Teparii Clujului, in colimatorul „Fiscului”
Proiectele imobiliare construite în „regie proprie”, urmărite de Finanţe. Interlopii Clujului, „în ansamblu” cu gardieni. Codul Fiscal, „generos”
„Explozia” imobiliară din ultimii ani a reprezentat o „mină de aur” pentru mulţi interlopi, mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Aşa numiţii dezvoltatori imobiliari, pe lângă faptul că au „ţepuit” numeroşi clienţi, s-au sustras şi de la plata TVA. Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) a început „vânătoarea”, pentru a-şi recupera paguba. Astfel, inspectorii „fiscului” vor verifica în Cluj nu mai puţin de 362 de astfel de persoane acuzate că s-au sustras de la plata TVA. Totuşi, din păcate, reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj nu au putut să ne comunice o listă cu persoanele care sunt verificate, deoarece este vorba de „secret fiscal”. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, mass media locală a prezentat numeroase proiecte imobiliare problematice, care ar putea fi pe lista finanţiştilor. Chimu Căpuşan, Nicolae Badiu, Ladislau Rus, Cosmin Părţilă, Molnar Istvan Szabo sau Simion Gorgan sunt doar câteva dintre persoanele care îşi „aranjau” viitorul pe seama oamenilor de rând. Dacă autorităţile sunt de bună credinţă, ceea ce e de dorit, aceşti afacerişti riscă să ajungă chiar într-un „ansamblu imobiliar” păzit de gardieni. „Dacă s-au sustras de la plata unor taxe şi impozite, atunci se poate ajunge şi la evaziune fiscală, dar depinde de la caz la caz”, a declarat avocatul Gheorghiţă Mateuţ. Părerea este împărtăşită şi de către şeful catedrei de Drept Public din cadrul Facultăţii de Drept al UBB Cluj, Mircea Minea. Totuşi, acesta se arată mult mai rezervat în ceea ce priveşte procesul penal pe care l-ar putea „servi” dezvoltatorii. „Probabil va fi numai obligarea la plata TVA restantă şi majorările de întârziere de la momentul la care trebuiau să plătească şi până la momentul plăţii. Nu există un răspuns general pentru toată lumea, dar la proces penal se va ajunge numai dacă persoanele respective au făcut declaraţii false, sunt chestiuni care trebuie probate. Dacă nu au venituri, se vor reporta datoriile. Fiscul va emite o hotărâre de impunere în acest caz, care poate fi contestată de orice persoană fizică şi atunci se poate ajunge la proces”, a declarat Mircea Minea.
Executare silită
Cele 362 de persoane fizice de la care DGFP intenţionează să îşi recupereze TVA au fost „găsite” în declaraţiile depuse de notari pentru un program informatic la nivel naţional. Astfel, aceştia au realizat în perioada 2006 – 2008 nu mai puţin de 7.742 de tranzacţii imobiliare cu caracter de continuitate. În urma documentelor furnizate de reprezentanţii DGFP, în prima fază „au fost selectate 43 de persoane fizice, în funcţie de mărimea şi numărul tranzacţiilor, urmând ca în perioada următoare, să se stabilească caracterul de continuitate al activităţii acestora în vederea cuprinderii în inspecţie fiscală”. „E o chestiune preliminară, să vedem dacă e sau nu o acţiune de ordin economic. Problema este că nu există o tipologie, sunt printre ei şi persoane care au vândut terenuri dobândite în urma unor moşteniri sau a unor titluri de proprietate. Partea de vânzări este cea relevantă. Din nefericire, Codul Fiscal are reglementări generale şi trebuie analizat fiecare caz în parte”, a explicat şeful Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca, Dioniziu Moldovan. De ce au ajuns cei de la Finanţe să facă demersuri în această direcţie? Potrivit şefului catedrei de Ştiinţe Penale din cadrul faculăţii de Drept a UBB, Sergiu Bogdan, această acţiune a demarat din lipsă de fonduri şi şansele ca să se ajungă la procese penale în perioada imediat următoare sunt reduse. „Practic, ceea ce fac finanţele acum este executare silită pentru că au nevoie de bani. Teoretic poate să fie şi evaziune fiscală dacă se dovedeşte că fapta este săvârşită în mod intenţionat. Problema este că noi am tolerat mult timp acest gen de acţiuni, lumea s-a obişnuit că nu trebuie să plătească aceste taxe, cu toate că este fals pentru că este activitate comercială, nu trebuia să vină nicio lege să le spună că vânzarea a 50 de apartamente este o activitate comercială”, a susţinut Sergiu Bogdan.
Proces penal = libertate
Unul din posibili „clienţi” ai fiscului ar putea fi Chimu Căpuşan. Acesta a vândut nu 50 de apartamente, cum a exemplificat Sergiu Bogdan, ci peste o sută, cele mai multe „pe persoană fizică”. O mare parte din aceste apartamente sunt situate în cartierul Andrei Mureşanu, un alt imobil care poartă semnătura Chimu Căpuşan fiind construit pe strada Eremia Grigorescu şi lista poate continua. Simion Gorgan a vândut şi el peste o sută de apartamente în acelaşi sistem. Nicoale Badiu este recunoscut pentru „scandalul” Europort, iar Rus Ladislau împreună cu alte nume „cunoscute” în oraş au vândut apartamente în acelaşi regim în cartierul Bună Ziua, pe strada Mircea Zaciu. Cu toate acestea, „zeiţa Fortuna” este de partea lor. „Cred că procedura va fi mai mult fiscală decât penală, pentru că procedura penală presupune să se dovedească faptul că au avut intenţia să fraudeze. Faptul că nu ţi-ai plătit nişte taxe la timp e una, iar faptul că ai avut intenţia să nu le plăteşti deloc şi exista intenţia să comiţi evaziune fiscală e altceva. Dacă se dovedeşte că acesta a fost mecanismul, pentru că în general cam despre asta a fost vorba, acesta a fost scopul pentru care se „lucra” pe persoană fizică. Simplu, nu? Dacă era persoană juridică, trebuia să plătească TVA. Se lucra pe persoană fizică pentru că nu aveau nicio obligaţie de garanţie a calităţii şi alte şi alte chestiuni de genul acesta. Ar fi o strategie proastă să se ajungă la procese penale pentru că trebuie să probeze fiecare faptă în parte, dincolo de orice dubiu rezonabil. O faptă fiscală este mai uşor de probat. În cazul infracţiunii fiscale, până la 100.000 de euro este faptă de pericol social şi se plăteşte amendă. Trebuie dovedită intenţia de a frauda bugetul şi aşa mai departe. În materie de fiscalitate, eu nu am auzit să fie o hotărâre definitvă în mai puţin de patru sau cinci ani de la momentul primului act constatator al finanţelor. Cel puţin pe jurisprudenţa Curţii de Apel Cluj sigur nu exită, asta înseamnă că ar fi extrem de complicat. În prima fază o să-i avertizeze pe toţi şi cred că majoritatea vor plăti. Există posibilitatea să te declari în stare de faliment şi ca persoană fizică. Faptic, este o formă de apărare foarte şmecheră, „da, eu aş vrea să plătesc, dar nu am bani”. Cei de la finanţe nu au ce să facă, rămâne datoria la buget şi o să o plătească în momentul în care o să „poată”. Există şi varianta ca aceste acţiuni ale finanţelor să nu aibă niciun rezultat, dar eu sunt convins că pentru cei care nu vor să plătească sub nicio formă o să se înceapă varianta cu urmărirea penală. După ce inspectorii de la finanţe vor observa că nu recuperează suficienţi bani, probabil că vor trece la pasul urmăror, că nu s-au înregistrat intenţionat ca plătitor de TVA şi că nu au dat curs nici solicitărilor de la finanţe. Dar o să fie extrem de complicat, pentru că statul are dreptate, însă toată lumea făcea lucrul acesta şi până la urmă era tolerată de stat. Pe de-o parte, sunt termeni de prescripţie şi în fiscal şi pe penal, asta e cert. În dreptul penal, dacă nu obţii o hotărâre definitivă, în cinci ani, fapta e prescrisă. Dacă se începe urmărirea penală, înseamnă cam şapte ani jumate, şi sunt şanse mari să ne încadrăm în această perioadă pentru că e extrem de anevoioasă procedura”, a declarat Sergiu Bogdan.
Dezvoltatorul proiectului Luxembourg, Simion Gorgan, a preferat să lucreze în regie proprie, tocmai pentru beneficiile acestei metode, printre care şi “discount-ul” de 19 %, valoarea TVA. Gorgan a vândut astfel apartamentele ca persoană fizică şi a semnat antecontracte de vânzare-cumpărare cu peste o sută de familii.
Rus Ladislau, împreună cu Molnar Szabo Istvan, este implicat în ansamblul de locuinţe dezvoltat pe strada Mircea Zaciu din „Bună Ziua”. Ansamblul este format din opt imobile situate într-o zonă atractivă. În februarie 2009, în urma controalelor efectuate de Poliţia Comunitară, s-a ajuns la concluzia că la patru din cele opt imobile de locuinţe nu s-a respectat proiectul vizat spre neschimbare.
Chimu Căpuşan a vândut nu mai puţin de nouă imobile construite în cartierul Andrei Mureşanu. Pe lângă acest ansamblu, pe numele soţiei sale, Anica au mai fost construite numeroase blocuri, tot în regie proprie. Gazeta de Cluj v-a prezentat în urmă cu câţiva ani un calcul estimativ, din care reiesea faptul că acest „dezvoltator” a ajuns la profituri exorbitante de 630 % pentru unele proiecte.
Silvia Boncuţiu
„Explozia” imobiliară din ultimii ani a reprezentat o „mină de aur” pentru mulţi interlopi, mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Aşa numiţii dezvoltatori imobiliari, pe lângă faptul că au „ţepuit” numeroşi clienţi, s-au sustras şi de la plata TVA. Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) a început „vânătoarea”, pentru a-şi recupera paguba. Astfel, inspectorii „fiscului” vor verifica în Cluj nu mai puţin de 362 de astfel de persoane acuzate că s-au sustras de la plata TVA. Totuşi, din păcate, reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj nu au putut să ne comunice o listă cu persoanele care sunt verificate, deoarece este vorba de „secret fiscal”. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, mass media locală a prezentat numeroase proiecte imobiliare problematice, care ar putea fi pe lista finanţiştilor. Chimu Căpuşan, Nicolae Badiu, Ladislau Rus, Cosmin Părţilă, Molnar Istvan Szabo sau Simion Gorgan sunt doar câteva dintre persoanele care îşi „aranjau” viitorul pe seama oamenilor de rând. Dacă autorităţile sunt de bună credinţă, ceea ce e de dorit, aceşti afacerişti riscă să ajungă chiar într-un „ansamblu imobiliar” păzit de gardieni. „Dacă s-au sustras de la plata unor taxe şi impozite, atunci se poate ajunge şi la evaziune fiscală, dar depinde de la caz la caz”, a declarat avocatul Gheorghiţă Mateuţ. Părerea este împărtăşită şi de către şeful catedrei de Drept Public din cadrul Facultăţii de Drept al UBB Cluj, Mircea Minea. Totuşi, acesta se arată mult mai rezervat în ceea ce priveşte procesul penal pe care l-ar putea „servi” dezvoltatorii. „Probabil va fi numai obligarea la plata TVA restantă şi majorările de întârziere de la momentul la care trebuiau să plătească şi până la momentul plăţii. Nu există un răspuns general pentru toată lumea, dar la proces penal se va ajunge numai dacă persoanele respective au făcut declaraţii false, sunt chestiuni care trebuie probate. Dacă nu au venituri, se vor reporta datoriile. Fiscul va emite o hotărâre de impunere în acest caz, care poate fi contestată de orice persoană fizică şi atunci se poate ajunge la proces”, a declarat Mircea Minea.
Executare silită
Cele 362 de persoane fizice de la care DGFP intenţionează să îşi recupereze TVA au fost „găsite” în declaraţiile depuse de notari pentru un program informatic la nivel naţional. Astfel, aceştia au realizat în perioada 2006 – 2008 nu mai puţin de 7.742 de tranzacţii imobiliare cu caracter de continuitate. În urma documentelor furnizate de reprezentanţii DGFP, în prima fază „au fost selectate 43 de persoane fizice, în funcţie de mărimea şi numărul tranzacţiilor, urmând ca în perioada următoare, să se stabilească caracterul de continuitate al activităţii acestora în vederea cuprinderii în inspecţie fiscală”. „E o chestiune preliminară, să vedem dacă e sau nu o acţiune de ordin economic. Problema este că nu există o tipologie, sunt printre ei şi persoane care au vândut terenuri dobândite în urma unor moşteniri sau a unor titluri de proprietate. Partea de vânzări este cea relevantă. Din nefericire, Codul Fiscal are reglementări generale şi trebuie analizat fiecare caz în parte”, a explicat şeful Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca, Dioniziu Moldovan. De ce au ajuns cei de la Finanţe să facă demersuri în această direcţie? Potrivit şefului catedrei de Ştiinţe Penale din cadrul faculăţii de Drept a UBB, Sergiu Bogdan, această acţiune a demarat din lipsă de fonduri şi şansele ca să se ajungă la procese penale în perioada imediat următoare sunt reduse. „Practic, ceea ce fac finanţele acum este executare silită pentru că au nevoie de bani. Teoretic poate să fie şi evaziune fiscală dacă se dovedeşte că fapta este săvârşită în mod intenţionat. Problema este că noi am tolerat mult timp acest gen de acţiuni, lumea s-a obişnuit că nu trebuie să plătească aceste taxe, cu toate că este fals pentru că este activitate comercială, nu trebuia să vină nicio lege să le spună că vânzarea a 50 de apartamente este o activitate comercială”, a susţinut Sergiu Bogdan.
Proces penal = libertate
Unul din posibili „clienţi” ai fiscului ar putea fi Chimu Căpuşan. Acesta a vândut nu 50 de apartamente, cum a exemplificat Sergiu Bogdan, ci peste o sută, cele mai multe „pe persoană fizică”. O mare parte din aceste apartamente sunt situate în cartierul Andrei Mureşanu, un alt imobil care poartă semnătura Chimu Căpuşan fiind construit pe strada Eremia Grigorescu şi lista poate continua. Simion Gorgan a vândut şi el peste o sută de apartamente în acelaşi sistem. Nicoale Badiu este recunoscut pentru „scandalul” Europort, iar Rus Ladislau împreună cu alte nume „cunoscute” în oraş au vândut apartamente în acelaşi regim în cartierul Bună Ziua, pe strada Mircea Zaciu. Cu toate acestea, „zeiţa Fortuna” este de partea lor. „Cred că procedura va fi mai mult fiscală decât penală, pentru că procedura penală presupune să se dovedească faptul că au avut intenţia să fraudeze. Faptul că nu ţi-ai plătit nişte taxe la timp e una, iar faptul că ai avut intenţia să nu le plăteşti deloc şi exista intenţia să comiţi evaziune fiscală e altceva. Dacă se dovedeşte că acesta a fost mecanismul, pentru că în general cam despre asta a fost vorba, acesta a fost scopul pentru care se „lucra” pe persoană fizică. Simplu, nu? Dacă era persoană juridică, trebuia să plătească TVA. Se lucra pe persoană fizică pentru că nu aveau nicio obligaţie de garanţie a calităţii şi alte şi alte chestiuni de genul acesta. Ar fi o strategie proastă să se ajungă la procese penale pentru că trebuie să probeze fiecare faptă în parte, dincolo de orice dubiu rezonabil. O faptă fiscală este mai uşor de probat. În cazul infracţiunii fiscale, până la 100.000 de euro este faptă de pericol social şi se plăteşte amendă. Trebuie dovedită intenţia de a frauda bugetul şi aşa mai departe. În materie de fiscalitate, eu nu am auzit să fie o hotărâre definitvă în mai puţin de patru sau cinci ani de la momentul primului act constatator al finanţelor. Cel puţin pe jurisprudenţa Curţii de Apel Cluj sigur nu exită, asta înseamnă că ar fi extrem de complicat. În prima fază o să-i avertizeze pe toţi şi cred că majoritatea vor plăti. Există posibilitatea să te declari în stare de faliment şi ca persoană fizică. Faptic, este o formă de apărare foarte şmecheră, „da, eu aş vrea să plătesc, dar nu am bani”. Cei de la finanţe nu au ce să facă, rămâne datoria la buget şi o să o plătească în momentul în care o să „poată”. Există şi varianta ca aceste acţiuni ale finanţelor să nu aibă niciun rezultat, dar eu sunt convins că pentru cei care nu vor să plătească sub nicio formă o să se înceapă varianta cu urmărirea penală. După ce inspectorii de la finanţe vor observa că nu recuperează suficienţi bani, probabil că vor trece la pasul urmăror, că nu s-au înregistrat intenţionat ca plătitor de TVA şi că nu au dat curs nici solicitărilor de la finanţe. Dar o să fie extrem de complicat, pentru că statul are dreptate, însă toată lumea făcea lucrul acesta şi până la urmă era tolerată de stat. Pe de-o parte, sunt termeni de prescripţie şi în fiscal şi pe penal, asta e cert. În dreptul penal, dacă nu obţii o hotărâre definitivă, în cinci ani, fapta e prescrisă. Dacă se începe urmărirea penală, înseamnă cam şapte ani jumate, şi sunt şanse mari să ne încadrăm în această perioadă pentru că e extrem de anevoioasă procedura”, a declarat Sergiu Bogdan.
Dezvoltatorul proiectului Luxembourg, Simion Gorgan, a preferat să lucreze în regie proprie, tocmai pentru beneficiile acestei metode, printre care şi “discount-ul” de 19 %, valoarea TVA. Gorgan a vândut astfel apartamentele ca persoană fizică şi a semnat antecontracte de vânzare-cumpărare cu peste o sută de familii.
Rus Ladislau, împreună cu Molnar Szabo Istvan, este implicat în ansamblul de locuinţe dezvoltat pe strada Mircea Zaciu din „Bună Ziua”. Ansamblul este format din opt imobile situate într-o zonă atractivă. În februarie 2009, în urma controalelor efectuate de Poliţia Comunitară, s-a ajuns la concluzia că la patru din cele opt imobile de locuinţe nu s-a respectat proiectul vizat spre neschimbare.
Chimu Căpuşan a vândut nu mai puţin de nouă imobile construite în cartierul Andrei Mureşanu. Pe lângă acest ansamblu, pe numele soţiei sale, Anica au mai fost construite numeroase blocuri, tot în regie proprie. Gazeta de Cluj v-a prezentat în urmă cu câţiva ani un calcul estimativ, din care reiesea faptul că acest „dezvoltator” a ajuns la profituri exorbitante de 630 % pentru unele proiecte.
Silvia Boncuţiu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
- Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
- Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
- Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
- Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 3118 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii