Cu toate că majoritatea profesorilor doreau adoptarea „Codului Miclea”, Ministrul Educaţiei este de părere că prevederile pachetului de legi coordonat de consilierul prezidenţial Mircea Miclea sunt, mai degrabă, nişte „enunţuri”. „Am considerat că multe dintre aspectele legislative prevăzute în aşa numitele soluţii legislative, sunt numai enunţuri. Ori, nu poţi să gestionezi un sistem numai enunţând anumite aspecte”, a declarat Andronescu. De acord cu legile ministrului Educaţiei este şi inspectorul şcolar general adjunct, Peter Tunde, care a declarat că ideea Bacalaureatul este una foarte bună. „Îmi place faptul că Bacalaureatul va avea trei probe scrise şi două orale. Cred că este un lucru bun şi pentru profesori şi pentru elevi. De asemenea, faptul că nou-născuţii vor primi 500 de euro în scop educaţional este, din nou, un lucru bun”, a susţinut Tunde.

Bătălie politică

Ministrul Educaţiei a declarat că dezbaterile legate de Legea Educaţiei sunt umbrite de o bătălie politică. „Bătălia mea este pentru o lege bună pentru sistem, dar, din păcate, suntem într-o mare bătălie politică. Cât am mandatul, vreau să îndeplinesc cu responsabilitate lucrurile pe care mi le-am asumat, pornind şi de la experienţa pe care o am. Eu cred că este foarte important ce lăsăm în urmă: terenul pârjolit sau am semănat ceva care să crească după ce noi nu mai suntem acolo. Acesta este un crez în ceea ce mă priveşte”, a afirmat Andronescu. Cu toate acestea, pasajele controversate din textul legii Andronescu au fost înlocuite cu cele existente în codul Miclea. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a avut o întrevedere cu Emil Boc pentru a lămuri soarta legilor educaţiei şi chiar a coaliţiei, pe fondul zvonurilor legate de o posibilă remaniere a unor miniştri social-democraţi. Astfel, liderul PSD a transmis premierului că, în cazul în care varianta Andronesu nu este acceptată, va pica întregul Executiv. După ce PSD a pretins că s-a ajuns la un consens pentru susţinerea asumării guvernului pe “Codul Andronescu”, premierul a anunţat că doreşte un set de legi care să cuprindă o combinare a proiectului Andronescu cu raportul Miclea. În cele din urmă, Guvernul a ales să îşi asume răspundere pe legile ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, răspundere care a atras numeroase critici la adresa lui Emil Boc. “Primul ministru ne-a informat că pachetul de legi prezentat de Ecaterina Andronescu este cel pe care îşi va asuma răspunderea”, a declarat vicepremierul Dan Nica.

Demiterea ministrului

Se pare că nu toată lumea este de acord cu noile legi ale educaţiei propuse de ministrul Educaţiei. Liberalii o acuză pe Ecaterina Andronescu de încălcarea legii prin schimbarea metodologiilor pentru examenele naţionale şi cer demiterea ministrului. „Doamna Andronescu, asemenea premierului Boc, distruge sistemul de învăţământ, bătându-şi joc de profesorii care nu şi-au primit nici acum măririle de 50%, încălcând legislaţia în vigoare, fără pic de jenă şi propunând o lege care va îngropa definitiv viitorul educaţiei româneşti. Demisia de onoare a ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, ar fi un gest mult prea mare pentru cineva care nu ştie ce înseamnă să te ţii de cuvânt”, se arată în comunicatul PNL. Demiterea ministrului este dorită de către liberali pentru gravele încălcări ale legii, pentru nerespectarea regulilor, normelor şi nevoilor din sistemul de învăţământ românesc. De asemenea, Partidul Naţional Liberal consideră că ministrul Educaţiei a încălcat legea prin faptul că nu a dat publicităţii metodologia pentru examenele naţionale înainte de începerea anului şcolar. Potrivit Legii Educaţiei, normele metodologice se emit „până la data începerii anului şcolar precedent examenelor”, însă ministrul nu a ţinut cont de această lege.  

Legile lui Andronescu

Forma finală a pachetului de legi privind educaţia, propus de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a fost prezentat Guvernului. Cu toate că Emil Boc a declarat că doreşte „depolitizarea directorilor de şcoli”, organizaţiile nonguvernamentale sunt de părere că s-a urmărit o politizare de 100% a conducerii unităţilor de învăţământ şi că premierul a procedat contrar declaraţiei sale. Astfel, conform noii legi a educaţiei, învăţământul va primi minimum 6 % din PIB, iar şcoala se generalizează la 13 clase, dintre care 11 sunt obligatorii. Totodată, elevii vor fi evaluaţi la nivelul şcolii la sfârşitul claselor a II-a, a VI-a, şi a X-a, iar la nivel naţional, la sfârşitul claselor a IV-a, a VIII-a şi a XII-a. În ceea ce priveşte Bacalaureatul, elevii vor susţine trei probe scrise şi două evaluări orale în timpul anului şcolar. De asemenea, statul va aloca fiecărui nou-născut echivalentul a 500 de euro în scop educaţional, banii putând fi ridicaţi de către titular doar la vârsta de 14 ani şi doar pentru finanţarea studiilor. Potrivit noului act normativ, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este cuprins între cel mult 20 de ore pe săptămână la nivel primar şi cel mult 30 de ore săptămânal pentru învăţământul secundar.

Război social

Nu doar Codurile Educaţiei au produs nemulţumiri profesorilor, ci şi legea unică de salarizare, care a dus la numeroase proteste din partea cadrelor didactice. Sindicaliştii din educaţie nu vor renunţa la proteste până când Guvernul nu va accepta să se aşeze din nou la masa de negocieri pe tema legii salarizării. Protestatarii sunt nemulţumiţi pentru că, după luni întregi în care au fost chemaţi la negocieri, propunerile lor nu au mai fost luate în calcul. Mai mult, principiile asupra cărora au existat acorduri între guvernanţi şi sindicalişti au fost modificate pe ultima sută de metri. „Sperăm ca guvernanţii să se aşeze din nou la masa negocierilor pentru o lege unică de salarizare acceptată de toţi bugetarii. Primul demers corect al Guvernului ar fi ca, în mod deschis, transparent, să se aşeze la masa negocierilor. Dacă nu există această dorinţă din partea guvernanţilor, ci doar modalităţi de a ocoli dialogul, pentru a-şi atinge propriile scopuri, pace socială nu va exista nici în perioada următoare”, au declarat sindicaliştii. De asemenea, nemulţumirea constă şi în faptul că profesorii sunt poziţionaţi în partea de jos a grilei de salarizare.