Sorin Ranga: “Am recastigat baile in patrimoniul comunei Cojocna”
“În fiecare an, avem ca obiectiv pietruirea drumurilor din comună”. “Încercăm să anticipăm din timp anumite cheltuieli”. “Şi primăria poate fi privită drept obiectiv turistic”, a declarat, pentru cititorii Gazetei de Cluj, primarul comunei Cojocna, Sorin Ranga
Rep.: Sunteţi la al treilea mandat de primar în comuna Cojocna. Ce proiecte aţi realizat până în prezent?
S.R.: Proiecte au fost destul de multe şi tot ceea ce am realizat a fost împreună cu Consiliul Local şi cu autorităţile judeţene. În anul 2002, am introdus gazul în Cojocna, am extins reţeaua de apă potabilă, am înfiinţat o reţea de distribuţie a apei potabile în satul Cara. De asemenea, am lucrat la infrastructură şi am modernizat căminele culturale. Cel mai important lucru este că am recâştigat în patrimoniul comunei băile de la Cojocna.
Rep.: Care sunt proiectele de viitor pe care vă propuneţi să le finalizaţi?
S.R.: Lucrăm la un proiect ce priveşte canalizarea şi asfaltarea unui drum de legătură dintre Cojocna şi Căianu. De asemenea, avem în plan modernizarea căminului cultural, deoarece tradiţiile se mai păstrează la noi în comună. Totodată, încercăm să înfiinţăm puncte sanitare în toate satele, deoarece oamenii au nevoie de clădiri utilate, pentru ca doctorii să îşi poată desfăşura activitatea. Am dori să realizăm un birou al primăriei, pentru a putea eficientiza plata taxelor şi a impozitelor locale.
Rep.: În ce stadiu sunt drumurile care trec prin comuna dumneavoastră? Cât de bună este infrastructura în Cojocna?
S.R.: Infrastructura este destul de bună. Există un drum judeţean, 161 A, care traversează comuna de la limita cu Apahida până la Ceanu Mare şi care este într-o stare bună. Mai există şi drumuri de pământ, în unele sate, dar în fiecare an am avut ca obiectiv pietruirea drumurilor comunale. De asemenea, încercăm prin eforturi propri să modernizăm încă un drum de legătură care să unească Cojocna de Straja. Piatra pe care noi o folosim este de la stadionul din Cluj, obţinută în urma demolării acestuia.
Rep.: Cum vă descurcaţi cu banii alocaţi pentru buget? Aveţi nevoie de ajutorul Consiliului Judeţean?
S.R.: Nu pot să spun că avem un buget mai scăzut faţă de alţi ani, dar încercăm să anticipăm din timp anumite cheltuieli şi să gestionăm mai atent banii.
Rep.: În ce stadiu sunt şcolile din comună, căminele culturale şi dispensarul?
S.R.: Dispensarul comunal a fost reabilitat total şi dispune de toate utilităţile încă din anul 2004, printr-un efort al bugetului comunal. Acolo îşi desfăşoară activitatea doi medici de familie şi un stomatolog, iar aceştia pot să consulte oamenii în condiţii optime. Căminul de la Cojocna este renovat, dar nu putem să cumpărăm mobilier pentru dotare datorită legislaţiei în vigoare. În comună există mai multe şcoli şi grădiniţe, care sunt într-o stare bună.
Rep.: Care este principala sursă de venit a localnicilor?
S.R.: Majoritatea localnicilor trăiesc din agricultură , însă în acest domeniu se câştigă destul de puţin şi se munceşte mult. Este adevărat că destul de mulţi oameni fac naveta la Cluj şi muncesc acolo. Pe lângă agricultură este foarte important să existe şi un salariu în familie. Există oameni care încearcă să dezvolte fermele şi să crească animale care să le aducă venituri. Din păcate, nu există investitori care să ofere locuri de muncă localnicilor, dar cred că potenţialul nostru turistic îi va atrage pe aceştia.
Rep.: Ce locuri frumoase pot turiştii să viziteze în comuna Cojocna?
S.R.: Avem multe biserici vechi care pot fi vizitate. De asemenea, băile din Cojocna reprezintă o atracţie unde pe viitor se aşteaptă mulţi turişti. Şi primăria poate fi privită ca un obiectiv turistic, pentru că a fost sediul fostei Societăţi Saline. Cred că turismul se poate dezvolta la noi în comună şi sunt convins că viitorul ne va aduce surprize plăcute, cel puţin în acest domeniu.
Rep.: Mai păstrează localnicii tradiţiile?
S.R.: Există câteva evenimente locale care se mai păstrează, cum ar fi Balul Strugurilor, organizat de comunitatea maghiară, iar în ultimul timp am văzut că de 1 noiembrie comunitatea rromă organizează o petrecere sau o întâlnire de “Ziua Morţilor”. Mai există Hramul Bisericii Ortodoxe, care, în acest an, a fost la a opta ediţie. Ca şi tradiţie se mai păstrează dansurile şi costumele populare.
Beatrice Golondzac
Reporter: Am dori, pentru început, să ne prezentaţi în câteva cuvinte comuna pe care o conduceţi.
Sorin Ranga: Comuna Cojocna are 4.400 de locuitori, jumătate din aceştia sunt în satul Cojocna. Restul populaţiei este împărţit în opt sate. Comuna se întinde pe 13.600 de hectare, dintre care peste 12.000 sunt terenuri care pot fi lucrate. Cojocna se învecinează cu Apahida, Jucu, Căianu, Suatu şi Ceanu Mare.
Sorin Ranga: Comuna Cojocna are 4.400 de locuitori, jumătate din aceştia sunt în satul Cojocna. Restul populaţiei este împărţit în opt sate. Comuna se întinde pe 13.600 de hectare, dintre care peste 12.000 sunt terenuri care pot fi lucrate. Cojocna se învecinează cu Apahida, Jucu, Căianu, Suatu şi Ceanu Mare.
Rep.: Sunteţi la al treilea mandat de primar în comuna Cojocna. Ce proiecte aţi realizat până în prezent?
S.R.: Proiecte au fost destul de multe şi tot ceea ce am realizat a fost împreună cu Consiliul Local şi cu autorităţile judeţene. În anul 2002, am introdus gazul în Cojocna, am extins reţeaua de apă potabilă, am înfiinţat o reţea de distribuţie a apei potabile în satul Cara. De asemenea, am lucrat la infrastructură şi am modernizat căminele culturale. Cel mai important lucru este că am recâştigat în patrimoniul comunei băile de la Cojocna.
Rep.: Care sunt proiectele de viitor pe care vă propuneţi să le finalizaţi?
S.R.: Lucrăm la un proiect ce priveşte canalizarea şi asfaltarea unui drum de legătură dintre Cojocna şi Căianu. De asemenea, avem în plan modernizarea căminului cultural, deoarece tradiţiile se mai păstrează la noi în comună. Totodată, încercăm să înfiinţăm puncte sanitare în toate satele, deoarece oamenii au nevoie de clădiri utilate, pentru ca doctorii să îşi poată desfăşura activitatea. Am dori să realizăm un birou al primăriei, pentru a putea eficientiza plata taxelor şi a impozitelor locale.
Rep.: În ce stadiu sunt drumurile care trec prin comuna dumneavoastră? Cât de bună este infrastructura în Cojocna?
S.R.: Infrastructura este destul de bună. Există un drum judeţean, 161 A, care traversează comuna de la limita cu Apahida până la Ceanu Mare şi care este într-o stare bună. Mai există şi drumuri de pământ, în unele sate, dar în fiecare an am avut ca obiectiv pietruirea drumurilor comunale. De asemenea, încercăm prin eforturi propri să modernizăm încă un drum de legătură care să unească Cojocna de Straja. Piatra pe care noi o folosim este de la stadionul din Cluj, obţinută în urma demolării acestuia.
Rep.: Cum vă descurcaţi cu banii alocaţi pentru buget? Aveţi nevoie de ajutorul Consiliului Judeţean?
S.R.: Nu pot să spun că avem un buget mai scăzut faţă de alţi ani, dar încercăm să anticipăm din timp anumite cheltuieli şi să gestionăm mai atent banii.
Rep.: În ce stadiu sunt şcolile din comună, căminele culturale şi dispensarul?
S.R.: Dispensarul comunal a fost reabilitat total şi dispune de toate utilităţile încă din anul 2004, printr-un efort al bugetului comunal. Acolo îşi desfăşoară activitatea doi medici de familie şi un stomatolog, iar aceştia pot să consulte oamenii în condiţii optime. Căminul de la Cojocna este renovat, dar nu putem să cumpărăm mobilier pentru dotare datorită legislaţiei în vigoare. În comună există mai multe şcoli şi grădiniţe, care sunt într-o stare bună.
Rep.: Care este principala sursă de venit a localnicilor?
S.R.: Majoritatea localnicilor trăiesc din agricultură , însă în acest domeniu se câştigă destul de puţin şi se munceşte mult. Este adevărat că destul de mulţi oameni fac naveta la Cluj şi muncesc acolo. Pe lângă agricultură este foarte important să existe şi un salariu în familie. Există oameni care încearcă să dezvolte fermele şi să crească animale care să le aducă venituri. Din păcate, nu există investitori care să ofere locuri de muncă localnicilor, dar cred că potenţialul nostru turistic îi va atrage pe aceştia.
Rep.: Ce locuri frumoase pot turiştii să viziteze în comuna Cojocna?
S.R.: Avem multe biserici vechi care pot fi vizitate. De asemenea, băile din Cojocna reprezintă o atracţie unde pe viitor se aşteaptă mulţi turişti. Şi primăria poate fi privită ca un obiectiv turistic, pentru că a fost sediul fostei Societăţi Saline. Cred că turismul se poate dezvolta la noi în comună şi sunt convins că viitorul ne va aduce surprize plăcute, cel puţin în acest domeniu.
Rep.: Mai păstrează localnicii tradiţiile?
S.R.: Există câteva evenimente locale care se mai păstrează, cum ar fi Balul Strugurilor, organizat de comunitatea maghiară, iar în ultimul timp am văzut că de 1 noiembrie comunitatea rromă organizează o petrecere sau o întâlnire de “Ziua Morţilor”. Mai există Hramul Bisericii Ortodoxe, care, în acest an, a fost la a opta ediţie. Ca şi tradiţie se mai păstrează dansurile şi costumele populare.
Beatrice Golondzac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
- Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
- Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
- Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
- DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 3625 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii