Sporurile functionarilor publici ingreuneaza bugetul tarii
Militarii, poliţiştii, medicii, magistraţii şi profesorii obţin împreună aproximativ 120 de sporuri salariale. Faptul că Guvernul a decis ca o parte din aceste sporuri să fie tăiate sau diminuate a atras numeroase proteste din partea angajaţilor statului. Prin tăierea acestor sporuri, reprezentanţii Guvernului speră să facă economii de aproximativ 500 de milioane de euro în anul 2009. Totuşi, aceşti bani vor trebui returnaţi.
Pe primul loc în topul sporurilor bugetare sunt militarii, care deţin peste 40 de asemenea facilităţi. În Legea salarizării sunt prevăzute bonusuri pentru merit şi grad, sporul de cifru, sporul pentru şoferi, pentru protecţia demnitarilor, indemnizaţii de comandă şi de dispozitiv, sporul de condiţii periculoase sau prime de paraşutare şi scufundare. Funcţionarii se clasează pe al doilea loc, ei având spor de confidenţialitate, de izolare, de cunoaştere a limbilor străine şi de mobilitate. De câte 20 de sporuri beneficiază poliţiştii şi cadrele medicale. Reprezentanţii Poliţiei obţin salarii de merit, sporuri pentru vechime, de misiune şi indemnizaţii de conducere. Pe lângă salariu, cadrele medicale au parte de sporuri pentru gărzi, stres, izolare şi toxicitate. Profesorii au parte de 14 sporuri, printre care se numără cel de vechime, gradaţie de merit sau spor pentru dirigenţie. Magistraţii sunt la finalul listei, însă sporurile acestora sunt destul de consistente.
Armata îşi vrea sporurile înapoi
Bugetarii din România rămân fără unele sporuri în urma deciziei luate de cabinetul Boc, care consideră că acordarea acestor prime „îngreunează” bugetul ţării. „Când vorbim de eliminarea unor sporuri, nu ne referim la cele din Codul Muncii. De exemplu, sporul de vechime, de muncă pe timp de noapte sau cel pentru ore suplimentare, acesta din urmă putând fi acordat şi sub formă de ore libere”, a declarat Boc. În cadrul armatei, aproximativ 95% dintre angajaţi primeau spor de confidenţialitate, iar 90% primeau spor de radiaţii, însă în luna mai acestea au fost suspendate. Potrivit reprezentanţilor MApN, sporul de radiaţii era de 10% din salariul de bază şi cel de confidenţialitate era de până la 15%, în funcţie de nivelul de secretizare a informaţiilor. Astfel, aceste două sporuri nu au mai fost plătite, măsura fiind luată pe o perioadă nedeterminată. MApN are bani doar pentru sporurile amânate în cazul soldaţilor, gradaţilor şi subofiţerilor, suma care a fost convenită cu Ministerul Finanţelor fiind de 87 de milioane de lei, aproximativ 11 milioane de lei pe lună până la sfârşitul anului. În cazul ofiţerilor şi personalului civil, cuantumul total se ridică la 85 de milioane de lei, declară reprezentanţii MApN. Decizia de a nu mai adăuga sporurile la salariul de bază a afectat circa 75.000 de angajaţi ai Armatei. De exemplu, un subofiţer care are salariul de aproximativ 1.500 de lei pe lună, prin suspendarea sporului de confidenţialitate de 15%, va pierde aproximativ 225 de lei.
Au avut un spor de 50%
În perioada cuprinsă între anii 2001-2008, Ministerul Justiţiei s-a confruntat cu un amplu fenomen prin care aproximativ 90% din personal a obţinut acordarea unor drepturi salariale prin hotărâri judecătoreşti executorii şi definitive. Obiectul acestor procese a fost, în special, acordarea sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%. Acest spor a fost introdus în anul 1997, iar în anul 2000 a fost eliminat printr-o ordonanţă de guvern care modifica Legea privind salarizarea personalului din justiţie. Între timp, magistraţii au acţionat în judecată MJ, solicitând plata sporului de 50%, pe motiv că acest bonus, prevăzut printr-o lege organică, nu putea fi eliminat din lege printr-o ordonanţă a Guvernului. Chiar dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că personalul din justiţie are dreptul la respectiva bonificaţie, Curtea Consituţională s-a pronunţat în luna mai a acestui an în defavoarea autorităţii judecătoreşti, inclusiv în ceea ce priveşte problema sporurilor. Acest fenomen a avut un impact semnificativ asupra bugetului de stat, în prezent justiţia confruntându-se cu serioase probleme financiare. Potrivit estimărilor MJ, personalul din cadrul instanţelor judecătoreşti are de primit circa 270.000.000 euro pentru a fi cu datoriile la zi. Această sumă reprezintă aproximativ 57% din bugetul total şi 121% din cheltuielile salariale ale ministerului pentru anul 2009.
Fonduri epuizate
Începând cu luna iulie, MJ nu mai dispune de fondurile necesare pentru plata sporului de 50%. Fondurile alocate prin Legea bugetului de stat pentru 2009 în acest scop au fost epuizate în primele luni ale anului. Sporul de 50% a fost plătit în perioada martie-mai 2009, doar celor care obţinuseră acest drept prin hotărâri judecătoreşti definitive. De asemenea, în luna iunie 2009, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care plata drepturilor obţinute prin hotărâri executorii de personalul din întreg sectorul bugetar a fost eşalonată pentru 2010-2012. În data de 3 iulie, MJ a informat instanţele printr-o circulară că plata acestui spor va fi întreruptă din cauza lipsei de fonduri. Circulara care informa că sporul de 50% nu va mai fi plătit începând cu luna iulie a fost contestată în justiţie de către judecători. Ca urmare a acestei situaţii, magistraţii şi-au întrerupt activitatea de lucru timp de trei ore în fiecare zi. Din cauza protestelor, MJ a atras atenţia că acţiunile judecătorilor sunt nelegale şi că afectează negativ interesele cetăţenilor. Indiferent de modul în care va evolua conflictul între cele două puteri, soluţionarea problemei ţine, în principal, de clarificarea legislaţiei privind salarizarea personalului din justiţie şi de alocarea unor fonduri suficiente pentru sistem.
Beatrice Golondzac
Pe primul loc în topul sporurilor bugetare sunt militarii, care deţin peste 40 de asemenea facilităţi. În Legea salarizării sunt prevăzute bonusuri pentru merit şi grad, sporul de cifru, sporul pentru şoferi, pentru protecţia demnitarilor, indemnizaţii de comandă şi de dispozitiv, sporul de condiţii periculoase sau prime de paraşutare şi scufundare. Funcţionarii se clasează pe al doilea loc, ei având spor de confidenţialitate, de izolare, de cunoaştere a limbilor străine şi de mobilitate. De câte 20 de sporuri beneficiază poliţiştii şi cadrele medicale. Reprezentanţii Poliţiei obţin salarii de merit, sporuri pentru vechime, de misiune şi indemnizaţii de conducere. Pe lângă salariu, cadrele medicale au parte de sporuri pentru gărzi, stres, izolare şi toxicitate. Profesorii au parte de 14 sporuri, printre care se numără cel de vechime, gradaţie de merit sau spor pentru dirigenţie. Magistraţii sunt la finalul listei, însă sporurile acestora sunt destul de consistente.
Armata îşi vrea sporurile înapoi
Bugetarii din România rămân fără unele sporuri în urma deciziei luate de cabinetul Boc, care consideră că acordarea acestor prime „îngreunează” bugetul ţării. „Când vorbim de eliminarea unor sporuri, nu ne referim la cele din Codul Muncii. De exemplu, sporul de vechime, de muncă pe timp de noapte sau cel pentru ore suplimentare, acesta din urmă putând fi acordat şi sub formă de ore libere”, a declarat Boc. În cadrul armatei, aproximativ 95% dintre angajaţi primeau spor de confidenţialitate, iar 90% primeau spor de radiaţii, însă în luna mai acestea au fost suspendate. Potrivit reprezentanţilor MApN, sporul de radiaţii era de 10% din salariul de bază şi cel de confidenţialitate era de până la 15%, în funcţie de nivelul de secretizare a informaţiilor. Astfel, aceste două sporuri nu au mai fost plătite, măsura fiind luată pe o perioadă nedeterminată. MApN are bani doar pentru sporurile amânate în cazul soldaţilor, gradaţilor şi subofiţerilor, suma care a fost convenită cu Ministerul Finanţelor fiind de 87 de milioane de lei, aproximativ 11 milioane de lei pe lună până la sfârşitul anului. În cazul ofiţerilor şi personalului civil, cuantumul total se ridică la 85 de milioane de lei, declară reprezentanţii MApN. Decizia de a nu mai adăuga sporurile la salariul de bază a afectat circa 75.000 de angajaţi ai Armatei. De exemplu, un subofiţer care are salariul de aproximativ 1.500 de lei pe lună, prin suspendarea sporului de confidenţialitate de 15%, va pierde aproximativ 225 de lei.
Au avut un spor de 50%
În perioada cuprinsă între anii 2001-2008, Ministerul Justiţiei s-a confruntat cu un amplu fenomen prin care aproximativ 90% din personal a obţinut acordarea unor drepturi salariale prin hotărâri judecătoreşti executorii şi definitive. Obiectul acestor procese a fost, în special, acordarea sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%. Acest spor a fost introdus în anul 1997, iar în anul 2000 a fost eliminat printr-o ordonanţă de guvern care modifica Legea privind salarizarea personalului din justiţie. Între timp, magistraţii au acţionat în judecată MJ, solicitând plata sporului de 50%, pe motiv că acest bonus, prevăzut printr-o lege organică, nu putea fi eliminat din lege printr-o ordonanţă a Guvernului. Chiar dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că personalul din justiţie are dreptul la respectiva bonificaţie, Curtea Consituţională s-a pronunţat în luna mai a acestui an în defavoarea autorităţii judecătoreşti, inclusiv în ceea ce priveşte problema sporurilor. Acest fenomen a avut un impact semnificativ asupra bugetului de stat, în prezent justiţia confruntându-se cu serioase probleme financiare. Potrivit estimărilor MJ, personalul din cadrul instanţelor judecătoreşti are de primit circa 270.000.000 euro pentru a fi cu datoriile la zi. Această sumă reprezintă aproximativ 57% din bugetul total şi 121% din cheltuielile salariale ale ministerului pentru anul 2009.
Fonduri epuizate
Începând cu luna iulie, MJ nu mai dispune de fondurile necesare pentru plata sporului de 50%. Fondurile alocate prin Legea bugetului de stat pentru 2009 în acest scop au fost epuizate în primele luni ale anului. Sporul de 50% a fost plătit în perioada martie-mai 2009, doar celor care obţinuseră acest drept prin hotărâri judecătoreşti definitive. De asemenea, în luna iunie 2009, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care plata drepturilor obţinute prin hotărâri executorii de personalul din întreg sectorul bugetar a fost eşalonată pentru 2010-2012. În data de 3 iulie, MJ a informat instanţele printr-o circulară că plata acestui spor va fi întreruptă din cauza lipsei de fonduri. Circulara care informa că sporul de 50% nu va mai fi plătit începând cu luna iulie a fost contestată în justiţie de către judecători. Ca urmare a acestei situaţii, magistraţii şi-au întrerupt activitatea de lucru timp de trei ore în fiecare zi. Din cauza protestelor, MJ a atras atenţia că acţiunile judecătorilor sunt nelegale şi că afectează negativ interesele cetăţenilor. Indiferent de modul în care va evolua conflictul între cele două puteri, soluţionarea problemei ţine, în principal, de clarificarea legislaţiei privind salarizarea personalului din justiţie şi de alocarea unor fonduri suficiente pentru sistem.
Beatrice Golondzac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 815 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii