"Aerul poluat si zgomotul, principalele probleme ale clujenilor"
România ar putea avea probleme serioase în viitor din cauza poluarii. La fel si municipiul Cluj-Napoca... Marian Proorocu, directorul executiv al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca avorbit, într-un interviu acordat Gazetei despre principalele probleme legate de mediu si, mai mult, despre ceea ce s-ar putea face pentru a se evita acutizarea problemelor legate de protectia mediului. Prioritatile ARPM sunt, în acest moment, controlul poluarii indusriale, avizarea planurilor si programelor care fac obiectul planurilor urbanistice (PG, PUZ, PUD), urmarirea implementarii planului regional de gestiune a deseurilor. Fondurile alocate sectorului de mediu pentru perioada 2008-2013 se ridica la peste 6,5 miliarde euro.
Gazeta de Cluj:Dupa aderarea României la Uniunea Europeana s-a schimbat ceva în ceea ce priveste legislatia mediului? Se poate vorbi despre cresterea responsabilitatii românilor în ceea ce priveste ecologia?
Marian Proorocu: Schimbarile majore în legislatia de mediu au inceput înca înainte de aderarea României la Uniunea Europeana. Perioada de dupa aderare se caracterizeaza mai mult prin îmbunatatirea legilor care transpun directivele europene în vederea aplicarii la conditiile specifice ale tarii noastre precum si intensificarea implementarii noii legislatii de mediu pentru respectarea angajamentelor asumate de România în perioada de preaderare. Efortul sustinut al autoritatilor de mediu în ceea ce priveste implementarea si respectarea legislatiei de mediu, precum si accentul pus pe educatia ecologica au condus în ultimii ani la o crestere a responsabilitatii românilor fata de mediul înconjurator.Exista, totusi, o mare diferenta între atitudinea si implicarea oamenilor din România comparativ cu cele occidentale legat de problemele de mediu.
Gazeta de Cluj: Care considerati ca ar fi prioritatile pe care ar trebui sa le aiba în vedere Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului?
Marian Proorocu: Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului sunt institutii care gestioneaza problemele de mediu de nivel regional, ceea ce este mult mai dificil decât la nivel judetean, deoarece nu exista o structura administrativa regionala. Printre prioritatile ARPM trebuie mentionate : controlul poluarii indusriale, avizarea planurilor si programelor care fac obiectul planurilor urbanistice (PG, PUZ, PUD), urmarirea implementarii planului regional de gestiune a deseurilor
Gazeta de Cluj: Considerati ca legislatia din domeniu este oportuna? Vorbeati, la un moment dat, despre legi lacunare în ceea ce priveste relatiile cu Primaria si posibilitatea de a aviza anumite constructii. S-a facut ceva pentru a se remedia aceste omisiuni.
Marian Proorocu: Nu s-a schimbat nimic în acest sens.
Gazeta de Cluj: Cum apreciati relatia cu organizatiile nonguvernamentale care sunt implicate în problemele de mediu? Au acestea, într-adevar, o activitate sustinuta si eficienta sau greul cade pe umerii institutiilor de Stat?
Marian Proorocu:Nu se poate face o caracterizare generala a activitatii organizatiilor neguvernamentale în domeniul mediului. Unele organizatii desfasoara o activitate sustinuta pentru protejarea mediului prin actiuni de educatie ecologica, de sustinere a implementarii legislatiei de mediu.
Gazeta de Cluj: Se vorbeste de mai mult timp despre selectia gunoiului menajer. Punerea în practica a proiectului este mereu aplicata. Ce avantaje ar aduce oamenilor o lege care sa reglementeze situatia?
Marin Proorocu: Gestionarea deseurilor municipale este una dintre cele mai mari problematici ale zilelor noastre datorita cresterii anuale a cantitatilor de reziduuri si a impactului pe care acestea o au asupra comunitatii. În ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor municipale, aceasta este o mare responsabilitate în primul rând pentru autoritatile locale dar si pentru populatie.
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor este primul instrument de planificare al Regiunii 6 N-V în acest domeniu (cu statut de act legislativ Aprobat prin Ordin Comun al ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/1499/2006 publicat în Monitorul Oficial nr. 232 si 232 bis din 04.04.2007).
Acesta stabileste modalitatea concreta de colectare a deseurilor municipale si asimilabile celor municipale:
colectarea separata a deseurilor de ambalaje de la populatie. Hârtia si cartonul, din cauza tintelor foarte ridicate de reciclare si a cerintelor de calitate impuse de reciclatori este obligatoriu sa fie colectate separat.
Se impune astfel ca la sursa de colectare a deseurilor menajere de la populatie sa existe minim 3 tipuri de containere: pentru hârtie si carton, pentru celelalte deseuri reciclabile, pentru restul deseurilor menajere.De asemenea, se propune colectarea separata a deseurilor biodegradabile în vederea reducerii cantitatii depozitate, a deseurilor verzi din parcuri, gradini, cimitire si piete începand cu 2008 deoarece începând cu acest an aceste deseuri sunt interzise la depozitare, a deseurilor organice rezultate de la restaurante, cantine, supermarketuri, în vederea compostarii sau utilizarii ca hrana pentru animale pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, a deseurilor periculoase din cele municipale prin prevederea de actiuni dedicate acestui scop si colectarea separata a DEEE de la gospodariile particulare
Gazeta de Cluj:De asemenea se vorbeste despre depasirea parametrilor normali de poluare fonica în marile orase. Care sunt cele mai afectate zone? Exista solutii pentru locuitorii acestora?
Marian Proorocu: Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea si managementul zgomotului ambiental nu prevede valori limita pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian sau pentru zgomotul produs în zonele cu activitati industriale IPPC. În ceea ce priveste orasele mari – Cluj Napoca este singurul municipiu din Regiunea 6 N-V pentru care legislatia prevede întocmirea hartii strategice de zgomot (în anul 2007). Harta evidentiaza faptul ca principala sursa de zgomot este traficul rutier– fiind afectate principalele artere de transport. Pe baza acestor harti strategice, autoritatile administratiei publice locale întocmesc planuri de actiune care includ masuri de reducere a zgomotului. Exemple de astfel de masuri sunt redirectionarea traficului pentru obtinerea unei distributii uniforme din punct de vedere al emisiei de zgomot, stabilirea de sensuri unice, sincronizarea între semafoare pentru stabilirea undei verzi, restrictii de viteza, etc, interzicerea totala a circulatiei unor categorii de vehicule în intervale orare puternic poluate acustic, interzicerea circulatiei anumitor categorii de vehicule pe anumite artere, preluarea traficului din/în anumite zone prin pasaje supraterane si subterane si amplasarea locala de panouri fonoabsorbante si/sau zone verzi.În procesul de elaborare a planurilor de actiune, este obligatorie procedura de participare si consultare a publicului. Masurile care se impun sunt crearea unor rute ocolitoare ale oraselor, modernizarea parcurilor auto, reducerea traficului auto prin folosirea bicicletelor, extinderea spatiilor verzi în zonele urbane.
Gazeta de Cluj: Uniunea Europeana a destinat protectiei mediului din România, sume importante. Autoritate de resort cum vor gestiona banii? Ce se va întâmpla în 2008 în acest sens?
Marian Proorocu: În anul 2008 se va continua depunerea proiectelor în vederea atragerii de fonduri europene. Fondurile alocate sectorului de mediu pentru perioada 2008-2013 se ridica la peste 6,5 miliarde euro. Aceasta finantare provine din doua fonduri : fondul european pentru dezvoltare regionala si fondul de coeziune. Strategia si distributia acestor fonduri pe sectoare este asigurata în cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu.
Gazeta de Cluj: România se afla pe un loc fruntas atât în topul marilor poluatori din Europa, cât si a tarilor care produc cea mai mare cantitate de deseuri. Exista programe care sa vizeze aceste aspecte? Se mizeaza mai mult pe programe de educare a cetatenilor sau pe legi care sa sanctioneze deficientele din sistem?
Marian Proorocu: România nu este în topul marilor poluatori ai Europei. Economia noastra nu este atât de dezvoltata, iar procesul de modernizare si adaptare este destul de avansat.
Ligia Popa
?Proiecte aprobate de CE în Regiunea 6 NV: Cluj-Salaj (cca. 197 milioane Euro) "Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din judetele Cluj/Salaj"-beneficiar- S.C.Compania de Apa Somes S.A. Cluj-Napoca
Turda-Câmpia Turzii (cca. 80 milioane Euro) "Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata în regiunea Turda-Câmpia Turzii" - beneficiar -Compania de Apa Aries S.A. Turda.În anul 2008 se continua depunerea proiectelor in vederea atragerii de fonduri europene.
Conform PRGD-Cap. 9 Masuri de implementare, la deseurile de ambalaje, sistemul de colectare selectiva trebuie sa asigure colectarea separata a deseurilor reciclabile de la un numar minim de locuitori, în functie de termenul tinta.Numarul estimat al celor care colecteaza separat plastic, sticla si metal este de: minim 390.000 locuitori (2008), minim 1.200.000 locuitori (2011), minim 1.560.000 locuitori (2013)
Numarul populatiei care colecteaza separat hârtie si carton este aproximat la: minim 1.150.000 locuitori (2008), minim 1.500.000 locuitori (2011), minim 1.800.000 locuitori 2013
Potrivit raportului privind starea factorilor de mediu din judetul Cluj pentru anul 2007 elaborat de APM Cluj, rezulta urmatoarele:
- În municipiul Cluj SC Sanex SA este agentul economic care evacueaza cantitatea cea mai mare de pulberi sedimentabile si în suspensie în atmosfera;
- SC Somes SA - reprezinta cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei din municipiul Dej
- În municipiul Turda cele mai importante surse de poluare a atmosferei sunt: SC Rigips, SC Holcim SA
- poluarea aerului si poluarea fonica cauzate de traficul rutier apreciem ca ar fi principalele probleme de mediu ale municipiului Cluj-Napoca.
Gazeta de Cluj:Dupa aderarea României la Uniunea Europeana s-a schimbat ceva în ceea ce priveste legislatia mediului? Se poate vorbi despre cresterea responsabilitatii românilor în ceea ce priveste ecologia?
Marian Proorocu: Schimbarile majore în legislatia de mediu au inceput înca înainte de aderarea României la Uniunea Europeana. Perioada de dupa aderare se caracterizeaza mai mult prin îmbunatatirea legilor care transpun directivele europene în vederea aplicarii la conditiile specifice ale tarii noastre precum si intensificarea implementarii noii legislatii de mediu pentru respectarea angajamentelor asumate de România în perioada de preaderare. Efortul sustinut al autoritatilor de mediu în ceea ce priveste implementarea si respectarea legislatiei de mediu, precum si accentul pus pe educatia ecologica au condus în ultimii ani la o crestere a responsabilitatii românilor fata de mediul înconjurator.Exista, totusi, o mare diferenta între atitudinea si implicarea oamenilor din România comparativ cu cele occidentale legat de problemele de mediu.
Gazeta de Cluj: Care considerati ca ar fi prioritatile pe care ar trebui sa le aiba în vedere Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului?
Marian Proorocu: Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului sunt institutii care gestioneaza problemele de mediu de nivel regional, ceea ce este mult mai dificil decât la nivel judetean, deoarece nu exista o structura administrativa regionala. Printre prioritatile ARPM trebuie mentionate : controlul poluarii indusriale, avizarea planurilor si programelor care fac obiectul planurilor urbanistice (PG, PUZ, PUD), urmarirea implementarii planului regional de gestiune a deseurilor
Gazeta de Cluj: Considerati ca legislatia din domeniu este oportuna? Vorbeati, la un moment dat, despre legi lacunare în ceea ce priveste relatiile cu Primaria si posibilitatea de a aviza anumite constructii. S-a facut ceva pentru a se remedia aceste omisiuni.
Marian Proorocu: Nu s-a schimbat nimic în acest sens.
Gazeta de Cluj: Cum apreciati relatia cu organizatiile nonguvernamentale care sunt implicate în problemele de mediu? Au acestea, într-adevar, o activitate sustinuta si eficienta sau greul cade pe umerii institutiilor de Stat?
Marian Proorocu:Nu se poate face o caracterizare generala a activitatii organizatiilor neguvernamentale în domeniul mediului. Unele organizatii desfasoara o activitate sustinuta pentru protejarea mediului prin actiuni de educatie ecologica, de sustinere a implementarii legislatiei de mediu.
Gazeta de Cluj: Se vorbeste de mai mult timp despre selectia gunoiului menajer. Punerea în practica a proiectului este mereu aplicata. Ce avantaje ar aduce oamenilor o lege care sa reglementeze situatia?
Marin Proorocu: Gestionarea deseurilor municipale este una dintre cele mai mari problematici ale zilelor noastre datorita cresterii anuale a cantitatilor de reziduuri si a impactului pe care acestea o au asupra comunitatii. În ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor municipale, aceasta este o mare responsabilitate în primul rând pentru autoritatile locale dar si pentru populatie.
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor este primul instrument de planificare al Regiunii 6 N-V în acest domeniu (cu statut de act legislativ Aprobat prin Ordin Comun al ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/1499/2006 publicat în Monitorul Oficial nr. 232 si 232 bis din 04.04.2007).
Acesta stabileste modalitatea concreta de colectare a deseurilor municipale si asimilabile celor municipale:
colectarea separata a deseurilor de ambalaje de la populatie. Hârtia si cartonul, din cauza tintelor foarte ridicate de reciclare si a cerintelor de calitate impuse de reciclatori este obligatoriu sa fie colectate separat.
Se impune astfel ca la sursa de colectare a deseurilor menajere de la populatie sa existe minim 3 tipuri de containere: pentru hârtie si carton, pentru celelalte deseuri reciclabile, pentru restul deseurilor menajere.De asemenea, se propune colectarea separata a deseurilor biodegradabile în vederea reducerii cantitatii depozitate, a deseurilor verzi din parcuri, gradini, cimitire si piete începand cu 2008 deoarece începând cu acest an aceste deseuri sunt interzise la depozitare, a deseurilor organice rezultate de la restaurante, cantine, supermarketuri, în vederea compostarii sau utilizarii ca hrana pentru animale pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, a deseurilor periculoase din cele municipale prin prevederea de actiuni dedicate acestui scop si colectarea separata a DEEE de la gospodariile particulare
Gazeta de Cluj:De asemenea se vorbeste despre depasirea parametrilor normali de poluare fonica în marile orase. Care sunt cele mai afectate zone? Exista solutii pentru locuitorii acestora?
Marian Proorocu: Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea si managementul zgomotului ambiental nu prevede valori limita pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian sau pentru zgomotul produs în zonele cu activitati industriale IPPC. În ceea ce priveste orasele mari – Cluj Napoca este singurul municipiu din Regiunea 6 N-V pentru care legislatia prevede întocmirea hartii strategice de zgomot (în anul 2007). Harta evidentiaza faptul ca principala sursa de zgomot este traficul rutier– fiind afectate principalele artere de transport. Pe baza acestor harti strategice, autoritatile administratiei publice locale întocmesc planuri de actiune care includ masuri de reducere a zgomotului. Exemple de astfel de masuri sunt redirectionarea traficului pentru obtinerea unei distributii uniforme din punct de vedere al emisiei de zgomot, stabilirea de sensuri unice, sincronizarea între semafoare pentru stabilirea undei verzi, restrictii de viteza, etc, interzicerea totala a circulatiei unor categorii de vehicule în intervale orare puternic poluate acustic, interzicerea circulatiei anumitor categorii de vehicule pe anumite artere, preluarea traficului din/în anumite zone prin pasaje supraterane si subterane si amplasarea locala de panouri fonoabsorbante si/sau zone verzi.În procesul de elaborare a planurilor de actiune, este obligatorie procedura de participare si consultare a publicului. Masurile care se impun sunt crearea unor rute ocolitoare ale oraselor, modernizarea parcurilor auto, reducerea traficului auto prin folosirea bicicletelor, extinderea spatiilor verzi în zonele urbane.
Gazeta de Cluj: Uniunea Europeana a destinat protectiei mediului din România, sume importante. Autoritate de resort cum vor gestiona banii? Ce se va întâmpla în 2008 în acest sens?
Marian Proorocu: În anul 2008 se va continua depunerea proiectelor în vederea atragerii de fonduri europene. Fondurile alocate sectorului de mediu pentru perioada 2008-2013 se ridica la peste 6,5 miliarde euro. Aceasta finantare provine din doua fonduri : fondul european pentru dezvoltare regionala si fondul de coeziune. Strategia si distributia acestor fonduri pe sectoare este asigurata în cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu.
Gazeta de Cluj: România se afla pe un loc fruntas atât în topul marilor poluatori din Europa, cât si a tarilor care produc cea mai mare cantitate de deseuri. Exista programe care sa vizeze aceste aspecte? Se mizeaza mai mult pe programe de educare a cetatenilor sau pe legi care sa sanctioneze deficientele din sistem?
Marian Proorocu: România nu este în topul marilor poluatori ai Europei. Economia noastra nu este atât de dezvoltata, iar procesul de modernizare si adaptare este destul de avansat.
Ligia Popa
?Proiecte aprobate de CE în Regiunea 6 NV: Cluj-Salaj (cca. 197 milioane Euro) "Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din judetele Cluj/Salaj"-beneficiar- S.C.Compania de Apa Somes S.A. Cluj-Napoca
Turda-Câmpia Turzii (cca. 80 milioane Euro) "Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata în regiunea Turda-Câmpia Turzii" - beneficiar -Compania de Apa Aries S.A. Turda.În anul 2008 se continua depunerea proiectelor in vederea atragerii de fonduri europene.
Conform PRGD-Cap. 9 Masuri de implementare, la deseurile de ambalaje, sistemul de colectare selectiva trebuie sa asigure colectarea separata a deseurilor reciclabile de la un numar minim de locuitori, în functie de termenul tinta.Numarul estimat al celor care colecteaza separat plastic, sticla si metal este de: minim 390.000 locuitori (2008), minim 1.200.000 locuitori (2011), minim 1.560.000 locuitori (2013)
Numarul populatiei care colecteaza separat hârtie si carton este aproximat la: minim 1.150.000 locuitori (2008), minim 1.500.000 locuitori (2011), minim 1.800.000 locuitori 2013
Potrivit raportului privind starea factorilor de mediu din judetul Cluj pentru anul 2007 elaborat de APM Cluj, rezulta urmatoarele:
- În municipiul Cluj SC Sanex SA este agentul economic care evacueaza cantitatea cea mai mare de pulberi sedimentabile si în suspensie în atmosfera;
- SC Somes SA - reprezinta cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei din municipiul Dej
- În municipiul Turda cele mai importante surse de poluare a atmosferei sunt: SC Rigips, SC Holcim SA
- poluarea aerului si poluarea fonica cauzate de traficul rutier apreciem ca ar fi principalele probleme de mediu ale municipiului Cluj-Napoca.
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1440 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.