Congresul victoriei definitive a socialismului
Era toamna lui 1989. O toamnă în care se numărau „măreţele realizări” şi acţiunile de propagandă pentru iubitul conducător. Primul eveniment măreţ, considerat ca o ultimă repetiţie înainte de Congresul al XIV-lea era aniversare de 45 de ani de la „victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 august 1944”.
Potrivit documentelor şi cercetărilor lui Robert Furtos dintr-o lucrare intitulată „Comitetul Judeţean Maramureş al PCR toamna anului 1989”, pentru adunarea din capitală, Maramureşul urma să trimită un grup de 500 de oameni, în cadrul cărora „neaparat în primele 2-3 rânduri să fie mineri, metalurgişti, aşa cum s-a stabilit,, 300 muncitori, 150 ţărani şi 50 de intelectuali”.
La 21 august urma să aibă loc în Baia Mare „demonstraţia oamenilor muncii”, pentru care trebuia construită o tribună cu o capacitate de 300 de locuri. La eveniment trebuiau să fie prezenţi peste 80.000 de oameni, din diferite întreprinderi. Directivele erau clare: „sălile să fie pline, oamenii să fie îmbrăcaţi de sărbătoare, să fie agitaţie puternică şi să se pregătească un program cultural-artistic adecvat evenimentului. În prezidiu vor lua loc tovarăşi din conducerea comunei, membri de partid care au o activitate mai îndelungată şi se bucură de prestigiul comunei”.
Mai mult, secţiile de propagandă trebuiau să organizeze „activităţi specifice” în toate oraşele şi comunele: „cu toate categoriile de oameni ai muncii, în special tineretul, prin car se va urmări cunoşterea vieţii şi activităţii secretarului general al partidului, tov. Nicolae Ceauşescu, a contribuţiei sale decisive la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, a marilor realizări obţinute în Epoca Nicolae Ceauşescu”.
Evenimentul cel mai important pentru PCR era însă al XIV-lea congres care urma să se desfăşoare în 20-25 noiembrie şi urma să devină „congresul victoriei depline a socialismului, a triumfului principiilor socialismului ştiinţific, în transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, a independenţei depline, economice şi politice a ţării”. La baza acestuia stăteau Hotărârile Plenarei CC a PCR din 27-28 iunie 2009. Sarcinile comitetului judeţean PCR Maramureş erau în mare asemănătoare cu a altor organizaţii. Din documentele comitetului judeţean reiese că urma: „să fie pusă cu tărie în evidenţă lupta poporului român pentru formarea sa, a limbii şi culturii proprii, drumul glorios parcurs în istorie, de la primul stat centralizat al dacilor, de acum 2060 de ani până în prezent, fiind evocate cu căldură marile momente ale afirmării conştiinţei de sine a naţiunii”. Alături de revoluţia lui Horea, Cloşca şi Crişan, a lui Tudor Vladimirescu sau lupta pentru reîntregirea ţării, urma să fie explicată şi victoria socialismului.
Potrivit documentelor şi cercetărilor lui Robert Furtos dintr-o lucrare intitulată „Comitetul Judeţean Maramureş al PCR toamna anului 1989”, pentru adunarea din capitală, Maramureşul urma să trimită un grup de 500 de oameni, în cadrul cărora „neaparat în primele 2-3 rânduri să fie mineri, metalurgişti, aşa cum s-a stabilit,, 300 muncitori, 150 ţărani şi 50 de intelectuali”.
La 21 august urma să aibă loc în Baia Mare „demonstraţia oamenilor muncii”, pentru care trebuia construită o tribună cu o capacitate de 300 de locuri. La eveniment trebuiau să fie prezenţi peste 80.000 de oameni, din diferite întreprinderi. Directivele erau clare: „sălile să fie pline, oamenii să fie îmbrăcaţi de sărbătoare, să fie agitaţie puternică şi să se pregătească un program cultural-artistic adecvat evenimentului. În prezidiu vor lua loc tovarăşi din conducerea comunei, membri de partid care au o activitate mai îndelungată şi se bucură de prestigiul comunei”.
Mai mult, secţiile de propagandă trebuiau să organizeze „activităţi specifice” în toate oraşele şi comunele: „cu toate categoriile de oameni ai muncii, în special tineretul, prin car se va urmări cunoşterea vieţii şi activităţii secretarului general al partidului, tov. Nicolae Ceauşescu, a contribuţiei sale decisive la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, a marilor realizări obţinute în Epoca Nicolae Ceauşescu”.
Evenimentul cel mai important pentru PCR era însă al XIV-lea congres care urma să se desfăşoare în 20-25 noiembrie şi urma să devină „congresul victoriei depline a socialismului, a triumfului principiilor socialismului ştiinţific, în transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, a independenţei depline, economice şi politice a ţării”. La baza acestuia stăteau Hotărârile Plenarei CC a PCR din 27-28 iunie 2009. Sarcinile comitetului judeţean PCR Maramureş erau în mare asemănătoare cu a altor organizaţii. Din documentele comitetului judeţean reiese că urma: „să fie pusă cu tărie în evidenţă lupta poporului român pentru formarea sa, a limbii şi culturii proprii, drumul glorios parcurs în istorie, de la primul stat centralizat al dacilor, de acum 2060 de ani până în prezent, fiind evocate cu căldură marile momente ale afirmării conştiinţei de sine a naţiunii”. Alături de revoluţia lui Horea, Cloşca şi Crişan, a lui Tudor Vladimirescu sau lupta pentru reîntregirea ţării, urma să fie explicată şi victoria socialismului.
Urma să se discute şi de lichidarea datoriei externe „o strălucită victorie”.
Toate întreprinderile erau îndemnate să realizeze până la congres indicatorii pe anul respectiv. În agricultură, în cinstea congresului, trebuiau obţinute „cele mai mari producţii din istoria ţării” pentru ca tot mai multe unităţi agricole să poată dobândi titlul de „Eriu al noii revoluţii agrare”.
În schimb, unităţile de învăţământ trebuiau să asigure formarea unor adevăraţi comunişti. Toate B.O.B.—urile din unităţile de învăţământ aveau sarcina de a îndruma şi controla acctivitatea politică şi educativă din organizaţiile Şoimii Patriei, Pioneri, U.T.C. Se cerea utilizarea unor materiale de propagandă ca „Întrebări şi răspunsuri pe teme de educaţie materialist-ştiinţifică pentru tineret” sau înscrierea elevilor în cercul „Tânărul ateist”.
Pe lângă ateism, tinerii trebuiau să înveţe recunoştinţa faţă de Nicolae Ceauşescu şi dragostea pentru comunism.
Pentru celelalte categorii sociale, principalul mijloc de propagandă era ziarul „Scânteia”.
La Sighetu Marmaţiei, în toamna lui 1989 s-a ajuns ca tot al doilea cetăţean să dispună de presă”. Pentru a creşte numărul de abonamente la „Scânteia”, vânzarea unor reviste ca „Pentru Patrie” sau „Sportul” erau condiţionate de cumpărarea oficiosului PCR.
Delegaţia pentru al XIV-lea Congres
La 11 noiembrie 1989, la Baia Mare a avut loc Conferinţa Organizaţiei Judeţene Maramureş a PCR. Pe ordinea de zi, alături de consfătuiri şi rapoarte de activitate se afla şi alegerea delegaţilor care să reprezinte judeţul la al XIV-lea Congres. Pentru judeţ au fost alese 585 de persoane, din care cea mai mare parte muncitori. Acestora li s-au alăturat şi 10 reprezentanţi ai unităţilor militare din judeţ.
Organizaţia judeţeană a aprobat şi programul pe 1990 şi a hotărât în unanimitate „realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIV-lea în funcţia supremă de secretar general al partidului”. A doua zi, ziarul „Pentru socialism” scria că lucrările: „au avut loc într-un climat de puternică însufleţire patriotică şi politică, de vibrantă dragoste, stimă şi neţărmuită recunoştinţă. Minute în şir s-a ovaţionat şi scandat cu puternică însufleţire „Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres”.
Directive clare
Toţi delegaţii maramureşeni la Conferinţa Organizaţiei Judeţene Maramureş a PCR aveau un program bine stabilit. De exemplu, delegaţii din partea Comitetului Municipal Sighetu Marmaţiei „trebuiau să ajungă în Baia Mare cu o seară înainte, iar a doua zi, să fie prezenţi la sala de şedinţe cel târziu la ora 7, într-o ţinută corespunzătoare, iar cei care vin de la sat să fie îmbrăcaţi în costume naţionale”.
Gazeta de Maramureş
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 655 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.