Pro şi contra FMI
„Împrumutul de la FMI a fost accesat pentru a salva băncile străine”. „Nu a fost nimic în avantajul nostru”. „Bulgaria a avut o politică bugetară mult mai prudentă”
Controversatul împrumut de la FMI reprezintă, aparent, „privatizarea” României. Potrivit analistului economic, Ilie Şerbănescu, România a contractat acest împrumut pentru a salva băncile străine. Mai mult, ţara s-a împrumutat ulterior de la aceste bănci pentru a controla deficitul. Marele pierzător în această ecuaţie este statul român. El va rambursa împrumutul FMI şi va plăti o dobândă „dublă”. Această dobândă va fi achitată atât pentru băncile de la care ţara s-a împrumutat, cât şi pentru împrumutul contractat pentru a salva aceste bănci. Singurele beneficii din situaţia creată aparţin băncilor străine, iar marele pierzător este statul român. România nu va putea rambursa niciodată acest împrumut, motiv pentru care toate companiile de stat care mai există în ţară vor fi preluate de către „puterile” multinaţionale. „Nu s-a făcut nimic pentru capitalul românesc şi pentru România. S-a făcut pentru capitalul străin, pentru care s-a luat, de fapt, împrumutul. Că îl va plăti contribuabilul român, este altă poveste. Mai simplu decât că împrumutul nu a fost luat pentru statul român şi pentru binele lui, ci pentru firmele străine care au rămas pentru finanţare, nu se poate explica situaţia. Această situaţie nu ne convine. Aceste 20 de miliarde de euro pe care le-a împrumutat România nu se vor putea plăti niciodată. Suma reprezintă 15 % din PIB. Nu avem cum plăti această sumă în cinci ani. Dacă am reduce bugetul cu cinci miliarde de euro în fiecare an, am fi terminaţi. Nu se poate plăti. În schimb, se vor lua alte lucruri, cum ar fi Hidroelectrica, CFR şi ce mai avem”, a explicat Şerbănescu. În acest context, trebuie amintit faptul că tot ceea ce s-a privatizat până acum în România a costat aproximativ 12 miliarde de dolari.
Anul 2010, infernal
România anului 2009 poate fi rezumată destul de uşor. Sectorul energetic şi materiile prime au fost „înstrăinate”, agricultura este compromisă, în momentul de faţă, pe rafturile magazinelor se găsesc cu precădere produse „de import”, sistemele de irigaţii, pe vremuri performante, au fost depăşite, potrivit politicienilor, şi nici nu mai contează că au fost furate, sidelurgia e pe „chituci”, industria este precară, iar în contextul economic actual, se poate oricând să rămână şi fără aur. O bună parte din rezerva naţională de aur este plasată, cel puţin teoretic, într-un singur depozit extern. Potrivit unor analişti, aurul românesc a fost, în realitate, împrumutat în cadrul unei operaţiuni de tip „carry trade”, deci varianta pesimistă potrivit căreia vom rămâne şi fără acest metal preţios trebuie luată în calcul. Cu toate aceste realităţi izbitoare, nu este deloc surprinzător faptul că românii sunt sceptici în ceea ce priveşte împrumutul FMI. Percepţia generală este că România nu trebuia să contracteze acel împrumut. „Părerea generală este greşită. O asemenea părere nu ţine cont de motivul pentru care s-au luat banii de la FMI. Aceştia au fost luaţi pentru a salva de la lipsă de finanţare băncile străine din România. Împrumutul nu a avut nicio legătură nici cu Guvernul român şi cu nimic din România. Băncile străine din România au rămas fără finanţare de la „mamele” lor din occident şi statul român a fost pus să se împrumute la FMI, la UE, ca să pună la dispoziţia băncilor străine din România banii necesari. Trebuie atrasă atenţia asupra faptului că Guvernul Boc, hulit de toată lumea, este aplaudat de capitalul străin, care este „stăpân” în România pentru că are proprietatea în sectoarele „de forţă” şi decizia în economie. S-a făcut exact ce s-a cerut de către capitalul străin. Să fim serioşi, nicio companie cu capital străin nu a dat faliment. Într-adevăr, nu a fost nimic în avantajul nostru. Nu am salvat nici firmele româneşti, nici pe noi înşine. Pentru deficitul bugetar s-au luat bani de la băncile din România. Indiferent dacă ne prefacem că nu vedem, situaţia există. De anul viitor intră la plată împrumutul de la FMI. Anul 2010 va fi un an infernal”, a conchis Şerbănescu.
„Investitorii ar fi putut sancţiona România”
O poziţie total diferită faţă de cea a lui Şerbănescu a fost emisă de analistul economic Radu Limpede. Acesta consideră că împrumutul de la FMI a ajutat atât la controlarea cursului leu – euro, cât şi la evitarea unor situaţii dificile. „Cred că, fără banii de la FMI, am fi fost într-o situaţie destul de periculoasă, nu ar fi fost catastrofa sigură 100 %, dar investitorii speriaţi ar fi putut să sancţioneze România mult mai dur. Am fi putut ajunge într-o situaţie similară cu unele state baltice care pe loc au tăiat 20 % din toate salariile care depind de buget, ori la noi se discută, în ultimele luni, doar de un concediu voluntar. Cred că România nu putea să se reechilibreze fără aceşti bani, cu toate că am fi vrut să credem noi contrariul. Bulgaria văd că rezistă, însă ei au avut o politică bugetară mai prudentă decât noi. Am fi riscat clar să depăşim pragul de cinci lei pentru un euro. Nu aş avansa praguri mai ridicate, dar în mod cert Banca Naţională nu ar fi avut capacitatea să apere cursul leu – euro, ea fiind singura care a apărat cursul pe o bandă foarte îngustă, restul au fluctuat foarte mult. În rest, sunt fluctuaţii mult mai mari ca la noi, de exemplu în Polonia. La noi s-a considerat că elementul de stabilitate se datorează parţial pentru că e an electoral, afirmaţie cu care eu nu sunt de acord, iar parţial pentru că exportatorii sunt şansa noastră în această perioadă, iar pentru predictibilitatea economiei cursul, e foarte bun acum”, a declarat Limpede. În ceea ce priveşte rambursarea împrumutului, Limpede a avut, din nou, o poziţie diametral opusă decât cea prezentată de Şerbănescu. Potrivit acestuia, România nu va fi obligată să privatizeze companii de stat pentru a putea returna aceşti bani. „Aceşti bani se vor restitui prin mecanisme care nu sunt foarte transparente. Vor fi plătiţi de noi toţi, dar într-un mod indirect. Nu se vor plăti prin privatizări, ci, pe măsură ce vin alte fluxuri de bani străini de la investitori privaţi, Banca Centrală îi va elibera. Nu vom da de la buget decât partea aceea micuţă care a intrat la buget. S-ar putea, date fiind condiţiile crizei mondiale, să avem nevoie de o reeşalonare”, este de părere Limpede.
Silvia Boncuţiu
Anul 2010, infernal
România anului 2009 poate fi rezumată destul de uşor. Sectorul energetic şi materiile prime au fost „înstrăinate”, agricultura este compromisă, în momentul de faţă, pe rafturile magazinelor se găsesc cu precădere produse „de import”, sistemele de irigaţii, pe vremuri performante, au fost depăşite, potrivit politicienilor, şi nici nu mai contează că au fost furate, sidelurgia e pe „chituci”, industria este precară, iar în contextul economic actual, se poate oricând să rămână şi fără aur. O bună parte din rezerva naţională de aur este plasată, cel puţin teoretic, într-un singur depozit extern. Potrivit unor analişti, aurul românesc a fost, în realitate, împrumutat în cadrul unei operaţiuni de tip „carry trade”, deci varianta pesimistă potrivit căreia vom rămâne şi fără acest metal preţios trebuie luată în calcul. Cu toate aceste realităţi izbitoare, nu este deloc surprinzător faptul că românii sunt sceptici în ceea ce priveşte împrumutul FMI. Percepţia generală este că România nu trebuia să contracteze acel împrumut. „Părerea generală este greşită. O asemenea părere nu ţine cont de motivul pentru care s-au luat banii de la FMI. Aceştia au fost luaţi pentru a salva de la lipsă de finanţare băncile străine din România. Împrumutul nu a avut nicio legătură nici cu Guvernul român şi cu nimic din România. Băncile străine din România au rămas fără finanţare de la „mamele” lor din occident şi statul român a fost pus să se împrumute la FMI, la UE, ca să pună la dispoziţia băncilor străine din România banii necesari. Trebuie atrasă atenţia asupra faptului că Guvernul Boc, hulit de toată lumea, este aplaudat de capitalul străin, care este „stăpân” în România pentru că are proprietatea în sectoarele „de forţă” şi decizia în economie. S-a făcut exact ce s-a cerut de către capitalul străin. Să fim serioşi, nicio companie cu capital străin nu a dat faliment. Într-adevăr, nu a fost nimic în avantajul nostru. Nu am salvat nici firmele româneşti, nici pe noi înşine. Pentru deficitul bugetar s-au luat bani de la băncile din România. Indiferent dacă ne prefacem că nu vedem, situaţia există. De anul viitor intră la plată împrumutul de la FMI. Anul 2010 va fi un an infernal”, a conchis Şerbănescu.
„Investitorii ar fi putut sancţiona România”
O poziţie total diferită faţă de cea a lui Şerbănescu a fost emisă de analistul economic Radu Limpede. Acesta consideră că împrumutul de la FMI a ajutat atât la controlarea cursului leu – euro, cât şi la evitarea unor situaţii dificile. „Cred că, fără banii de la FMI, am fi fost într-o situaţie destul de periculoasă, nu ar fi fost catastrofa sigură 100 %, dar investitorii speriaţi ar fi putut să sancţioneze România mult mai dur. Am fi putut ajunge într-o situaţie similară cu unele state baltice care pe loc au tăiat 20 % din toate salariile care depind de buget, ori la noi se discută, în ultimele luni, doar de un concediu voluntar. Cred că România nu putea să se reechilibreze fără aceşti bani, cu toate că am fi vrut să credem noi contrariul. Bulgaria văd că rezistă, însă ei au avut o politică bugetară mai prudentă decât noi. Am fi riscat clar să depăşim pragul de cinci lei pentru un euro. Nu aş avansa praguri mai ridicate, dar în mod cert Banca Naţională nu ar fi avut capacitatea să apere cursul leu – euro, ea fiind singura care a apărat cursul pe o bandă foarte îngustă, restul au fluctuat foarte mult. În rest, sunt fluctuaţii mult mai mari ca la noi, de exemplu în Polonia. La noi s-a considerat că elementul de stabilitate se datorează parţial pentru că e an electoral, afirmaţie cu care eu nu sunt de acord, iar parţial pentru că exportatorii sunt şansa noastră în această perioadă, iar pentru predictibilitatea economiei cursul, e foarte bun acum”, a declarat Limpede. În ceea ce priveşte rambursarea împrumutului, Limpede a avut, din nou, o poziţie diametral opusă decât cea prezentată de Şerbănescu. Potrivit acestuia, România nu va fi obligată să privatizeze companii de stat pentru a putea returna aceşti bani. „Aceşti bani se vor restitui prin mecanisme care nu sunt foarte transparente. Vor fi plătiţi de noi toţi, dar într-un mod indirect. Nu se vor plăti prin privatizări, ci, pe măsură ce vin alte fluxuri de bani străini de la investitori privaţi, Banca Centrală îi va elibera. Nu vom da de la buget decât partea aceea micuţă care a intrat la buget. S-ar putea, date fiind condiţiile crizei mondiale, să avem nevoie de o reeşalonare”, este de părere Limpede.
Silvia Boncuţiu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
- Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
- Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
- Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
- Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 700 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii