajare cu tot ceea ce implică aceasta: împrejmuire, locuri de campare, surse de apă, iluminat, însă deocamdată acest lucru nu este posibil, întrucât comuna Gârbâu nu mai este eligibilă pentru accesarea de fonduri europene. Tot primarul a declarat pentru Gazeta de Cluj că a întâmpinat o serie de probleme privind această investiţie şi nu a găsit încă o metodă de finanţare doar pentru amenajarea acestui loc. Ei ar trebui să activeze ca şi staţiune pentru a câştiga anumite proiecte ce ţin de acest domeniu.
Acel teren a fost cumpărat de către firma Sun Garden, ai cărei reprezentanţi vor să investească în amenajarea unor terenuri de golf. Un alt mare investitor îl reprezintă firma Knauf, producători de gips-carton, care a cumpărat în 2003 de la primărie circa 40 de hectare de teren şi au mai achiziţionat în plus şi de la persoane fizice teren în zona Leghia, în susbsolul căruia se află zăcământ tot de gips. Reprezentanţii Knauf România au decis să facă această fabrică în Huedin, dar aşteaptă să fie adus gazul în oraş pentru a se putea bucura de anumite facilităţi.
Dezvoltarea comunei Aghireşu presupune implementarea unor politici locale şi zonale multianuale, elaborate participativ, şi investiţii în sectoare prioritare, care să conducă la îmbunătăţirea mediului economic şi social al comunei. Viitoarele proiecte în care vrea sa investesca primarul sunt în acest moment : realizarea unei baze sportive, jumătate din lucrare fiind gata, reabilitarea Casei de cultură, care a fost construită în 1978 şi în acest moment se află în paragină, amanajarea unei parc central, cu spaţii verzi.
Această comună deţine de asemenea monumente istorice, respectiv biserici foarte vechi în Aghireşu Sat, Ticu Colonie şi Ticu. Autorităţile aşteaptă introducerea gazului în anul 2010, prin magistrala dinspre Jibou. Primăria deţine un sediu nou încă din 2007, aceasta fiind fosta policlinică a comunei, pe care edilii au reabilitat-o şi, astfel, acum îşi desfăsoară activitatea într-una modernă.
Adina Botîrcă
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1899 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.