Noi modificari la legea malpraxisului
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu a initiat un proiect de lege care sa aduca unele modificari la legea malpraxisului din 2006. Acesta vrea ca legea sa fie mai clara deoarece pâna acum gestionarea pacientilor se facea doar dupa unele cutume instituite în urma cu câtiva ani si nu dupa regulamente clare.
Ministerul Sanatatii, în frunte cu Ministrul Eugen Nicolaescu a initiat pe 28 iulie un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii. Proiectul, care priveste modificarea legii malpraxisului, este supus dezbaterii publice pâna pe 27 august în vederea asigurarii transparentei decizionale. Ministrul Sanatatii vrea ca legea malpraxisului sa fie completata astfel încât greselile medicale sa poata fi sesizate Autoritatii de Sanatate Publica, institutia care analizeaza astfel de cazuri, de managerii de spitale si chiar de catre Ministerul Sanatatii. Modificarile propuse de minister mai prevad ca limitele maxime ale despagubirilor ce pot fi acordate unei persoane sa fie stabilite de catre Ministerul Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate, dupa consultarea cu asociatiile profesionale din domeniul asigurarilor si a Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Farmacistilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Ordinului Asistentilor Medicali si a Moaselor din România si a Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor din sistemul sanitar. Eugen Nicolaescu este de parere ca pacientii nu îsi cunosc drepturile si nu stiu cui sa se adreseze atunci când cad victima unui caz de malpraxis. De aceea, ministrul crede ca este nevoie de reguli mai clare de lucru cu pacientul deoarece gestionarea unui pacient nu se face regulamente ci dupa cutumele care au fost instutuite demult. De asemenea, ministrul este nemultumit si de faptul ca pentru medicii vinovati de malpraxis nu exista decât sanctiunile prevazute în Codul Muncii, care pot megre de la o simpla mustrate pâna la excluderea din profesie pentru o anumita perioada de timp.
Experti alesi prin tragere la sorti
Comisia de malpraxis poate fi sesizata de catre pacient sau de catre reprezentantul sau legal, de catre succesorii persoanei în caz ca aceasta decedeaza, de catre Ministerul Sanatatii Publice sau institutiile din subordinea acestuia sau de catre managerul spitalului în a carei structura îsi desfasoara activitatea medicul. De asemenea, comisia va mai desemna, prin tragere la sorti din lista nationala a expertilor un grup sau un expert, în functie de complexitatea cazului, însarcinat cu efectuarea unui raport asupra cazului. Conform modificarilor aduse de proiect, expertizele necesare solutionarii cauzelor de malpraxis se platesc anticipat de catre societatea de asigurari la care a fost încheiata polita de asigurare de catre medicul cercetat si vor fi recuperate de la partea care a solicitat declansarea procedurilor daca ancheta nu stabileste vinovatia medicului. La dezbaterile comisiei va fi invitat si un reprezentant al societatii de asigurari la care a fost încheiata polita de asigurari de catre medicul în cauza.
Comisie speciala de ancheta a cazurilor grave
În cadrul Colegiului Medicilor din România se înfiinteaza Comisia speciala de ancheta a cazurilor grave de malpraxis. Aceasta comisie este formata din 11 membrii, din care cinci reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice care vor fi nominalizati prin ordin al ministrului sanatatii, membrii care vor putea face uz de dreptul de veto. Ceilalti membrii vor fi nominalizati de Colegiul Medicilor din România. Aceasta analizeaza si dispune asupra cazurilor de culpa medicala care au pus în pericol viata pacientilor sau au dus la decesul acestora, pe baza normelor elaborate de Colegiul Medicilor din România si aprobate, prin ordin al ministrului sanatatii publice. În situatia în care, în termen de 90 de zile, Colegiul Medicilor din România nu îsi exercita atributiile în acest sens, Ministerul Sanatatii Publice va emite un ordin fara consultarea Colegiului Medicilor din România. Organizarea si functionarea acestei comisii se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice la propunerea Colegiul Medicilor din România. În situatia în care Comisia speciala de ancheta a cazurilor grave de malpraxis constata culpa medicala grava, aceasta sesizeaza Comisia de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis sau organele de cercetare penala prevazute de lege.
Medicul reclamat era singurul expert
Ministerul Sanatatii Publice a constatat ca în unele cazuri nu se poate desemna un expert în cazurile de malpraxis deoarece medicul reclamat este si singurul expert, iar în cazurile mai complexe, comisia de experti nu se poate forma din diferite motive. În acest sens, pentru eliminarea cazurilor de incompatibilitate, Ministrul Sanatatii Publice a hotarât elaborarea unei liste nationale de experti, care sa o înlocuiasca pe cea judeteana, care era pâna acum, si care sa permita ca un caz de malpraxis sa fie verificat de mai multi experti. De asemenea, Ministerul Sanatatii Publice a considerat ca, deoarece pâna la adoptarea acestei decizii, expertizele erau suportate de pacienti, cauzele de malpraxis se solutionau cu întârziere din cauza costului ridicat al acestora. Acest proiect de modificare a legii malpraxisului va definitivat la sfârsitul lunii august si va fi înaintat Guvernului spre aprobare iar ulterior va fi trimis la Parlament.
Proiectul va pune mai multa presiune pe medici
Colegiul National al Medicilor sustin ca se pune prea mult accent pe strictetea regulamentelor si ca în caz de greseala medicala ar trebui ca pacientul sa fie pur si simplu compensat financiar. Presedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoaie, este de parere ca introducerea unor regulemente mai stricte si a mai multor ghiduri pentru doctori nu ar face decât sa puna o mai mare presiune pe acestia, fara ca profesionalismul lor sa se îmbunatateasca. El mai crede ca si medicul este om si are dreptul de a gresi si ca pacientul ar trebui sa fie indemnizat indiferent daca accidentul se poate imputa doctorului sau nu, precum în alte tari europene unde deviza este “Nu blamati doctoral, indemnizati pacientul”. Daca în tara noastra nu se va proceda la fel medicii suspectati de malpraxis si pacientii afectati risca sa se confrunte ani întregi în procese de pe urma carora sa nu aiba niciunul de câstigat. Reprezentantii Colegiului Medicilor din Cluj-Napoca spun ca este prea devreme pentru a face alte declaratii în afara celor facute de Colegiul National al Medicilor.
Decizia ministrului Eugen Nicolaescu pare a avea un fundament solid deoarece în ultimii ani cazurile grave de malpraxis din România s-au înmultit simtitor. Ca si o definitie, malpraxisul este o eroare medicala, care aduce prejudicii pacientului si pentru care personalul medical implicat raspunde civil pentru greselile sale. Cel mai recent caz este cel al unui copil care s-a nascut la un spital din Bucuresti cu mai multe handicapuri pentru ca, conform acuzatiilor parintilor, mama nu ar fi fost asistata la nastere. În acest caz, cea mai severa sanctiune a fost suspendarea temporara din activitate a unuia dintre medicii gasiti vinovati. Cel mai mediatizat caz din România a fost cel al doctorului Naum Ciomu din 2004. Medicul a fost obligat, în urma unui proces, la plata a 125.000 euro daune morale si 9.866 lei daune materiale, suma care reprezinta cea mai mare despagubire pentru malpraxis stabilita pâna acum în România. Anual ajung în justitie în medie doua sau trei cazuri de malpraxis, câstigate aproape mereu de catre victime.
Generali Asigurari este prima companie de asigurari care a introdus pe piata româneasca acest produs: asigurarea de raspundere civila profesionala a medicilor si a cadrelor medicale. În anul 2000, împrumutând din experienta grupului, Generali Asigurari a creat acest produs, care mai târziu a fost preluat si adaptat si de alte societati de asigurare. Pentru ca a fost prima societate care avea în portofoliu acest produs, în 2002 a avut exclusivitate pe piata româneasca pentru a încheia acest tip de asigurare, care la vremea respectiva era optionala. În 2002, compania Generali a fost singura societate autorizata de catre Colegiul Medicilor sa încheie asigurari de malpraxis. Începând cu anul 2003 au primit autorizare si alti asiguratori. În 2006, încheierea unei astfel de asigurari a devenit obligatorie prin lege, atunci fiind adoptata legea 95/2006, declara Adrian Crisan, directorul de agentie al sucursalei Generali din judetul Cluj.
Andreea Mitrica
Ministerul Sanatatii, în frunte cu Ministrul Eugen Nicolaescu a initiat pe 28 iulie un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii. Proiectul, care priveste modificarea legii malpraxisului, este supus dezbaterii publice pâna pe 27 august în vederea asigurarii transparentei decizionale. Ministrul Sanatatii vrea ca legea malpraxisului sa fie completata astfel încât greselile medicale sa poata fi sesizate Autoritatii de Sanatate Publica, institutia care analizeaza astfel de cazuri, de managerii de spitale si chiar de catre Ministerul Sanatatii. Modificarile propuse de minister mai prevad ca limitele maxime ale despagubirilor ce pot fi acordate unei persoane sa fie stabilite de catre Ministerul Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate, dupa consultarea cu asociatiile profesionale din domeniul asigurarilor si a Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Farmacistilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Ordinului Asistentilor Medicali si a Moaselor din România si a Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor din sistemul sanitar. Eugen Nicolaescu este de parere ca pacientii nu îsi cunosc drepturile si nu stiu cui sa se adreseze atunci când cad victima unui caz de malpraxis. De aceea, ministrul crede ca este nevoie de reguli mai clare de lucru cu pacientul deoarece gestionarea unui pacient nu se face regulamente ci dupa cutumele care au fost instutuite demult. De asemenea, ministrul este nemultumit si de faptul ca pentru medicii vinovati de malpraxis nu exista decât sanctiunile prevazute în Codul Muncii, care pot megre de la o simpla mustrate pâna la excluderea din profesie pentru o anumita perioada de timp.
Experti alesi prin tragere la sorti
Comisia de malpraxis poate fi sesizata de catre pacient sau de catre reprezentantul sau legal, de catre succesorii persoanei în caz ca aceasta decedeaza, de catre Ministerul Sanatatii Publice sau institutiile din subordinea acestuia sau de catre managerul spitalului în a carei structura îsi desfasoara activitatea medicul. De asemenea, comisia va mai desemna, prin tragere la sorti din lista nationala a expertilor un grup sau un expert, în functie de complexitatea cazului, însarcinat cu efectuarea unui raport asupra cazului. Conform modificarilor aduse de proiect, expertizele necesare solutionarii cauzelor de malpraxis se platesc anticipat de catre societatea de asigurari la care a fost încheiata polita de asigurare de catre medicul cercetat si vor fi recuperate de la partea care a solicitat declansarea procedurilor daca ancheta nu stabileste vinovatia medicului. La dezbaterile comisiei va fi invitat si un reprezentant al societatii de asigurari la care a fost încheiata polita de asigurari de catre medicul în cauza.
Comisie speciala de ancheta a cazurilor grave
În cadrul Colegiului Medicilor din România se înfiinteaza Comisia speciala de ancheta a cazurilor grave de malpraxis. Aceasta comisie este formata din 11 membrii, din care cinci reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice care vor fi nominalizati prin ordin al ministrului sanatatii, membrii care vor putea face uz de dreptul de veto. Ceilalti membrii vor fi nominalizati de Colegiul Medicilor din România. Aceasta analizeaza si dispune asupra cazurilor de culpa medicala care au pus în pericol viata pacientilor sau au dus la decesul acestora, pe baza normelor elaborate de Colegiul Medicilor din România si aprobate, prin ordin al ministrului sanatatii publice. În situatia în care, în termen de 90 de zile, Colegiul Medicilor din România nu îsi exercita atributiile în acest sens, Ministerul Sanatatii Publice va emite un ordin fara consultarea Colegiului Medicilor din România. Organizarea si functionarea acestei comisii se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice la propunerea Colegiul Medicilor din România. În situatia în care Comisia speciala de ancheta a cazurilor grave de malpraxis constata culpa medicala grava, aceasta sesizeaza Comisia de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis sau organele de cercetare penala prevazute de lege.
Medicul reclamat era singurul expert
Ministerul Sanatatii Publice a constatat ca în unele cazuri nu se poate desemna un expert în cazurile de malpraxis deoarece medicul reclamat este si singurul expert, iar în cazurile mai complexe, comisia de experti nu se poate forma din diferite motive. În acest sens, pentru eliminarea cazurilor de incompatibilitate, Ministrul Sanatatii Publice a hotarât elaborarea unei liste nationale de experti, care sa o înlocuiasca pe cea judeteana, care era pâna acum, si care sa permita ca un caz de malpraxis sa fie verificat de mai multi experti. De asemenea, Ministerul Sanatatii Publice a considerat ca, deoarece pâna la adoptarea acestei decizii, expertizele erau suportate de pacienti, cauzele de malpraxis se solutionau cu întârziere din cauza costului ridicat al acestora. Acest proiect de modificare a legii malpraxisului va definitivat la sfârsitul lunii august si va fi înaintat Guvernului spre aprobare iar ulterior va fi trimis la Parlament.
Proiectul va pune mai multa presiune pe medici
Colegiul National al Medicilor sustin ca se pune prea mult accent pe strictetea regulamentelor si ca în caz de greseala medicala ar trebui ca pacientul sa fie pur si simplu compensat financiar. Presedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoaie, este de parere ca introducerea unor regulemente mai stricte si a mai multor ghiduri pentru doctori nu ar face decât sa puna o mai mare presiune pe acestia, fara ca profesionalismul lor sa se îmbunatateasca. El mai crede ca si medicul este om si are dreptul de a gresi si ca pacientul ar trebui sa fie indemnizat indiferent daca accidentul se poate imputa doctorului sau nu, precum în alte tari europene unde deviza este “Nu blamati doctoral, indemnizati pacientul”. Daca în tara noastra nu se va proceda la fel medicii suspectati de malpraxis si pacientii afectati risca sa se confrunte ani întregi în procese de pe urma carora sa nu aiba niciunul de câstigat. Reprezentantii Colegiului Medicilor din Cluj-Napoca spun ca este prea devreme pentru a face alte declaratii în afara celor facute de Colegiul National al Medicilor.
Decizia ministrului Eugen Nicolaescu pare a avea un fundament solid deoarece în ultimii ani cazurile grave de malpraxis din România s-au înmultit simtitor. Ca si o definitie, malpraxisul este o eroare medicala, care aduce prejudicii pacientului si pentru care personalul medical implicat raspunde civil pentru greselile sale. Cel mai recent caz este cel al unui copil care s-a nascut la un spital din Bucuresti cu mai multe handicapuri pentru ca, conform acuzatiilor parintilor, mama nu ar fi fost asistata la nastere. În acest caz, cea mai severa sanctiune a fost suspendarea temporara din activitate a unuia dintre medicii gasiti vinovati. Cel mai mediatizat caz din România a fost cel al doctorului Naum Ciomu din 2004. Medicul a fost obligat, în urma unui proces, la plata a 125.000 euro daune morale si 9.866 lei daune materiale, suma care reprezinta cea mai mare despagubire pentru malpraxis stabilita pâna acum în România. Anual ajung în justitie în medie doua sau trei cazuri de malpraxis, câstigate aproape mereu de catre victime.
Generali Asigurari este prima companie de asigurari care a introdus pe piata româneasca acest produs: asigurarea de raspundere civila profesionala a medicilor si a cadrelor medicale. În anul 2000, împrumutând din experienta grupului, Generali Asigurari a creat acest produs, care mai târziu a fost preluat si adaptat si de alte societati de asigurare. Pentru ca a fost prima societate care avea în portofoliu acest produs, în 2002 a avut exclusivitate pe piata româneasca pentru a încheia acest tip de asigurare, care la vremea respectiva era optionala. În 2002, compania Generali a fost singura societate autorizata de catre Colegiul Medicilor sa încheie asigurari de malpraxis. Începând cu anul 2003 au primit autorizare si alti asiguratori. În 2006, încheierea unei astfel de asigurari a devenit obligatorie prin lege, atunci fiind adoptata legea 95/2006, declara Adrian Crisan, directorul de agentie al sucursalei Generali din judetul Cluj.
Andreea Mitrica
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 956 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.