Petru Coldea: “Turismul ne va ajuta la dezvoltarea comunei”
“Am reuşit să introducem apa potabilă în comuna Mănăstireni”. “90% din drumurile comunei sunt asfaltate”. “În viitor, vreau să fac cât mai multe lucruri pentru comună şi pentru locuitorii acesteia”, a declarat, pentru cititorii Gazetei de Cluj, primarul comunei Mănăstireni, Petru Coldea.
Rep.: Sunteţi la al treilea mandat de primar. Ce aţi realizat, până în prezent, pentru comuna Mănăstireni?
P.C.: În tot acest timp, am realizat foarte multe proiecte. Primul a fost legat de introducerea apei potabile în comună. Izvoarele din această zonă sunt legate la reţeaua de apă potabilă din Mănăstireni, iar oamenii nu trebuie să îşi facă griji în această privinţă. Anul trecut, am introdus apa potabilă şi în satul Ardeova şi trebuie să spun că apa nu ne costă niciun ban, deoarece instalaţia este alimentată mereu de la izvoare. În prezent, dorim suplimentarea unei reţele de apă în satul Mănăstireni şi lucrăm la acest proiect care este în derulare, iar săpăturile au început deja pe o distanţă de trei kilometri. Alte proiecte au ţinut de infrastructură şi de repararea drumurilor. Aproape toate drumurile din comună sunt asfaltate şi acestea sunt într-o stare foarte bună. În satul Dretea, urmează să mai asfaltăm o porţiune de drum, iar în Mănăstireni am mai asfaltat 800 de metri de şosea. Cu banii de la Uniunea Europeană am mai realizat un proiect pentru un drum turistic, împreună cu primăriile comunelor Râşca şi Călăţele. Proiectul este în faza de licitaţie şi sperăm că anul următor îl vom finaliza. De asemenea, mai avem în plan renovarea căminului cultural din satul Bedeciu.
Rep.: În condiţiile în care bugetul nu este tot timpul suficient pentru a sprijini proiectele comunei, în ce constă ajutorul de la bugetul central al judeţului?
P.C.: Autorităţile judeţene ne-au ajutat mereu şi le mulţumim pentru acest lucru. De exemplu, am primit de la Consiliul Judeţean două milioane lei pentru introducerea apei potabile, un milion pentru căminul cultural din Bedecea şi încă două milioane pentru drumuri.
Rep.: Există în comună investitori? Ce are comuna de oferit investitorilor?
P.C.: Am avut investitori, de exemplu a fost în comună un investitor care executa cablaje pentru autoturismele Wolkswagen, fabrică unde au fost angajaţi 60 de locuitori ai comunei. Însă, din cauza crizei financiare, aceştia şi-au restrâns activitatea şi doar 15 oameni mai lucrează acolo, care fac naveta zilnic la Cluj. A mai fost în comună un investitor italian care a dorit să îşi deschidă o fermă de lapte. Acesta a investit o perioadă, după care s-a retras. Investitorilor le-am putea pune la dispoziţie teren, apă potabilă, energie electrică, aproape tot ce ar avea nevoie.
Rep.: Comuna Mănăstireni este aşezată într-o zonă de deal cu peisaje frumoase. Se poate face turism în această zonă?
P.C.: În ceea ce priveşte turismul, pot spune că există la noi în comună. Avem deja patru pensiuni care pot oferi cazare oricând turiştilor ce vin la noi. Afluxul cel mai mare de turişti este în perioada verii sau la sfârşit de săptămână, turiştii căutând să se relaxeze şi să se bucure de aerul proaspăt şi de peisaje.
Rep.: Ce poate vizita un turist care alege să îşi petreacă sfârşitul de săptămână în comuna Mănăstireni?
P.C.: În fiecare sat, avem câte un monument istoric care poate fi vizitat. În satul Bica, avem o biserică ortodoxă din lemn ce poate fi vizitată, mai există o biserică reformată şi, de asemenea, lacul Beliş, care este aproape de noi. Aşa cum am mai spus, priveliştea este una frumoasă şi naturală. Urmărim să dezvoltăm cât mai mult turismul în comună, pentru că avem nevoie de ceva nou şi pentru a le oferi turiştilor condiţii şi locuri unde să stea pentru a se bucura de ceea ce văd.
Rep.: Tradiţiile româneşti vechi se mai păstrează, în special în zonele rurale. Cât de mult se mai păstrează tradiţiile în comuna Mănăstireni?
P.C.: Tradiţiile încă mai există la noi în comună. Aş dori să vă spun că, înainte de 1990, o mare parte a locuitorilor se ocupau de confecţionarea sacoşelor de rafie. Peste tot am fost recunoscuţi pentru acest lucru. Din păcate, au apărut pungile de plastic, care sunt la îndemâna oricui, iar sacoşele de rafie nu mai sunt cumpărate la fel ca înaine. În satele din comună, femeile se mai ocupă de cusături pe pânză, pe care le comercializează în pieţele din judeţ. În urmă cu doi ani, am avut şi un eveniment local, „Fiii satului”, pe care uneori îl mai ţinem.
Rep.: Cum vedeţi, ca primar, viitorul acestei comune? Credeţi că aceasta se mai poate dezvolta?
P.C.: Eu sper ca, în viitor, comuna să arate şi mai bine decât este acum şi să fac şi mai mult lucruri pentru locuitori. Cred că şi turismul ne va ajuta în dezvoltarea comunei, dar important este ca noi să ne păstrăm tradiţiile, să creştem animale în continuare şi să ne muncim pământurile.
Beatrice Golondzac
Reporter: Cum aţi descrie dumneavoastră, ca primar, comuna Mănăstireni?
Petru Coldea: Comuna Mănăstireni este aşezată în partea de vest a judeţului Cluj şi se învecinează cu Izvorul Crişului, Căpuşu Mare, Râşca şi Călăţele. Comuna este alcătuită din şase sate: Mănăstireni, reşedinţă de comună, Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea şi Mănăşturul Românesc. Regiunea este alcătuită mai mult din dealuri, care nu depăşesc altitudinea de 800 de metri. În prezent, numărul localnicilor din comună a scăzut la aproximativ 1700, de la 1800, iar ca şi suprafaţă localitatea se întinde pe 6299 de hectare.
Petru Coldea: Comuna Mănăstireni este aşezată în partea de vest a judeţului Cluj şi se învecinează cu Izvorul Crişului, Căpuşu Mare, Râşca şi Călăţele. Comuna este alcătuită din şase sate: Mănăstireni, reşedinţă de comună, Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea şi Mănăşturul Românesc. Regiunea este alcătuită mai mult din dealuri, care nu depăşesc altitudinea de 800 de metri. În prezent, numărul localnicilor din comună a scăzut la aproximativ 1700, de la 1800, iar ca şi suprafaţă localitatea se întinde pe 6299 de hectare.
Rep.: Sunteţi la al treilea mandat de primar. Ce aţi realizat, până în prezent, pentru comuna Mănăstireni?
P.C.: În tot acest timp, am realizat foarte multe proiecte. Primul a fost legat de introducerea apei potabile în comună. Izvoarele din această zonă sunt legate la reţeaua de apă potabilă din Mănăstireni, iar oamenii nu trebuie să îşi facă griji în această privinţă. Anul trecut, am introdus apa potabilă şi în satul Ardeova şi trebuie să spun că apa nu ne costă niciun ban, deoarece instalaţia este alimentată mereu de la izvoare. În prezent, dorim suplimentarea unei reţele de apă în satul Mănăstireni şi lucrăm la acest proiect care este în derulare, iar săpăturile au început deja pe o distanţă de trei kilometri. Alte proiecte au ţinut de infrastructură şi de repararea drumurilor. Aproape toate drumurile din comună sunt asfaltate şi acestea sunt într-o stare foarte bună. În satul Dretea, urmează să mai asfaltăm o porţiune de drum, iar în Mănăstireni am mai asfaltat 800 de metri de şosea. Cu banii de la Uniunea Europeană am mai realizat un proiect pentru un drum turistic, împreună cu primăriile comunelor Râşca şi Călăţele. Proiectul este în faza de licitaţie şi sperăm că anul următor îl vom finaliza. De asemenea, mai avem în plan renovarea căminului cultural din satul Bedeciu.
Rep.: În condiţiile în care bugetul nu este tot timpul suficient pentru a sprijini proiectele comunei, în ce constă ajutorul de la bugetul central al judeţului?
P.C.: Autorităţile judeţene ne-au ajutat mereu şi le mulţumim pentru acest lucru. De exemplu, am primit de la Consiliul Judeţean două milioane lei pentru introducerea apei potabile, un milion pentru căminul cultural din Bedecea şi încă două milioane pentru drumuri.
Rep.: Există în comună investitori? Ce are comuna de oferit investitorilor?
P.C.: Am avut investitori, de exemplu a fost în comună un investitor care executa cablaje pentru autoturismele Wolkswagen, fabrică unde au fost angajaţi 60 de locuitori ai comunei. Însă, din cauza crizei financiare, aceştia şi-au restrâns activitatea şi doar 15 oameni mai lucrează acolo, care fac naveta zilnic la Cluj. A mai fost în comună un investitor italian care a dorit să îşi deschidă o fermă de lapte. Acesta a investit o perioadă, după care s-a retras. Investitorilor le-am putea pune la dispoziţie teren, apă potabilă, energie electrică, aproape tot ce ar avea nevoie.
Rep.: Comuna Mănăstireni este aşezată într-o zonă de deal cu peisaje frumoase. Se poate face turism în această zonă?
P.C.: În ceea ce priveşte turismul, pot spune că există la noi în comună. Avem deja patru pensiuni care pot oferi cazare oricând turiştilor ce vin la noi. Afluxul cel mai mare de turişti este în perioada verii sau la sfârşit de săptămână, turiştii căutând să se relaxeze şi să se bucure de aerul proaspăt şi de peisaje.
Rep.: Ce poate vizita un turist care alege să îşi petreacă sfârşitul de săptămână în comuna Mănăstireni?
P.C.: În fiecare sat, avem câte un monument istoric care poate fi vizitat. În satul Bica, avem o biserică ortodoxă din lemn ce poate fi vizitată, mai există o biserică reformată şi, de asemenea, lacul Beliş, care este aproape de noi. Aşa cum am mai spus, priveliştea este una frumoasă şi naturală. Urmărim să dezvoltăm cât mai mult turismul în comună, pentru că avem nevoie de ceva nou şi pentru a le oferi turiştilor condiţii şi locuri unde să stea pentru a se bucura de ceea ce văd.
Rep.: Tradiţiile româneşti vechi se mai păstrează, în special în zonele rurale. Cât de mult se mai păstrează tradiţiile în comuna Mănăstireni?
P.C.: Tradiţiile încă mai există la noi în comună. Aş dori să vă spun că, înainte de 1990, o mare parte a locuitorilor se ocupau de confecţionarea sacoşelor de rafie. Peste tot am fost recunoscuţi pentru acest lucru. Din păcate, au apărut pungile de plastic, care sunt la îndemâna oricui, iar sacoşele de rafie nu mai sunt cumpărate la fel ca înaine. În satele din comună, femeile se mai ocupă de cusături pe pânză, pe care le comercializează în pieţele din judeţ. În urmă cu doi ani, am avut şi un eveniment local, „Fiii satului”, pe care uneori îl mai ţinem.
Rep.: Cum vedeţi, ca primar, viitorul acestei comune? Credeţi că aceasta se mai poate dezvolta?
P.C.: Eu sper ca, în viitor, comuna să arate şi mai bine decât este acum şi să fac şi mai mult lucruri pentru locuitori. Cred că şi turismul ne va ajuta în dezvoltarea comunei, dar important este ca noi să ne păstrăm tradiţiile, să creştem animale în continuare şi să ne muncim pământurile.
Beatrice Golondzac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 2164 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.