Dupa 20 de ani, revolutia din 1989 ramane un mister
Agricultura românească a fost mai bine exploatată în perioada comunistă. Discursul lui Tony Blair, momentul de intrare a României în UE. Revoluţia rămâne un semn de întrebare
20 de ani au trecut de la căderea comunismului în România şi adevărul căutat în tot acest timp încă nu a fost găsit. Revoluţie sau lovitură de stat? Aceasta este întrebarea cea mai frecventă legată de acest subiect, însă răspunsul este cel mai probabil undeva la mijloc. Dacă cei care au participat la evenimentele din decembrie 1989 consideră că lovitura de stat nu a existat, sau a fost doar o încercare nereuşită, cei neimplicaţi în cadrul evenimentelor acuză o contrariul. Dacă cei care au participat se laudă că au dovedit curaj şi îi acuză pe cei care nu s-au implicat de laşitate, cealaltă tabără nu poate decât să se mire cum a fost „predată” puterea democratică.
Aderarea, principala victorie
Săptămâna trecută a avut loc la Universitatea Babeş-Bolyai colocviul internaţional „România după 20 de ani de la căderea regimului comunist”, în care s-a căutat răspunsul la întrebarea „Ce au făcut românii în cei 20 de ani?” Principala concluzie a fost că cele mai importante reuşite ale României în cei 20 de ani de democraţie sunt aderărarea la NATO şi UE, însă reformele trebuie continuate pentru ca România să-şi poată continue dezvoltarea. De asemenea, una dintre ideile expuse în cadrul colocviului a fost că a trecut prea puţin timp de la revoluţia din decembrie pentru a se cunoaşte adevărul despre evenimente petrecute. Au existat şi domenii din România care au avut mai mult de câştigat pe perioada comunismului. Agricultura este unul dintre acestea, ea fiind mai bine exploatată de către comunişti şi care a avut două momente cruciale: lipsa unei reforme structurale şi aderarea în Uniunea Europeană într-un moment de schimbare a politici agricole.
Laşii din 1989
Fostul premier, Petre Roman consideră că revoluţia de la 1989 nu a fost o lovitură de stat şi că cei care „ies în faţă” cu aceste idei nu au reuşit să dovedească curaj pe perioada evenimentelor. „Tot se vorbeşte despre existenţa unei lovituri de stat în decembrie 1989. O asemenea încercare nu s-a materializat în fapt. În România avem prea mulţi oameni care trăiesc din a nega existenţa revoluţie. Nu pot să spun că nu a fost deloc o tentativă de lovitură de stat. Aceste încercări însă au fost eşuate pentru că nu au condus la nimic. În schimb aceia care tot „scornesc” subiectul loviturii de stat din decembrie 1989 vor să deturneze sensul revoluţiei şi ceea ce mă supără cel mai tare este că oamenii aceştia nu au fost în stare de un minim de curaj. Când am făcut revoluţia, nu aveam deloc sentimentul că vom reuşi. În loc ca această revoluţie să rămână un mit, o legendă, un simbol, noi încercăm să o aducem într-o implicaţie confuză cum ar fi cea a unei lovituri de stat. Trebuie să vă gândiţi că întregul edificiu instituţional clădit de comunişti s-a prăbuşit în câteva ore. Cel mai greu a fost că pe acest fond de prăbuşire bruscă am încercat să construim un nou sistem”, consideră Petre Roman.
Agricultura, mai bună în comunism
Dacian Cioloş, preşedintele comisiei prezidenţiale pentru Agricultură şi fost ministru al Agriculturii, consideră că agricultura a avut un parcurs mai fluent în timpul comunismului şi că în cei 20 de ani de democraţie din România nu s-a urmat o direcţie clară pentru dezvoltarea acestui domeniu. „Potenţialul agricol al României a fost exploatat cel mai bine în timpul comunismului. Chiar dacă după revoluţia din 1989 s-a încercat introducerea unei reforme funciare, aceasta nu a fost însoţită de o reformă structurală, care a lipsit cu desăvârşire în ultimii douăzeci de ani”, a declarat Cioloş. De asemenea, preşedintele comisiei prezidenţiale pentru Agricultură consideră că momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană a fost un dezavantaj pentru agricultura românească deoarece la nivelul uniunii există un impas în acest domeniu. „Din punct de vedere al agriculturii nu am ales cel mai bun moment pentru a intra în Uniunea Europeană deoarece în întreaga uniune este într-o regândire”, consideră Cioloş.
Discursul lui Tony Blair, momentul de intrare a României în UE
Fostul ambasador al Marii Britanii în România în perioada 2000-2003, Richard Ralph, consideră că principalul pas pe care l-a făcut România în scurta sa istorie post-decembristă este aderarea la NATO şi UE, însă un lucru esenţial este continuarea reformelor. De asemenea, ambasadorul consideră că discursul premierului britanic Tony Blair în faţa Parlamentului României a fost momentul cheie al aderării la Uniunea Europeană. „Încă este prea devreme să spunem care este efectul revoluţiei din 1989 şi aş putea da ca exemplu aici revoluţia franceză care a avut un efect pe termen lung. Mi se pare un lucru foarte bun că România a reuşit aderarea la NATO şi UE şi acest lucru l-am susţinut şi de-a lungul mandatului meu. România avea la un moment dat o contribuţie mai mare la luptele din Afghanistan decât anumite state membre NATO. Discursul lui Tony Blair în faţa Parlamentului a fost startul procesului de integrare în Uniunea Europeană a României. Treaba este doar pe jumătate terminată, deoarece reformele trebuie să continue pentru ca România să îşi poată consolida planurile de viitor. Îmi amintesc că în 1999, înainte să vin în România, ţara era tot într-o criză şi oamenii păreau traumatizaţi încă de revoluţie. Când mi s-a spus că am fost un ambasador pentru România la acelaşi nivel ca şi un ambasador în România am luat acest lucru ca pe un compliment”, a susţinut Richard Ralph. Fostul ministru al Finanţelor, Daniel Dăianu consideră că efectul acestei crize va fi resimţit o perioadă lungă de timp. „Ani de zile în România se vor simţi sechelele acestei crize. În momentul de faţă intervenţia guvernamentală este una extrem de masivă în economie. Tipărirea banilor care se practică aprofundează criza şi va fi greu de construit o ieşire din această situaţie. Anii care vor urma sunt marcaţi de incertitudine. În Europa Centrală şi de Răsărit trebuie să găsim un alt patern pentru creşterea economică.[…] Lumea nu se termină şi nici nu începe cu intrarea în NATO şi UE şi de aceea trebuie să continuăm reformele începute. Vă zic sincer, că România nu are o percepţie bună în Parlamentul European”, a declarat Daniel Dăianu.
Ciorbea acuză o lovitură de stat
Fostul premier Victor Ciorbea consideră că suspiciunea va trona în continuarea asupra evenimentelor din 1989. „Va rămâne tot timpul interesant cum generalul Stănculescu a ştiut cărui grup să îi predea torţa puterii şi a libertăţii care a fost dusă la olimpiadă. Suspiciunea loviturii de stat există şi va exista până la elucidarea în totalitate a misterului ce tronează asupra evenimentelor din decembrie 1989. Chiar şi acum la 20 de ani de la căderea comunismului, instituţiile democratice din România încă pot fi uşor manipulate”, a susţinut Ciorbea.
Tiberiu Hrihorciuc
Aderarea, principala victorie
Săptămâna trecută a avut loc la Universitatea Babeş-Bolyai colocviul internaţional „România după 20 de ani de la căderea regimului comunist”, în care s-a căutat răspunsul la întrebarea „Ce au făcut românii în cei 20 de ani?” Principala concluzie a fost că cele mai importante reuşite ale României în cei 20 de ani de democraţie sunt aderărarea la NATO şi UE, însă reformele trebuie continuate pentru ca România să-şi poată continue dezvoltarea. De asemenea, una dintre ideile expuse în cadrul colocviului a fost că a trecut prea puţin timp de la revoluţia din decembrie pentru a se cunoaşte adevărul despre evenimente petrecute. Au existat şi domenii din România care au avut mai mult de câştigat pe perioada comunismului. Agricultura este unul dintre acestea, ea fiind mai bine exploatată de către comunişti şi care a avut două momente cruciale: lipsa unei reforme structurale şi aderarea în Uniunea Europeană într-un moment de schimbare a politici agricole.
Laşii din 1989
Fostul premier, Petre Roman consideră că revoluţia de la 1989 nu a fost o lovitură de stat şi că cei care „ies în faţă” cu aceste idei nu au reuşit să dovedească curaj pe perioada evenimentelor. „Tot se vorbeşte despre existenţa unei lovituri de stat în decembrie 1989. O asemenea încercare nu s-a materializat în fapt. În România avem prea mulţi oameni care trăiesc din a nega existenţa revoluţie. Nu pot să spun că nu a fost deloc o tentativă de lovitură de stat. Aceste încercări însă au fost eşuate pentru că nu au condus la nimic. În schimb aceia care tot „scornesc” subiectul loviturii de stat din decembrie 1989 vor să deturneze sensul revoluţiei şi ceea ce mă supără cel mai tare este că oamenii aceştia nu au fost în stare de un minim de curaj. Când am făcut revoluţia, nu aveam deloc sentimentul că vom reuşi. În loc ca această revoluţie să rămână un mit, o legendă, un simbol, noi încercăm să o aducem într-o implicaţie confuză cum ar fi cea a unei lovituri de stat. Trebuie să vă gândiţi că întregul edificiu instituţional clădit de comunişti s-a prăbuşit în câteva ore. Cel mai greu a fost că pe acest fond de prăbuşire bruscă am încercat să construim un nou sistem”, consideră Petre Roman.
Agricultura, mai bună în comunism
Dacian Cioloş, preşedintele comisiei prezidenţiale pentru Agricultură şi fost ministru al Agriculturii, consideră că agricultura a avut un parcurs mai fluent în timpul comunismului şi că în cei 20 de ani de democraţie din România nu s-a urmat o direcţie clară pentru dezvoltarea acestui domeniu. „Potenţialul agricol al României a fost exploatat cel mai bine în timpul comunismului. Chiar dacă după revoluţia din 1989 s-a încercat introducerea unei reforme funciare, aceasta nu a fost însoţită de o reformă structurală, care a lipsit cu desăvârşire în ultimii douăzeci de ani”, a declarat Cioloş. De asemenea, preşedintele comisiei prezidenţiale pentru Agricultură consideră că momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană a fost un dezavantaj pentru agricultura românească deoarece la nivelul uniunii există un impas în acest domeniu. „Din punct de vedere al agriculturii nu am ales cel mai bun moment pentru a intra în Uniunea Europeană deoarece în întreaga uniune este într-o regândire”, consideră Cioloş.
Discursul lui Tony Blair, momentul de intrare a României în UE
Fostul ambasador al Marii Britanii în România în perioada 2000-2003, Richard Ralph, consideră că principalul pas pe care l-a făcut România în scurta sa istorie post-decembristă este aderarea la NATO şi UE, însă un lucru esenţial este continuarea reformelor. De asemenea, ambasadorul consideră că discursul premierului britanic Tony Blair în faţa Parlamentului României a fost momentul cheie al aderării la Uniunea Europeană. „Încă este prea devreme să spunem care este efectul revoluţiei din 1989 şi aş putea da ca exemplu aici revoluţia franceză care a avut un efect pe termen lung. Mi se pare un lucru foarte bun că România a reuşit aderarea la NATO şi UE şi acest lucru l-am susţinut şi de-a lungul mandatului meu. România avea la un moment dat o contribuţie mai mare la luptele din Afghanistan decât anumite state membre NATO. Discursul lui Tony Blair în faţa Parlamentului a fost startul procesului de integrare în Uniunea Europeană a României. Treaba este doar pe jumătate terminată, deoarece reformele trebuie să continue pentru ca România să îşi poată consolida planurile de viitor. Îmi amintesc că în 1999, înainte să vin în România, ţara era tot într-o criză şi oamenii păreau traumatizaţi încă de revoluţie. Când mi s-a spus că am fost un ambasador pentru România la acelaşi nivel ca şi un ambasador în România am luat acest lucru ca pe un compliment”, a susţinut Richard Ralph. Fostul ministru al Finanţelor, Daniel Dăianu consideră că efectul acestei crize va fi resimţit o perioadă lungă de timp. „Ani de zile în România se vor simţi sechelele acestei crize. În momentul de faţă intervenţia guvernamentală este una extrem de masivă în economie. Tipărirea banilor care se practică aprofundează criza şi va fi greu de construit o ieşire din această situaţie. Anii care vor urma sunt marcaţi de incertitudine. În Europa Centrală şi de Răsărit trebuie să găsim un alt patern pentru creşterea economică.[…] Lumea nu se termină şi nici nu începe cu intrarea în NATO şi UE şi de aceea trebuie să continuăm reformele începute. Vă zic sincer, că România nu are o percepţie bună în Parlamentul European”, a declarat Daniel Dăianu.
Ciorbea acuză o lovitură de stat
Fostul premier Victor Ciorbea consideră că suspiciunea va trona în continuarea asupra evenimentelor din 1989. „Va rămâne tot timpul interesant cum generalul Stănculescu a ştiut cărui grup să îi predea torţa puterii şi a libertăţii care a fost dusă la olimpiadă. Suspiciunea loviturii de stat există şi va exista până la elucidarea în totalitate a misterului ce tronează asupra evenimentelor din decembrie 1989. Chiar şi acum la 20 de ani de la căderea comunismului, instituţiile democratice din România încă pot fi uşor manipulate”, a susţinut Ciorbea.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Portugalia legalizeaza casatoriile intre homosexuali publicat în data de 19-05-2010
- “Camasile rosii” din Thailanda se predau publicat în data de 19-05-2010
- Primarul Chisinaului, haituit de comunisti publicat în data de 28-07-2009
- Salariile monstruoase care merita diminuate. Superbugetarii de la UBB publicat în data de 14-05-2010
- Republica parlamentara sau prezidentiala publicat în data de 20-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 963 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii