Laurent Chrzanovski: „Romania Medievala, un mozaic al artei, unic in Europa”
„Proiectul vrea să arate publicului că România este un mozaic absolut extraordinar, prin prisma căruia se poate înţelege toată Europa”. „Un proiect de această amploare, cum este România Medievală, va costa 1 milion de euro doar pentru o etapă”. “Sperăm şi noi să ajutăm Ministerul Turismului şi să aducem cât mai mulţi turişti în România. Vrem nu numai să atragem lume în România, ci să schimbăm modul de percepţie al acestei ţări”, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gazeta de Cluj, Laurent Chrzanovski, directorul programului “România Medievală”.
Laurent Chrzanovski: Povestea este mult mai lungă. Am venit, prima dată, în 2005 să organizăm un congres de arheologie la Cluj şi Zalău. Am vrut să facem un studiu despre perioada neolitica, pentru ca anul trecut să organizăm în Elveţia cea mai mare expoziţie despre perioada neolitică din România. Această expoziţie a fost deschisă de însuşi preşedintele Elveţiei, Pascal Couchepin. A fost, de fapt, cea mai mare expoziţie făcută de România în străinătate: cam 1.300 de piese, din care 300 de tezaur naţional. Proiectul care urmează şi care, în momentul de faţă, este în fază incipientă, se numeşte România Medievală. Trebuie să preluăm aceeaşi idee, vrem să avem toate piesele importante din perioada medievală din România. Proiectul va fi constituit cu acelaşi tip de experienţă, cu aceiaşi parteneri. Vrem să îi dăm drumul la sfârşitul lui 2012 şi să se deruleze şi în 2013. Dacă dorim ca „România medievală” să aibă succes, trebuie să ne ocupăm de acest proiect încă de pe acum.
Rep.: Ce încearcă să arate acest proiect publicului din vestul Europei?
L.C.: Proiectul vrea să arate publicului că România este un mozaic absolut extraordinar şi prin prisma căruia se poate înţelege toată Europa prin ce se întâmplă în Evul Mediu. Părţile din care este compusă, în acest moment, România sunt foarte diferite: legătura pe care a avut-o cu Imperiul Bizantin, cu o parte din Europa Centrală şi o legătură cu lumea slavă. Astfel s-a creat un mozaic de popoare şi de influenţe artistice, arhitectonice, absolut pasionant şi unic în Europa.
Rep.: În câte ţări veţi încerca să promovaţi acest concept?
L.C.: În cât mai multe. Obiectivul este să câştigăm un minim de cinci capitale mari ale Europei. Dorinţa evidentă este Paris, Londra, Berlin. Restul depind de voinţa politică din partea României, dar şi din străinătate. Din punctul meu de vedere, vreau să ajungem în Spania, în Italia, însă nu exclud să ajungem şi în Budapesta sau Viena.
Rep.: Cum o să transportaţi toate obiectele de patrimoniu către celelalte ţări ale Europei?
L.C.: Pentru proiectul România Neolitică, guvernul român s-a implicat şi am avut un zbor militar special. E foarte devreme să povestim de transport pentru 2012, dar contactul şi voinţa din partea aeronauticii militare române au rămas aceleaşi. A fost cea mai frumoasă experienţă pe care am făcut-o. Noi ne-am gândit că e cel mai dificil lucru posibil, însă românii au fost atât de sufletişti, omenoşi, patrioţi şi mândri că au acest patrimoniu, încât am rămas impresionaţi.
Rep.: Cum credeţi că se va schimba imaginea României în ţările în care veţi prezenta expoziţia?
L.C.: Ca întotdeauna, o operaţiune culturală de o asemenea amploare influenţează foarte mult imaginea unui stat. În „România Neolitică”, cred că am adus şi noi un ajutor la dorinţa poporului elveţian, care şi-a exprimat intenţia de a finanţa fondurile de coeziune europeană. România şi Bulgaria porneau cu o imagine chiar negativă până atunci. Cu ajutorul expoziţiei noastre, care a fost prezentată în toate ziarele şi televiziunile din Elveţia, s-a schimbat opinia poporului elveţian despre România. Noi dorim să facem ceva profund prin intermediul acestui proiect. Vrem să arătăm că, în această ţară, sunt rădăcinile culturale ale Europei şi, din punctul meu de vedere, sunt trei perioade în care România este inima Europei. Una este perioada neolitică, a doua este cea medievală şi a treia este epoca modernă de la 1850 la 1930, unde chiar era ceva absolut excepţional ca mişcare culturală, politică, economică. Revendicarea noastră nu este atât de a promova realitatea actuală a României, ci de a confirma europenitatea României, care are trei componente ale Europei de astăzi: partea legată de Grecia şi sudul Europei, componenta central europeană şi o componentă orientată spre lumea slavă. Numai în România există atâta bogăţie culturală.
Rep.: Aţi afirmat că şi România modernă e importantă. Vă gândiţi, pe viitor, la o expoziţie care să expună şi această parte a istoriei noastre?
L.C.: Al treilea proiect trebuie să fie România din perioada 1850-1930. Însă, momentan, trebuie să ducem la capăt acest proiect. Primul pas în cadrul proiectului „România Medievală” este să realizăm o broşură care defineşte obiectivele şi programul expoziţiei şi să le prezentăm muzeelor intenţia noastră. Cu Franţa şi cu Germania se va ajunge mai uşor la un acord, pentru că există relaţii bilaterale de colaborare.
Rep.: Vreţi să ajungeţi să acoperiţi întreg teritoriul Germaniei şi Franţei cu expoziţia România Medievală? Aveţi vreo garanţie sau vreo promisiune de sprijin în această direcţie?
L.C.: Acesta este planul. Avem mai mult decât sprijin, după ce am organizat expoziţia „România Neolitică”. De data această, „România medievală” este susţinută de Institutul Cultural Român, cu sprijinul căruia vom constitui un comitet ştiinţific pentru a ne putea desfăşura activitatea de cercetare pentru acest proiect.
Rep.: Care credeţi că sunt lucrurile care v-ar putea opri? Credeţi că actuala criză economică v-ar putea împiedica să vă duceţi proiectul până la capăt?
L.C.: Mai rău decât anul acesta nu poate fi. Suntem deja la nivelul minim, dar datorită sprijinului primit din partea ICR, avem resurse pentru a începe să lucrăm. Cheltuielile mari vor fi în jur de 2011-2012. E dificil să facem o prognoză despre cine va fi la putere atunci şi care va fi situaţia crizei. Dar, oricum, proiectul e înregistrat ca proiect prioritar şi la ICR şi la Ministerul Culturii. În teorie, nu poate fi oprit, poate doar să sufere din cauza anumitor condiţii economice.
Rep.: Care credeţi că va fi sprijinul financiar de care ar avea nevoie acest proiect şi care este valoarea totală a proiectului?
L.C.: Un proiect de această amploare, cum este România Medievală, va costa 1 milion de euro doar pentru o etapă. Cheltuielile sunt foarte diferite: sunt cheltuieli naturale, de muncă, de transport, de editură şi aşa mai departe. După aceste cheltuieli, este o mare componentă care va fi acoperită de muzeele care vor trebui să îşi asume această expoziţie. Astfel, cele mai mari cheltuieli pe o etapă sunt suportate de respectivele muzee. Fiecare muzeu are resursele proprii, dacă mergem, de exemplu, la Louvre vom avea toţi sponsorii lor, toată promovarea şi toată strategia lor. Vrem să mergem sau la Louvre sau, dacă e vorba de 2012-2013, nu am putea neglija Marseille, care este capitala culturală în 2013. Sperăm că acest proiect va avea aproximativ cinci etape.
Rep.: Au mai existat astfel de proiecte şi ale altor ţări din Europa?
L.C.: Primii care s-au promovat foarte bine au fost bulgarii, care au avut o expoziţie cu specificul comorilor de aur şi argint din vremea elenistică şi romană. Expoziţia a fost promovată foarte bine în toată Europa. Nu sunt multe ţări care ştiu să îşi promoveze patrimoniul la acest nivel.
Rep.: Care a fost efectul pe care l-a avut expoziţia din Bulgaria?
L.C.: Bulgaria a avut o expoziţie mult mai simplă, dar a adus o imagine foarte pozitivă acestei ţări. Evident că acest lucru s-a implementat şi într-o dinamică turistică. Sperăm şi noi să ajutăm Ministerul Turismului şi să aducem cât mai mulţi turişti în România. Vrem nu numai să atragem lume în România, ci să schimbăm modul de percepţie a acestei ţări. România este o parte a Europei, nu numai o construcţie modernă care a intrat în U.E.
Rep.: Când s-a despărţit, de fapt, România de Europa, dacă acum trebuie să atragem atenţia că ţara noastră aparţine, de fapt, acestui continent?
L.C.: Eu cred că România nu s-a despărţit niciodată de Europa, dar în percepţia Europei din Vest, în perioada comunistă, chiar am fost despărţiţi. Acum, prin intermediul proiectului România Medievală, încercăm să facem un efort să reintegrăm această ţară în spaţiul european. Trebuie să reconstruim relaţiile care funcţionau prin anii 1930.
Tiberiu Hrihorciuc
Reporter: Care a fost contextul pentru care aţi venit în România? Ce ne puteţi spune despre proiectul România Medievală şi pe ce bază va fi constituit acesta?
Laurent Chrzanovski: Povestea este mult mai lungă. Am venit, prima dată, în 2005 să organizăm un congres de arheologie la Cluj şi Zalău. Am vrut să facem un studiu despre perioada neolitica, pentru ca anul trecut să organizăm în Elveţia cea mai mare expoziţie despre perioada neolitică din România. Această expoziţie a fost deschisă de însuşi preşedintele Elveţiei, Pascal Couchepin. A fost, de fapt, cea mai mare expoziţie făcută de România în străinătate: cam 1.300 de piese, din care 300 de tezaur naţional. Proiectul care urmează şi care, în momentul de faţă, este în fază incipientă, se numeşte România Medievală. Trebuie să preluăm aceeaşi idee, vrem să avem toate piesele importante din perioada medievală din România. Proiectul va fi constituit cu acelaşi tip de experienţă, cu aceiaşi parteneri. Vrem să îi dăm drumul la sfârşitul lui 2012 şi să se deruleze şi în 2013. Dacă dorim ca „România medievală” să aibă succes, trebuie să ne ocupăm de acest proiect încă de pe acum.
Rep.: Ce încearcă să arate acest proiect publicului din vestul Europei?
L.C.: Proiectul vrea să arate publicului că România este un mozaic absolut extraordinar şi prin prisma căruia se poate înţelege toată Europa prin ce se întâmplă în Evul Mediu. Părţile din care este compusă, în acest moment, România sunt foarte diferite: legătura pe care a avut-o cu Imperiul Bizantin, cu o parte din Europa Centrală şi o legătură cu lumea slavă. Astfel s-a creat un mozaic de popoare şi de influenţe artistice, arhitectonice, absolut pasionant şi unic în Europa.
Rep.: În câte ţări veţi încerca să promovaţi acest concept?
L.C.: În cât mai multe. Obiectivul este să câştigăm un minim de cinci capitale mari ale Europei. Dorinţa evidentă este Paris, Londra, Berlin. Restul depind de voinţa politică din partea României, dar şi din străinătate. Din punctul meu de vedere, vreau să ajungem în Spania, în Italia, însă nu exclud să ajungem şi în Budapesta sau Viena.
Rep.: Cum o să transportaţi toate obiectele de patrimoniu către celelalte ţări ale Europei?
L.C.: Pentru proiectul România Neolitică, guvernul român s-a implicat şi am avut un zbor militar special. E foarte devreme să povestim de transport pentru 2012, dar contactul şi voinţa din partea aeronauticii militare române au rămas aceleaşi. A fost cea mai frumoasă experienţă pe care am făcut-o. Noi ne-am gândit că e cel mai dificil lucru posibil, însă românii au fost atât de sufletişti, omenoşi, patrioţi şi mândri că au acest patrimoniu, încât am rămas impresionaţi.
Rep.: Cum credeţi că se va schimba imaginea României în ţările în care veţi prezenta expoziţia?
L.C.: Ca întotdeauna, o operaţiune culturală de o asemenea amploare influenţează foarte mult imaginea unui stat. În „România Neolitică”, cred că am adus şi noi un ajutor la dorinţa poporului elveţian, care şi-a exprimat intenţia de a finanţa fondurile de coeziune europeană. România şi Bulgaria porneau cu o imagine chiar negativă până atunci. Cu ajutorul expoziţiei noastre, care a fost prezentată în toate ziarele şi televiziunile din Elveţia, s-a schimbat opinia poporului elveţian despre România. Noi dorim să facem ceva profund prin intermediul acestui proiect. Vrem să arătăm că, în această ţară, sunt rădăcinile culturale ale Europei şi, din punctul meu de vedere, sunt trei perioade în care România este inima Europei. Una este perioada neolitică, a doua este cea medievală şi a treia este epoca modernă de la 1850 la 1930, unde chiar era ceva absolut excepţional ca mişcare culturală, politică, economică. Revendicarea noastră nu este atât de a promova realitatea actuală a României, ci de a confirma europenitatea României, care are trei componente ale Europei de astăzi: partea legată de Grecia şi sudul Europei, componenta central europeană şi o componentă orientată spre lumea slavă. Numai în România există atâta bogăţie culturală.
Rep.: Aţi afirmat că şi România modernă e importantă. Vă gândiţi, pe viitor, la o expoziţie care să expună şi această parte a istoriei noastre?
L.C.: Al treilea proiect trebuie să fie România din perioada 1850-1930. Însă, momentan, trebuie să ducem la capăt acest proiect. Primul pas în cadrul proiectului „România Medievală” este să realizăm o broşură care defineşte obiectivele şi programul expoziţiei şi să le prezentăm muzeelor intenţia noastră. Cu Franţa şi cu Germania se va ajunge mai uşor la un acord, pentru că există relaţii bilaterale de colaborare.
Rep.: Vreţi să ajungeţi să acoperiţi întreg teritoriul Germaniei şi Franţei cu expoziţia România Medievală? Aveţi vreo garanţie sau vreo promisiune de sprijin în această direcţie?
L.C.: Acesta este planul. Avem mai mult decât sprijin, după ce am organizat expoziţia „România Neolitică”. De data această, „România medievală” este susţinută de Institutul Cultural Român, cu sprijinul căruia vom constitui un comitet ştiinţific pentru a ne putea desfăşura activitatea de cercetare pentru acest proiect.
Rep.: Care credeţi că sunt lucrurile care v-ar putea opri? Credeţi că actuala criză economică v-ar putea împiedica să vă duceţi proiectul până la capăt?
L.C.: Mai rău decât anul acesta nu poate fi. Suntem deja la nivelul minim, dar datorită sprijinului primit din partea ICR, avem resurse pentru a începe să lucrăm. Cheltuielile mari vor fi în jur de 2011-2012. E dificil să facem o prognoză despre cine va fi la putere atunci şi care va fi situaţia crizei. Dar, oricum, proiectul e înregistrat ca proiect prioritar şi la ICR şi la Ministerul Culturii. În teorie, nu poate fi oprit, poate doar să sufere din cauza anumitor condiţii economice.
Rep.: Care credeţi că va fi sprijinul financiar de care ar avea nevoie acest proiect şi care este valoarea totală a proiectului?
L.C.: Un proiect de această amploare, cum este România Medievală, va costa 1 milion de euro doar pentru o etapă. Cheltuielile sunt foarte diferite: sunt cheltuieli naturale, de muncă, de transport, de editură şi aşa mai departe. După aceste cheltuieli, este o mare componentă care va fi acoperită de muzeele care vor trebui să îşi asume această expoziţie. Astfel, cele mai mari cheltuieli pe o etapă sunt suportate de respectivele muzee. Fiecare muzeu are resursele proprii, dacă mergem, de exemplu, la Louvre vom avea toţi sponsorii lor, toată promovarea şi toată strategia lor. Vrem să mergem sau la Louvre sau, dacă e vorba de 2012-2013, nu am putea neglija Marseille, care este capitala culturală în 2013. Sperăm că acest proiect va avea aproximativ cinci etape.
Rep.: Au mai existat astfel de proiecte şi ale altor ţări din Europa?
L.C.: Primii care s-au promovat foarte bine au fost bulgarii, care au avut o expoziţie cu specificul comorilor de aur şi argint din vremea elenistică şi romană. Expoziţia a fost promovată foarte bine în toată Europa. Nu sunt multe ţări care ştiu să îşi promoveze patrimoniul la acest nivel.
Rep.: Care a fost efectul pe care l-a avut expoziţia din Bulgaria?
L.C.: Bulgaria a avut o expoziţie mult mai simplă, dar a adus o imagine foarte pozitivă acestei ţări. Evident că acest lucru s-a implementat şi într-o dinamică turistică. Sperăm şi noi să ajutăm Ministerul Turismului şi să aducem cât mai mulţi turişti în România. Vrem nu numai să atragem lume în România, ci să schimbăm modul de percepţie a acestei ţări. România este o parte a Europei, nu numai o construcţie modernă care a intrat în U.E.
Rep.: Când s-a despărţit, de fapt, România de Europa, dacă acum trebuie să atragem atenţia că ţara noastră aparţine, de fapt, acestui continent?
L.C.: Eu cred că România nu s-a despărţit niciodată de Europa, dar în percepţia Europei din Vest, în perioada comunistă, chiar am fost despărţiţi. Acum, prin intermediul proiectului România Medievală, încercăm să facem un efort să reintegrăm această ţară în spaţiul european. Trebuie să reconstruim relaţiile care funcţionau prin anii 1930.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
- Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
- Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
- Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
- DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 1546 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.