Scandalul “Spiru Haret”
Problemele Universităţii Spiru Haret, ce aparţine Fundaţiei România de Mâine, una dintre cel mai mari instituţii de învăţământ superior din România, una dintre cele mai mari ca număr de studenţi din Europa a declanşat un scandal care pune în discuţie nu numai destinul politic al doamnei ministru Andronescu, dar însăşi învăţământul românesc, îndeosebi cel superior.
În spaţiul unui editorial, problemele învăţământului nu pot fi discutate exhaustiv, dar câteva învăţăminte pot fi asumate. Antecedentele îmi permit să enunţ câteva păreri. Am fost cadru asociat al UBB Cluj mai bine de un deceniu, iar în familia mea, începând cu un bunic, apoi cu mama şi două surori şi terminând cu socrii, cuscrul şi nepoţii – ba chiar şi fiul meu a cochetat o vreme cu universitatea – înclinaţia spre învăţământ a fost o preocupare permanentă. De aceea încerc să fiu obiectiv.
Confundându-se libertatea cu anarhia, imediat după ianuarie 1990, s-au proliferat universităţile particulare. Atunci, nu erau reglementate de nimic. După cum spunea domnul Boda, la ultima emisiune cu doamna Monica Ghiurco, numai la Ciorogârla nu era facultate. (Am avut şi noi o facultate de drept la Năsăud). Unele dintre aceste instituţii erau înfiinţate sub formă de „sereleuri”, ceea ce era contrar codului comercial.
La Cluj, elanul acesta distructiv, dar aberant juridic, a fost oprit deoarece domnul profesor universitar dr. Ion Turcu, în acea vreme judecător delegat la Registrul Comerţului, a refuzat consecvent să înmatriculeze universităţi constituite sub formă de societăţi comerciale. Treptat, „investitori”, cum este unul arab de la o universitate clujeană, despre care s-a scris în ultimul număr din Gazeta de Cluj, au găsit soluţia, având şi complicitatea Ministerului Învăţământului. Au procedat la înfiinţarea de universităţi, grefate pe fundaţii, dar care, până la urmă, tot nişte „sereleuri” erau. Calitatea acestora, cu unele excepţii, a fost şi este slabă sau foarte slabă. În aceste universităţi private şi-au găsit adăpost toţi pensionarii sau pensionabilii de la învăţământul de stat. Despre calitatea studiilor voi da un exemplu. La un examen de admintere în magistratură la care au participat vreo 2000 de candidaţi, majoritatea absolvenţi de instituţii private, au reuşit aproximativ 10 concurenţi. De aceea mă disociez total de domnul Băsescu. Măsurile luate de doamna Andronescu nu reprezintă o încercare de sabotare a învăţământului privat de către cel de stat, cum spune preşedintele, ci au semnificaţia unui demers menit să împiedice generalizarea unei tumori. Cu atât mai curajos este demersul doamnei ministru cu cât acţionează împotriva curentului majoritar din PSD. Pentru onestitatea şi hotărârea dumneaei, merită cu siguranţă o bilă albă.
Probleme avem şi în învăţământul de stat, de aceea şi aici sunt linii de învăţământ neacreditate sau neautorizate. Acestea au început tot în anul 1990, când s-au înfiinţat noi universităţi şi s-au extins altele existente, mult peste posibilităţile lor în resurse umane şi materiale. În momentul de faţă, avem facultăţi de medicină la Constanţa şi Oradea, dar o fină de-a mea din oraşul de pe Criş, a cărei mamă este cadru universitar acolo, s-a înscris la Facultatea de Medicină a UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj. În acest context, o anumită lipsă de tradiţie academică şi tendinţa spre compromisuri innaceptabile au dus şi aici la nereguli. Tot la universitatea din Oradea s-au eliberat diplome de medici stomatologi unor cetăţeni italieni care nu au prea călcat pe acolo, iar un fost rector, care în 1996 a fost prins într-un birou electoral votând cu două mâini, are din nou probleme penale. Mai mult, s-a gândit că se găseşte în republica lui Kim-Ir-Sen, lăsând succesor la conducerea instituţiei pe fiul său. Adoptarea legilor învăţământului, pe baza propunerilor comisiei prezidenţiale conduse de profesorul Miclea, este incontestabil o cerinţă rezonabilă. Mai importantă este înlăturarea din învăţământ a corupţiei, care este mai veche de 1989. Pe lângă moralitate, se impune deci şi o exigenţă corespuzătoare din partea profesorilor, fiindcă altfel studenţii nu învaţă. Apropo de aceasta, cunosc colegi de muncă, având o calificare superioară, care s-au înscris şi la Facultatea de Drept a Univesităţii Babeş-Bolyai. Dând aici peste universitari care-şi respectau statutul social, iar la examene le pretindeau să ştiu carte, s-au mutat la Oradea; (din nou la Oradea). Acolo au trecut fără probleme examenele şi acum se consideră că sunt şi jurişti, având atestare oficială. Din păcate, numai pe hârtie.
Adrian Man
29 Iulie 2009
Adrian Man
29 Iulie 2009
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Articol vizualizat de 787 ori
Înapoi
Reportaje video
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.














Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.