Democratia, inca o sansa!
Liber la viaţă privată. „Big Brother”, neconstituţional. Lege PNL, contestată de PNL. „Legea 298 a pornit de la ideea de bună credinţă”
Încercarea de a transforma România într-un stat poliţienesc a eşuat. Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea 298/2008 privind prelucrarea şi stocarea datelor cu caracter personal, cunoscută şi sub denumirea de legea „Big Brother”. Astfel, de la sfârşitul săptămânii trecute, intimitatea românilor şi-a reintrat în graţii, iar furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice nu mai au dreptul să reţină anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice. Proiectul de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii a fost iniţiată de Guvernul Tăriceanu în luna februarie 2008. Această lege a fost „impusă” de Uniunea Europeană, după atentatele din Statele Unite ale Americii din 11 septembrie 2001, cu scopul de a preveni acţiunile teroriste. Legea a fost contestată în numeroase ţări membre UE, dar în România a fost aplicată fără a se întâmpina probleme majore. „PNL nu a iniţiat acest proiect de lege, a fost o cerinţă a Uniunii Europene la vremea respectivă. Poate că la noi a fost puţin prea dură, prea aspră”, este de părere senatorul Marius Nicoară.
PNL a dat, PNL a „luat-o”
Senatorul PNL este de părere că această lege este într-adevăr abuzivă, cu atât mai mult cu cât în România, instituţiile nu sunt suficient de puternice pentru a asigura confidenţialitatea datelor stocate. „Este o lege puţin abuzivă, dar este abuzivă cu un motiv. Pe de altă parte, dacă este folosită corect de organele în drept, nu este neapărat în detrimentul siguranţei cetăţenilor. Această lege a fost creată pentru siguranţa cetăţenilor şi nu „prinde” cetăţenii cu o greşeală sau opţiuni politice sau alte chestiuni. Este foarte bine că s-a luat o astfel de decizie de către Curtea Constituţională pentru că, din păcate, în România, statul nu are încă puternic consolidate forţele care ar trebui să asigure securitatea unor astfel de date şi o obiectivitate a folosirii unor asemenea chestiuni. Ar fi foarte periculos ca aceste date să fie folosite pentru şantaj de către anumite persoane. În mod normal, un cetăţean responsabil şi puternic se duce imediat şi demască o astfel de chestiune. Este absolut ilegal ca acele date să fie folosite în alte scopuri decât cele iniţiale. Datele erau destinate exclusiv pentru chestiuni extrem de grave, gen terorism. Deci numai pericole fizice majore sau infracţiuni economice statale. Fiind declarată neconstituţională legea, datele înregistrate nu ar putea să fie folosite nici măcar ca probe în dosare penale sau de cercetare, dacă ar fi cazul. La noi instituţiile statului nu sunt suficient de puternice şi democraţia nu e suficient de consolidată pentru o astfel de lege”, a declarat Nicoară. Totuşi, declaraţia lui Nicoară este oarecum ciudată, în condiţiile în care acesta este memnru al partidului care a promovat-o.
„Curtea Constituţională nu poate cenzura normele comunitare”
Şeful catedrei de Drept Penal din cadrul Facultăţii de Drept a UBB Cluj, Sergiu Bogdan, consideră că decizia Curţii Constituţonale nu poate să cenzureze normele europene. Potrivit acestuia, legea „Big Brother” poate să fie „doborâtă” de Curtea Constituţională numai dacă se dovedeşte că este mai strictă decât impune Uniunea Europeană. „E bine ce a făcut Curtea Constituţională, nu ştiu dacă este chiar OK, pentru că ea nu poate să cenzureze normele comunitare. Ştiu sigur că Legea 298 nu a venit ca o dorinţă a noastră ci a fost o decizie, ca obligaţie de membru a Uniunii Europene. Noi avem trecut în Constituţia noastră măreaţă că tot ce vine de la Bruxelles este sfânt. Şi acuma este un exemplu extrem de bun că nu tot ce vine de la Bruxelles e sfânt. Teoretic, Bruxelles poate începe o acţiune împotriva României pentru neaplicarea dreptului comunitar, dar este un subiect extrem de complicat. Ar trebui să se îndrepte şi împotriva Germaniei şi a tututor statelor care s-au împotrivit acestei legi. Decizia Curţii ca fundament este corectă, dacă putea formalmente să o facă este cu totul altă problemă. Curtea nu poate să cenzureze, decât în măsura în care ar fi constatat că legea noastră este mai “proastă” decât cea cerută de Bruxelles. Legea a pornit de la ideea de bună credinţă, să nu fie folosite decât în caz de nevoie, dar în realitate drepturile individului erau încălcate. Când o să bubuie un bloc, s-ar putea să regretăm că nu mai avem această lege”, a explicat Sergiu Bogdan
Şantajul „Big Brother”, prea riscant
În momentul de faţă, mulţi români se gândesc care sunt consecinţele care le-ar mai putea crea probleme în ceea ce priveşte această lege. Sergiu Bogdan a explicat faptul că această lege nu produce efecte juridice, astfel încât înregistrările de până acum nu vor putea fi folosite în instanţă. Teoretic, există însă şanse ca înregistrările efectuate până acum să fie “găsite” de către grupuri sau persoane care să le folosească pentru şantaj. Totuşi, acest scenariu este destul de improbabil, deoarece riscurile sunt extrem de mari. “Cazurile de şantaj în urma înregistrărilor sunt pur teoretice. În cazul de şantaj se poate ajunge foarte uşor la persoana care a “vândut” acele informaţii. Dacă cineva are informaţii, indiferent că sunt despre o persoană sau o instituţie, iar acestea sunt confidenţiale, este clar că este vorba despre informaţii obţinute ilegal. Avem numeroase cazuri de înregistrări ilegale cum ar fi cele din Camera Deputaţilor. Teoretic poţi să faci aşa ceva, dar nu cred că cineva va lucra în maniera asta. Riscul este extrem de mare. Îşi asumă să fie parte la chestiunea respectivă, iar pentru firmele care sunt implicate ar fi o lovitură de imagine extrem de puternică şi le-ar distruge din punct de vedere economic”, a conchis Sergiu Bogdan.
Principala problemă a Legii 298 nu a fost nemulţumirea României, ci faptul că aceast act normativ a fost mai presus de Constituţie. „După părerea mea, prevederile legii în discuţie sunt în totală contradicţie cu dreptul oricărei persoane la inviolabilitatea corespondenţei şi la intimitatea vieţii sale private. Persoanele cu care vorbim, durata convorbirii, locaţia în care ne aflăm, oamenii cu care corespondăm, site-urile pe care intrăm etc. sunt, toate, aspecte ale vieţii noastre cotidiene, a cărei intimitate este protejată prin toate tratatele internaţionale în materia drepturilor fundamentale. Privind prevederile art. 53 din Constituţie, care face trimitere la condiţiile pe care le enunţam mai sus, textul legii aduce o atingere dreptului la viaţă privată, care nu poate fi justificat în condiţiile art. 53 din Constituţie, pentru motivele expuse mai sus”, a explicat lectorul Catedrei de Drept Public din cadrul Facultăţii de Drept a UBB, specialistul în drept comunitar, Radu Chiriţă.
Conform prevederilor reglementate de Legea 298/2008, toţi operatorii de telefonie mobilă şi fixă din România – Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp, Romtelecom, RDS&RCS, UPC – erau obligaţi să stocheze timp de şase luni numărul de telefon al apelantului şi al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locaţia celui care este apelat, când a fost făcut apelul şi cât durează convorbirea telefonică. În cazul convorbirilor internaţionale, era identificată celula din care a fost activat serviciul, precum şi identitatea internaţională de abonament mobil (IMSI) al apelantului, dar şi IMSI al apelatului. În ceea ce priveşte SMS-urile, se înregistra cine, cui şi când trimite. De asemnea, furnizorii de internet erau obligaţi să stocheze timp de şase luni mai multe date ale utilizatorilor. Legea impunea să fie înregistrate detaliile tehnice ale conversaţiilor, cum ar fi numele apelantului, destinatarul, ora, locul, durata convorbirii, IP-ul şi modelul telefonului mobil sau al calculatorului. În cazul în care înregistrările ar fi indicat în orice fel premeditarea unor infracţiuni, legea prevedea ca toate informaţiile înregistrate să fie puse la dispoziţia procurorilor, în urma unei cereri aprobate de preşedintele instanţei de judecată.
Silvia Boncuţiu
Încercarea de a transforma România într-un stat poliţienesc a eşuat. Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea 298/2008 privind prelucrarea şi stocarea datelor cu caracter personal, cunoscută şi sub denumirea de legea „Big Brother”. Astfel, de la sfârşitul săptămânii trecute, intimitatea românilor şi-a reintrat în graţii, iar furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice nu mai au dreptul să reţină anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice. Proiectul de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii a fost iniţiată de Guvernul Tăriceanu în luna februarie 2008. Această lege a fost „impusă” de Uniunea Europeană, după atentatele din Statele Unite ale Americii din 11 septembrie 2001, cu scopul de a preveni acţiunile teroriste. Legea a fost contestată în numeroase ţări membre UE, dar în România a fost aplicată fără a se întâmpina probleme majore. „PNL nu a iniţiat acest proiect de lege, a fost o cerinţă a Uniunii Europene la vremea respectivă. Poate că la noi a fost puţin prea dură, prea aspră”, este de părere senatorul Marius Nicoară.
PNL a dat, PNL a „luat-o”
Senatorul PNL este de părere că această lege este într-adevăr abuzivă, cu atât mai mult cu cât în România, instituţiile nu sunt suficient de puternice pentru a asigura confidenţialitatea datelor stocate. „Este o lege puţin abuzivă, dar este abuzivă cu un motiv. Pe de altă parte, dacă este folosită corect de organele în drept, nu este neapărat în detrimentul siguranţei cetăţenilor. Această lege a fost creată pentru siguranţa cetăţenilor şi nu „prinde” cetăţenii cu o greşeală sau opţiuni politice sau alte chestiuni. Este foarte bine că s-a luat o astfel de decizie de către Curtea Constituţională pentru că, din păcate, în România, statul nu are încă puternic consolidate forţele care ar trebui să asigure securitatea unor astfel de date şi o obiectivitate a folosirii unor asemenea chestiuni. Ar fi foarte periculos ca aceste date să fie folosite pentru şantaj de către anumite persoane. În mod normal, un cetăţean responsabil şi puternic se duce imediat şi demască o astfel de chestiune. Este absolut ilegal ca acele date să fie folosite în alte scopuri decât cele iniţiale. Datele erau destinate exclusiv pentru chestiuni extrem de grave, gen terorism. Deci numai pericole fizice majore sau infracţiuni economice statale. Fiind declarată neconstituţională legea, datele înregistrate nu ar putea să fie folosite nici măcar ca probe în dosare penale sau de cercetare, dacă ar fi cazul. La noi instituţiile statului nu sunt suficient de puternice şi democraţia nu e suficient de consolidată pentru o astfel de lege”, a declarat Nicoară. Totuşi, declaraţia lui Nicoară este oarecum ciudată, în condiţiile în care acesta este memnru al partidului care a promovat-o.
„Curtea Constituţională nu poate cenzura normele comunitare”
Şeful catedrei de Drept Penal din cadrul Facultăţii de Drept a UBB Cluj, Sergiu Bogdan, consideră că decizia Curţii Constituţonale nu poate să cenzureze normele europene. Potrivit acestuia, legea „Big Brother” poate să fie „doborâtă” de Curtea Constituţională numai dacă se dovedeşte că este mai strictă decât impune Uniunea Europeană. „E bine ce a făcut Curtea Constituţională, nu ştiu dacă este chiar OK, pentru că ea nu poate să cenzureze normele comunitare. Ştiu sigur că Legea 298 nu a venit ca o dorinţă a noastră ci a fost o decizie, ca obligaţie de membru a Uniunii Europene. Noi avem trecut în Constituţia noastră măreaţă că tot ce vine de la Bruxelles este sfânt. Şi acuma este un exemplu extrem de bun că nu tot ce vine de la Bruxelles e sfânt. Teoretic, Bruxelles poate începe o acţiune împotriva României pentru neaplicarea dreptului comunitar, dar este un subiect extrem de complicat. Ar trebui să se îndrepte şi împotriva Germaniei şi a tututor statelor care s-au împotrivit acestei legi. Decizia Curţii ca fundament este corectă, dacă putea formalmente să o facă este cu totul altă problemă. Curtea nu poate să cenzureze, decât în măsura în care ar fi constatat că legea noastră este mai “proastă” decât cea cerută de Bruxelles. Legea a pornit de la ideea de bună credinţă, să nu fie folosite decât în caz de nevoie, dar în realitate drepturile individului erau încălcate. Când o să bubuie un bloc, s-ar putea să regretăm că nu mai avem această lege”, a explicat Sergiu Bogdan
Şantajul „Big Brother”, prea riscant
În momentul de faţă, mulţi români se gândesc care sunt consecinţele care le-ar mai putea crea probleme în ceea ce priveşte această lege. Sergiu Bogdan a explicat faptul că această lege nu produce efecte juridice, astfel încât înregistrările de până acum nu vor putea fi folosite în instanţă. Teoretic, există însă şanse ca înregistrările efectuate până acum să fie “găsite” de către grupuri sau persoane care să le folosească pentru şantaj. Totuşi, acest scenariu este destul de improbabil, deoarece riscurile sunt extrem de mari. “Cazurile de şantaj în urma înregistrărilor sunt pur teoretice. În cazul de şantaj se poate ajunge foarte uşor la persoana care a “vândut” acele informaţii. Dacă cineva are informaţii, indiferent că sunt despre o persoană sau o instituţie, iar acestea sunt confidenţiale, este clar că este vorba despre informaţii obţinute ilegal. Avem numeroase cazuri de înregistrări ilegale cum ar fi cele din Camera Deputaţilor. Teoretic poţi să faci aşa ceva, dar nu cred că cineva va lucra în maniera asta. Riscul este extrem de mare. Îşi asumă să fie parte la chestiunea respectivă, iar pentru firmele care sunt implicate ar fi o lovitură de imagine extrem de puternică şi le-ar distruge din punct de vedere economic”, a conchis Sergiu Bogdan.
Principala problemă a Legii 298 nu a fost nemulţumirea României, ci faptul că aceast act normativ a fost mai presus de Constituţie. „După părerea mea, prevederile legii în discuţie sunt în totală contradicţie cu dreptul oricărei persoane la inviolabilitatea corespondenţei şi la intimitatea vieţii sale private. Persoanele cu care vorbim, durata convorbirii, locaţia în care ne aflăm, oamenii cu care corespondăm, site-urile pe care intrăm etc. sunt, toate, aspecte ale vieţii noastre cotidiene, a cărei intimitate este protejată prin toate tratatele internaţionale în materia drepturilor fundamentale. Privind prevederile art. 53 din Constituţie, care face trimitere la condiţiile pe care le enunţam mai sus, textul legii aduce o atingere dreptului la viaţă privată, care nu poate fi justificat în condiţiile art. 53 din Constituţie, pentru motivele expuse mai sus”, a explicat lectorul Catedrei de Drept Public din cadrul Facultăţii de Drept a UBB, specialistul în drept comunitar, Radu Chiriţă.
Conform prevederilor reglementate de Legea 298/2008, toţi operatorii de telefonie mobilă şi fixă din România – Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp, Romtelecom, RDS&RCS, UPC – erau obligaţi să stocheze timp de şase luni numărul de telefon al apelantului şi al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locaţia celui care este apelat, când a fost făcut apelul şi cât durează convorbirea telefonică. În cazul convorbirilor internaţionale, era identificată celula din care a fost activat serviciul, precum şi identitatea internaţională de abonament mobil (IMSI) al apelantului, dar şi IMSI al apelatului. În ceea ce priveşte SMS-urile, se înregistra cine, cui şi când trimite. De asemnea, furnizorii de internet erau obligaţi să stocheze timp de şase luni mai multe date ale utilizatorilor. Legea impunea să fie înregistrate detaliile tehnice ale conversaţiilor, cum ar fi numele apelantului, destinatarul, ora, locul, durata convorbirii, IP-ul şi modelul telefonului mobil sau al calculatorului. În cazul în care înregistrările ar fi indicat în orice fel premeditarea unor infracţiuni, legea prevedea ca toate informaţiile înregistrate să fie puse la dispoziţia procurorilor, în urma unei cereri aprobate de preşedintele instanţei de judecată.
Silvia Boncuţiu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Perchezitii DNA la doua judecatoare ICCJ publicat în data de 07-10-2011
- Mircea Sandu, audiat la DNA publicat în data de 05-10-2011
- Miron Mitrea, audiat la DNA publicat în data de 06-10-2011
- Banii PSD: trafic de arme publicat în data de 05-02-2011
- Harta jafului Codec publicat în data de 01-11-2008
Articol vizualizat de 690 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.