Viceprimarul Clujului, Laszlo Attila, a vorbit pentru Gazeta de Cluj despre proiectele de dezvoltare a zonei metropolitane. Una dintre priorităţi o reprezintă dezvoltarea transportului în respectiva zonă. El a anunţat că anul acesta este posibil să fie dată în funcţiune noua groapă de gunoi ecologică a oraşului.


Reporter: UDMR a primit Ministerul Mediului. Ce politici diferite vizează Uniunea?

Laszlo Atilla:

Mi-aţi pus o întrebare dificilă, pentru că liniile de acţiune în domeniul mediului sunt trasate până în 2013, adică bugetul Uniunii Europene şi asta se referă la problemele generale de mediu: deşeuri, cursuri de apă, programul de împăduriri, unde în anii precedenţi au fost depuse o serie de proiecte care au fost declarate câştigătoare şi trebuie să se asigure finanţatea. Foarte probabil că posibilitatea de mişcare cu prea multe noutăţi este destul de limitată, dar sunt câteva proiecte mai interesante cum este cel de la Roşia Montană.

Reporter: Ne puteţi prezenta o soluţie pentru groapa de gunoi a Clujului? Mai exact: locaţia indentificată, investiţie preconizată şi tehnologia folosită.

Laszlo Atilla: În primul rând m-aş bucura să se demareze investiţia şi să se depună, pentru că PUZ-ul a fost deja aprobat inclusiv de Consiliul Local şi să demarăm lucrările. Acolo sunt două lucruri distincte: una deschiderea gropii ecologice şi cealaltă închiderea gropii actuale, una este o bombă ecologică, cealaltă trebuie să fie dezvoltată. În legătură cu groapa ecologică sper să fie mai operativi, atât colegii de la Consiliul Judeţean, deoarece ei se ocupă de proiect şi foarte probabil şi Agenţia de Mediu, respectiv ministerul Mediului va trebui să se mişte un pic mai repede. În una din discuţiile avute cu ei mi-au relatat că încă nu au avizul de mediu. Noi, la rândul nostru, ne-am făcut treaba în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei juridice ale terenurilor din preajmă. Locaţia respectivei gropi este în apropierea celei actuale, triunghiul dintre Cluj, Comuna Feleac şi Comuna Apahida, dar pe raza administrativă a Clujului. Termenul de finalizare este data de 15 iulie 2010.

Reporter: Ce se va întâmpla cu Pata Rât?

Laszlo Atilla: Va intra înt-un proces de închidere cu etape destul de bine stabilite care urmează să fie pus în aplicare odată cu deschiderea celuilalt. Ştiu doar că Pata Rât se extinde cam cu 2,5 - 3 hectare în fiecare an din cauza lipsei de spaţiu. Şi mai există şi planul de management al deşeurilor la nivel judeţean, Planul Integrat de Management al Deşeurilor, cu staţiile de sortare, cu introducerea colectării selective; fiecare autoritate a început să-şi facă treaba în cest domeniu. Atunci când vom fi capabili şi avem unde să depozităm, probabil că şi în municipiu vom ajunge la o selecţie colectivă a deşeurilor.

Reporter: Care este poziţia Uniunii faţă de proiectul Roşia Montană?

Laszlo Atilla: Deocamdată poziţia oficială este negativă. Spun acest lucru din mai multe motive: există o lege care interzice folosirea cianurii, un al doilea motiv ar fi faptul că nu există un aviz de mediu pentru această investiţie şi între timp s-au făcut din nou demersurile pentru obţinerea acestui aviz de mediu, s-au modificat tehnologiile folosite şi cred că trebuie să-i lăsăm pe oamenii de specialitate să ia decizia potrivită privind această problemă. Ca şi persoană fizică vă pot spune câteva argumente proprii care probabil că diferă: numele Roşia Montană provine de la faptul că în acel loc a existat un pârâu cu apă roşie, deci foarte probabil este faptul că poluarea nu provine de ieri sau de alaltăieri sau de când se extrage aurul sau argintul din zona respectivă, ci ea datează de secole sau chiar de mii de ani. Cred că cel mai potrivit ar fi să-i lăsăm pe oamenii care se ocupă de acest domeniu să clarifice acest aspect. În anul 2010 nu mai putem accepta investiţii care să creeze probleme, mai ales în domeniul mediului; părerea mea, dacă vor reuşi să-şi rezolve aceste probleme, prin tehnologia adoptată, prin înfăptuirea unor investiţii de mediu care să evite eventualele poluări accidentale, atunci nu văd de ce ar trebui să ne opunem unor investiţii majore într-o zonă deficitară cu locuri de muncă. Intervine de asemenea aspectul sentimental şi cultural, dar nu acest lucru trebuie rezolvat de către cei care vor să investească în această mină. Pe de altă parte cred că se duce un discurs unilateral pe marginea aurului şi argintului exploatat din această zonă. Părerea mea este că acolo mai există şi altceva şi n-a fost sensibilizată populaţia, pentru că fiecare dintre noi foloseşte calculatorul dar foarte puţini ştiu că în componenţa calculatorului intră şi o cantitate destul de apreciabilă de aur, în componentele electronice. Nu numai bijuterii se fac din aur, ci mai multe lucruri, şi din moment ce există o cerere de ce să nu profităm. Ar trebui să evităm acele situaţii în care doar extragem şi exportăm materii prime, ar fi de preferabilă o regândire a acestui proiect pentru a se adăuga noi şi noi paşi tehnologici, să nu ajungă să fie expotată materia primă sub formă brută, ci să se ajungă la dezvoltarea unei industrii de componente electronice sau altele care aduc venituri în plus statului şi oferă locuri de muncă şi pentru alte categorii sociale nu numai în domeniul mineritului. Vă repet faptul că aceasta este o opinie personală.

Reporter: Care sunt proiectele de dezvoltare a oraşului / zona metropolitană?

Laszlo Atilla: Este o oportunitate foarte mare pentru orasul nostru, mai ales privind  sursele de finanţare pentru acele facilităţi urbane care ne stau la dispoziţie în această clipă, respectiv până în 2020. Acesta este motivul pentru care vrem să profităm de aceste oportunităţi, dar ca şi sarcină primară era să ne asociem cu aceste localităţi şi trebuie să recunosc că nu a fost chiar aşa usor să ne înţelegem cu autorităţile localităţilor din jurul Clujului, autorităţi care nu au fost familiarizate cu acest termen. Până la urmă au reuşit să înţeleagă că nu este vorba de o subjugare a unuia sau a altuia, ci pur şi simplu este o colaborare, sunt anumite sevicii care trebuie să deservească o zonă mai mare. Probabil chiar managementul deşeurilor este o temă unde suntem interesaţi toţi reprezentanţii autorităţilor din această zonă metropolitană. Cred că nu ne-am bucura ca fiecare dintre noi să avem groapa noastră exclusivă de gunoi. Un alt aspect îl reprezintă transportul urban şi periurban. Nu demult existau autobuzele RATUC care circulau până în Floreşti, în momentul de faţă acestea nu mai există pentru că s-a schimbat legislaţia. Acum am creat condiţiile din nou ca, prin această zonă metropolitană care are personalitate juridică, va avea şi administraţie proprie, să rezolve acele servicii care deservesc o zonă mai mare. Putem accesa fonduri pentru dezvoltarea transportului periurban, am şi depus proiecte în acest sens, un exemplu ar fi reabilitarea sau modernizarea liniei de tramvai. Prin acest sistem vrem, de exemplu să venim în ajutorul cetăţeanului care locuieşte în cartierul Mănăştur şi are locul de muncă în Jucu. Perioada de înfiinţare a zonei metropolitane a fost întotdeauna grevată de campaniile electorale şi ne-a fost greu până am lămurit că vorbim de oportunităţi de finanţare şi că nu contează fiecare din ce partid face parte. E adevărat că ne asociem în vederea realizării unui scop, dar întotdeauna există un lider de proiect. Acela este cel care depune proiectul în asociere cu celălalt, dar nu ambii îşi primesc partea, pentru că există un management de proiect care atinge două obiective pe cele două raze administrative distincte. Din fericire am trecut de perioada neînţelegerilor, chiar ultimele întâlniri au demonstrat faptul că există o colaborare şi o înţelegere mult mai eficientă.
Clujul îşi are limitele sale, devenim din ce în ce mai aglomeraţi şi zona metropolitană ne asigură terenurile necesare pentru anumite investiţii, Jucu fiind unul dintre cele mai elocvente cazuri.
Putem spune că deţinem cea mai modernă şi competitivă strategie a zonelor metropolitane, sau cel puţin din câte am văzut eu la nivel naţional. Ştim care sunt priorităţile şi domeniile prioritare pentru oraş şi zona metropolitană. În această strategie au fost clarificate priorităţile: avem nevoie de locuri de muncă în domenii care au capacitatea de absorţie a tinerilor care studiază la noi. Dorim ca toată lumea să se simtă cât mai bine, să aibă acele facilităţi care sunt necesare (şcoli, grădiniţe, universităţi, spitale, edificii de cultură, condiţii de recreere, infrastructură).

Reporter: Având în vedere o creştere demografică a Clujului, cum vedeţi o eventuală introducere a metroului şi pe ce axă?


Laszlo Atilla: În ceea ce priveşte partea demografică a Clujului avem o mare problemă – până în 2009 şi-au dat Bacalaureatul copiii născuţi înainte de 1990. Era un număr de aproximativ 8200 de copii, urmând o perioadă de descreştere şi anul trecut s-a ajuns la un număr de 2600.
Va trebui să reglementăm politica de dezvoltare a învăţământului preuniversitar într-o primă etapă. Dacă în 2004 două treimi din numărul de tineri au vrut să plece din ţară, în 2008 tot aproximativ două treimi vor să rămână în Cluj sau în jurul Clujului. Un impediment ar fi rezolvarea situaţiei locative. Depunem eforturi de construcţie a apartamentelor pentru tineri şi încercăm să creem condiţii ca cei care au bani să ofere locuri de muncă acestor tineri. Considerăm tineretul ca fiind cheia dezvoltării. Trebuie să profităm de mediul universitar, de oportunitatea oferită de un număr foarte mare de tineri care vin să studieze în Cluj-Napoca şi sperăm să avem acest trend ascendent o lungă perioadă de vreme. Foarte important este faptul că nu ne-a scăzut populaţia

Reporter: În ce mod se va continua reabilitarea centrului vechi a Clujului? Ce artere vor deveni pietonale?

Laszlo Atilla: Într-o primă etapă vom avea spaţii de diferite dimensiuni legate de străzi pietonale. O a treia zonă pietonală a Clujului, după cele de pe Bulevardul Eroilor şi Piaţa Muzeului va fi cea formată din străzile Potaissa, I.M Klein, Fortăreţei şi strada din spatele magazinului Central şi astfel vom avea acel ansamblu de stiluri arhitecturale pietonale.
Sper să rezolvăm reabilitarea faţadelor anumitor clădiri şi să obţinem acel proiect de finanţare de reabilitare a zonelor istorice, aşa cum s-a realizat în oraşul Sibiu.

 Reporter: Cum vedeţi un proiect de regionalizare a României?

Laszlo Atilla: Părerea mea este că situaţia actuală a României este depăşită. Aş vedea regiuni care cuprind două sau trei judeţe actuale, care să aibă un consiliu regional cu o serie de instituţii care deservesc acest lucru, iar această regiune să fie deservită de un aparat administrativ. Cele mai compatibile ar putea fi Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Maramureş. Trebuie punctat faptul că există o serie de funcţiuni care deservesc o anumită regiune.



    Adina Botîrcă