Petru Mocan: „Oamenii nu vor să isi lase pamanturile nelucrate”
„Cheltui mulţi bani pe cultivarea pământului şi creşterea animalelor”. „Desigur, există şi o parte negativă, aceea că uneori cheltui mulţi bani cu creşterea animalelor sau cu lucrarea pământurilor, iar când ajungi la final, uneori observi că veniturile sunt mai mici decât ai investit”, a declarat fostul viceprimar al comunei, Petru Mocan, fermier în Ceanu Mare.
Rep.: Localnicii au multe pământuri în comună, însă ce anume se cultivă în această zonă?
P.M.: Cel mai mult se cultivă ovăzul, grâul, porumbul, iar unii localnici mai cultivă şi sfecla. Deoarece oamenii au acum animale de crescut şi de hrănit, am observat că şi lucerna se cultivă la noi în comună.
Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de roditoare sunt pământurile din comună?
P.M.: Pot spune că la noi în zonă pământurile sunt bune, dar trebuie să îţi şi facă plăcere să le cultivi şi să le lucrezi. Chiar acum, într-una din zile, am fost la Cluj şi am văzut nişte terenuri care sunt rău lucrate, dar la noi oamenii încă se mai ocupă de ele. Generaţia noastră încă le lucrează, dar nu ştiu cum va fi pe viitor, pentru că nepoţii şi copiii noştri nu prea mai stau în comună.
Rep.: Am văzut multe animale în curţile oamenilor. Aceasta este ocupaţia principală a localnicilor?
P.M.: La noi, oamenii mai au animale pe lângă casă. Caii îi folosesc pentru muncile câmpului, iar vacile le ţinem pentru lapte. Unii au şi oi, iar caşul şi brânza au un gust foarte bun. Trebuie să avem animale pe lângă casă, căci avem nevoie de ele, cu toate că deja avem o vârstă înaintată.
Rep.: Credeţi că vor mai avea localnicii putere să îşi întreţină gospodăriile şi să crească animale?
P.M.: Sincer, unii oameni nu prea mai pot, dar, în unele cazuri, le mai vin copiii de la oraş şi îi mai ajută, pentru că au o vârstă mai înaintată. Oamenii nu vor să îşi lase pământurile nelucrate, pentru că au nevoie de hrană pentru animale. Toţi suntem oameni muncitori, ne trezim la cinci dimineaţa şi ajungem să dormim la zece seara. Noi vrem doar să se vadă şi rezultatele.
Beatrice Golondzac
Reporter: Domnul primar a declarat că sunteţi unul dintre cei mai vechi fermieri ai comunei. Ce înseamnă a fi agricultor în comuna Ceanu Mare?
Petru Mocan: A fi fermier înseamnă să îţi placă ceea ce faci, adică să ai timp să te ocupi de animale şi să le creşti pentru a avea nişte venituri. De asemenea, această meserie se poate referi şi la pământurile pe care le ai şi pe care trebuie să le lucrezi mereu ca să ai culturi. Desigur, există şi o parte negativă, aceea că uneori cheltui mulţi bani cu creşterea animalelor sau cu lucrarea pământurilor, iar când ajungi la final, uneori observi că veniturile sunt mai mici decât ai investit. Deţin 11 hectare de pământ pe care încerc să le lucrez, ca să am o cultură cât mai bună.
Petru Mocan: A fi fermier înseamnă să îţi placă ceea ce faci, adică să ai timp să te ocupi de animale şi să le creşti pentru a avea nişte venituri. De asemenea, această meserie se poate referi şi la pământurile pe care le ai şi pe care trebuie să le lucrezi mereu ca să ai culturi. Desigur, există şi o parte negativă, aceea că uneori cheltui mulţi bani cu creşterea animalelor sau cu lucrarea pământurilor, iar când ajungi la final, uneori observi că veniturile sunt mai mici decât ai investit. Deţin 11 hectare de pământ pe care încerc să le lucrez, ca să am o cultură cât mai bună.
Rep.: Localnicii au multe pământuri în comună, însă ce anume se cultivă în această zonă?
P.M.: Cel mai mult se cultivă ovăzul, grâul, porumbul, iar unii localnici mai cultivă şi sfecla. Deoarece oamenii au acum animale de crescut şi de hrănit, am observat că şi lucerna se cultivă la noi în comună.
Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de roditoare sunt pământurile din comună?
P.M.: Pot spune că la noi în zonă pământurile sunt bune, dar trebuie să îţi şi facă plăcere să le cultivi şi să le lucrezi. Chiar acum, într-una din zile, am fost la Cluj şi am văzut nişte terenuri care sunt rău lucrate, dar la noi oamenii încă se mai ocupă de ele. Generaţia noastră încă le lucrează, dar nu ştiu cum va fi pe viitor, pentru că nepoţii şi copiii noştri nu prea mai stau în comună.
Rep.: Am văzut multe animale în curţile oamenilor. Aceasta este ocupaţia principală a localnicilor?
P.M.: La noi, oamenii mai au animale pe lângă casă. Caii îi folosesc pentru muncile câmpului, iar vacile le ţinem pentru lapte. Unii au şi oi, iar caşul şi brânza au un gust foarte bun. Trebuie să avem animale pe lângă casă, căci avem nevoie de ele, cu toate că deja avem o vârstă înaintată.
Rep.: Credeţi că vor mai avea localnicii putere să îşi întreţină gospodăriile şi să crească animale?
P.M.: Sincer, unii oameni nu prea mai pot, dar, în unele cazuri, le mai vin copiii de la oraş şi îi mai ajută, pentru că au o vârstă mai înaintată. Oamenii nu vor să îşi lase pământurile nelucrate, pentru că au nevoie de hrană pentru animale. Toţi suntem oameni muncitori, ne trezim la cinci dimineaţa şi ajungem să dormim la zece seara. Noi vrem doar să se vadă şi rezultatele.
Beatrice Golondzac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 1607 ori
Înapoi
Reportaje video
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.














Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.