"Un magistrat care a colaborat cu Securitatea este santajabil"
Judecătoarea Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), a trimis săptămâna trecută a scrisoare de protest faţă de alegerea noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Motivul: funcţia de preşedinte al CSM a fost adjudecată de judecătoarea Florica Bejinaru, de la Tribunalul Mehedinţi, care a fost deconspirată de CNSAS în 2006 drept colaborator al fostei Securităţi. Dana Gârbovan a explicat pentru Gazeta de Cluj cum afectează această alegere imaginea întregii justiţii româneşti.
Rep. UNJR a protestat faţă de alegerea de săptămâna trecută a noii concuceri a CSM, mai precis de alegerea judecătoarei Florica Bejinaru în funcţia de preşedinte, magistrat care a colaborat cu Securitatea. De ce aţi protestat?
Dana Gârbovan:
S-a tot vorbit în ultimii ani de necesitatea lustraţiei în magistratură, absolut necesară credem noi. Protestul nostru a vizat imaginea pe care o astfel de alegere o transmite societăţii. Justiţia trebuie să reprezinte un reper moral al societăţii, există componenta încrederii în sistemul judiciar, fără de care acesta nu poate funcţiona. Cota de încredere este, oricum, foarte scăzută, aceasta şi din motive obiective. Întotdeauna partea care pierde un proces va fi nemulţumită de soluţie, deci, teoretic, cel puţin jumătate din cetăţenii care au contact cu sistemul sunt nemulţumiţi. Revenind, nu poţi pretinde cetăţenilor să aibă încredere în actul de justiţie dacă nu ne lămurim trecutul.
Rep. Ce relevanţă are că actualul preşedinte al Consiliului a colaborat cu Securitatea înainte de 1989?
Dana Gârbovan:
În primul rând, un magistrat care a colaborat cu Securitatea este perceput ca un om influenţabil, la extrem chiar şantajabil. Cazul judecătoarei amintite reprezintă simbolul tipului de societate împotriva căruia am luptat. Faptul că relaţia sa cu fosta Securitate nu a fost catalogată drept poliţie politică este irelevant. Preşedintele CSM reprezintă chiar imaginea justiţiei, iar oamenii identifică această imagine cu întreg sistemul, ceea ce nu este de bun augur.
Rep. A mai existat o tentativă de revocare din funcţie a judecătoarei Florica Bejinaru, imediat după ce CNSAS a deconspirat-o drept colaboratoare a fostei Securităţi.
Dana Gârbovan:
Chiar adunarea generală a Tribunalului Cluj a declanşat în 2006 procedura de revocare, promovată cu 26 de voturi pentru şi 4 împotrivă, dar procedura a rămas nefinalizată. Tribunalul a anunţat atunci CSM pentru ca acesta să convoace adunările generale ale tribunalelor din toată ţara. CSM nu a fost ferm în această privinţă, ci a lăsat la latitudinea preşedinţilor de instanţe convocarea acestor adunări. Astfel doar şapte tribunale au convocat adunările generale, iar judecătorii respectivelor instanţe au votat pentru revocarea din funcţie a Foricăi Bejinaru, ceea ce nu a fost suficient.
Rep. A fost legală alegerea Floricăi Bejinaru în funcţia de preşedinte al CSM?
Dana Gârbovan:
Cred că a fost nelegală, prin ricoşeu, mai precis alegerea vicepreşedintelui este lovită de nulitate (în persoana procurorului Graţiana Isac, care a mai deţinut acest mandat în anul 2008 – n.red.). Legea 317/2004 prevede că preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt aleşi pentru un mandat de un an care nu poate fi reînnoit şi că provin din secţii diferite. Din punctul meu de vedere, leguitorul a vrut ca, în cei şase ani de mandat al membrilor Consiliului, măcar o dată funcţia de preşedinte să fie ocupată de un procuror (Secţia pentru procurori ai CSM are cinci membri aleşi, care pot ocupa una dintre cele două funcţii – n.red.). Membrii Consiliului au interpretat forţat legea, considerând că mandatul nu poate fi reînnoit doar consecutiv, nu pur şi simplu.
Rep. UNJR a solicitat demisia tuturor membrilor CSM. Ce şanse există?
Dana Gârbovan:
Aţi auzit în ultimele zile de vreo intenţie de demisie? Există aceleaşi şanse ca şi în cazul procedurii de revocare declanşate acum trei ani şi jumătate de Tribunalul Cluj. Nu am primit nici un fel de reacţie din partea CSM la solicitarea noastră.
Rep. Actualul Consiliu e la ultimul an de mandat din cei şase. Ce speraţi de la viitorul CSM?
Dana Gârbovan:
Putem spera că am învăţat ceva din experienţa anului 2004, când au fost aleşi actualii membri ai CSM. Atunci nu aveam mijloace de comunicare eficiente între magistraţi. De pildă, dintre actualii membri doar Alexandrina Rădulescu (de la Judecătoria Cluj-Napoca – n.red.) s-a deplasat atunci în teritoriu pentru discuţii cu magistraţii. UNJR încearcă să demareze un proiect, sperăm să lansăm şi un site de internet, prin care să generăm dezbateri în cadrul Curţilor de Apel din ţară cu privire la responsabilităţile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a nu ne trezi în toamnă că iar votăm în funcţie de influenţe, de nume etc.
Rep. CSM a fost perceput mai degrabă ca un sindicat al magistraţilor, mai puţin implicat în răspunderea disciplinară a acestor pentru grave erori judiciare.
Dana Gârbovan:
Consiliul a avut un comportament sindical doar în ce priveşte conflictele cu executivul pe marginea drepturilor salariale ale magistraţilor. La noi nu este legiferată cum ar trebui răspunderea disciplinară a magistraţilor. În sistemul italian, de pildă, este definită „greşeala inescuzabilă”, adică eroarea magistratului este atât de flagrantă (pronunţare pe lege abrogată, mandat de arestare pentru limita legală etc.) încât conduce la excluderea acestuia din sistem. Sistemul românesc nu este unul „cristal”, în care să fi dispărut sferele de influenţă. Sunt foarte multe de făcut, inclusiv în ce priveşte numirile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procedura este total netransparentă. Se depun candidaturi la CSM, care decide, fără criterii clare de departajare, care va fi înaintată preşedintelui României. De aceea s-a întâmplat acum ca şeful statului să respingă propunerea Consiliului (preşedintele Traian Băsescu a refuzat numirea judecătoarei Lidia Bărbulescu, membru CSM, în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi – n.red.).
Dorin Petrişor
Rep. UNJR a protestat faţă de alegerea de săptămâna trecută a noii concuceri a CSM, mai precis de alegerea judecătoarei Florica Bejinaru în funcţia de preşedinte, magistrat care a colaborat cu Securitatea. De ce aţi protestat?
Dana Gârbovan:
S-a tot vorbit în ultimii ani de necesitatea lustraţiei în magistratură, absolut necesară credem noi. Protestul nostru a vizat imaginea pe care o astfel de alegere o transmite societăţii. Justiţia trebuie să reprezinte un reper moral al societăţii, există componenta încrederii în sistemul judiciar, fără de care acesta nu poate funcţiona. Cota de încredere este, oricum, foarte scăzută, aceasta şi din motive obiective. Întotdeauna partea care pierde un proces va fi nemulţumită de soluţie, deci, teoretic, cel puţin jumătate din cetăţenii care au contact cu sistemul sunt nemulţumiţi. Revenind, nu poţi pretinde cetăţenilor să aibă încredere în actul de justiţie dacă nu ne lămurim trecutul.
Rep. Ce relevanţă are că actualul preşedinte al Consiliului a colaborat cu Securitatea înainte de 1989?
Dana Gârbovan:
În primul rând, un magistrat care a colaborat cu Securitatea este perceput ca un om influenţabil, la extrem chiar şantajabil. Cazul judecătoarei amintite reprezintă simbolul tipului de societate împotriva căruia am luptat. Faptul că relaţia sa cu fosta Securitate nu a fost catalogată drept poliţie politică este irelevant. Preşedintele CSM reprezintă chiar imaginea justiţiei, iar oamenii identifică această imagine cu întreg sistemul, ceea ce nu este de bun augur.
Rep. A mai existat o tentativă de revocare din funcţie a judecătoarei Florica Bejinaru, imediat după ce CNSAS a deconspirat-o drept colaboratoare a fostei Securităţi.
Dana Gârbovan:
Chiar adunarea generală a Tribunalului Cluj a declanşat în 2006 procedura de revocare, promovată cu 26 de voturi pentru şi 4 împotrivă, dar procedura a rămas nefinalizată. Tribunalul a anunţat atunci CSM pentru ca acesta să convoace adunările generale ale tribunalelor din toată ţara. CSM nu a fost ferm în această privinţă, ci a lăsat la latitudinea preşedinţilor de instanţe convocarea acestor adunări. Astfel doar şapte tribunale au convocat adunările generale, iar judecătorii respectivelor instanţe au votat pentru revocarea din funcţie a Foricăi Bejinaru, ceea ce nu a fost suficient.
Rep. A fost legală alegerea Floricăi Bejinaru în funcţia de preşedinte al CSM?
Dana Gârbovan:
Cred că a fost nelegală, prin ricoşeu, mai precis alegerea vicepreşedintelui este lovită de nulitate (în persoana procurorului Graţiana Isac, care a mai deţinut acest mandat în anul 2008 – n.red.). Legea 317/2004 prevede că preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt aleşi pentru un mandat de un an care nu poate fi reînnoit şi că provin din secţii diferite. Din punctul meu de vedere, leguitorul a vrut ca, în cei şase ani de mandat al membrilor Consiliului, măcar o dată funcţia de preşedinte să fie ocupată de un procuror (Secţia pentru procurori ai CSM are cinci membri aleşi, care pot ocupa una dintre cele două funcţii – n.red.). Membrii Consiliului au interpretat forţat legea, considerând că mandatul nu poate fi reînnoit doar consecutiv, nu pur şi simplu.
Rep. UNJR a solicitat demisia tuturor membrilor CSM. Ce şanse există?
Dana Gârbovan:
Aţi auzit în ultimele zile de vreo intenţie de demisie? Există aceleaşi şanse ca şi în cazul procedurii de revocare declanşate acum trei ani şi jumătate de Tribunalul Cluj. Nu am primit nici un fel de reacţie din partea CSM la solicitarea noastră.
Rep. Actualul Consiliu e la ultimul an de mandat din cei şase. Ce speraţi de la viitorul CSM?
Dana Gârbovan:
Putem spera că am învăţat ceva din experienţa anului 2004, când au fost aleşi actualii membri ai CSM. Atunci nu aveam mijloace de comunicare eficiente între magistraţi. De pildă, dintre actualii membri doar Alexandrina Rădulescu (de la Judecătoria Cluj-Napoca – n.red.) s-a deplasat atunci în teritoriu pentru discuţii cu magistraţii. UNJR încearcă să demareze un proiect, sperăm să lansăm şi un site de internet, prin care să generăm dezbateri în cadrul Curţilor de Apel din ţară cu privire la responsabilităţile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a nu ne trezi în toamnă că iar votăm în funcţie de influenţe, de nume etc.
Rep. CSM a fost perceput mai degrabă ca un sindicat al magistraţilor, mai puţin implicat în răspunderea disciplinară a acestor pentru grave erori judiciare.
Dana Gârbovan:
Consiliul a avut un comportament sindical doar în ce priveşte conflictele cu executivul pe marginea drepturilor salariale ale magistraţilor. La noi nu este legiferată cum ar trebui răspunderea disciplinară a magistraţilor. În sistemul italian, de pildă, este definită „greşeala inescuzabilă”, adică eroarea magistratului este atât de flagrantă (pronunţare pe lege abrogată, mandat de arestare pentru limita legală etc.) încât conduce la excluderea acestuia din sistem. Sistemul românesc nu este unul „cristal”, în care să fi dispărut sferele de influenţă. Sunt foarte multe de făcut, inclusiv în ce priveşte numirile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procedura este total netransparentă. Se depun candidaturi la CSM, care decide, fără criterii clare de departajare, care va fi înaintată preşedintelui României. De aceea s-a întâmplat acum ca şeful statului să respingă propunerea Consiliului (preşedintele Traian Băsescu a refuzat numirea judecătoarei Lidia Bărbulescu, membru CSM, în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi – n.red.).
Dorin Petrişor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 856 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii