Gheorghe Boca: „Comuna Poieni este raiul investitorilor”
“Avem probleme mari cu drumurile, iar starea lor nu este deloc bună”. “Am impus o taxă de mediu de 25 de lei pe an, deoarece era necesară comunei“Oferim teren gratuit investitorilor dacă ştim că localnicii vor avea un loc de muncă”, a declarat primarul comunei Poieni, Gheorghe Boca
Rep.: Ce alte probleme prioritare au fost în atenţia primăriei, dar nu au putut fi realizate?
B.G.: O primă problemă ar fi asfaltarea drumurilor din Morlaca. Noi avem fonduri puse deoparte, însă mai avem nevoie de bani, deoarece lucrarea este costisitoare. Am făcut cereri pentru a primi sprijin din partea Consiliului Judeţean şi sperăm să obţinem fonduri. CJ Cluj ne-a comunicat să începem lucrările, pentru că vom primi şi banii, însă noi aşteptăm obţinerea acestora ca să fim siguri că nu rămânem cu lucrarea nefinalizată. Totuşi, nu doar în Morlaca sunt probleme. Celelalte drumuri din comună sunt la fel de proaste. Am cerut ajutoare de urgenţă, dar încă nu am primit nimic, deşi am avea nevoie de bani, pentru că avem 30 de kilometri de drumuri comunale care sunt doar pietruite. Când sunt inundaţii, apa spală uliţele, iar uneori nici cu tractorul nu poţi trece. Acum vrem să introducem canalizarea la Bologa, să asfaltăm drumurile comunale din Poieni şi din Valea Drăganului. De asemenea, mai lucrăm la o investiţie de apă potabilă la Valea Drăganului, care este realizată în proporţie de 60%. Acum am stopat lucrările şi urmează să le continuăm cu bani din fondurile europene. Mai avem un proiect care se referă la zona turistică a comunei.
Rep.: Cum colaboraţi, în calitate de primar, cu membrii Consiliului Local pentru a rezolva problemele comunei?
B.G.: Situaţia este bună. Nu pot să spun că am avut probleme sau divergenţe majore. Au fost ceva discuţii mai aprinse când am impus o taxă de mediu, pentru că trebuie să ecologizăm zona si să fim mai serioşi. Am închis şi o groapă de gunoi, deoarece era neconformă cu standardele europene, dar unii consilieri nu au fost de acord cu această taxă, cu toate că era de doar 25 lei pe an, de familie. Eu doar am vrut să păstrez comuna curată, ca să nu mai arunce localnicii deşeurile în râu. Nu am introdus această taxă pentru mine, ci pentru comună, deoarece era necesară.
Rep.: În ce stadiu sunt şcolile şi căminele culturale din comună? Au acestea nevoie de renovări?
B.G.: Căminele sunt într-o stare bună, unele dintre ele chiar foarte bună. Nu pot să spun că avem probleme deosebite cu acestea, deoarece sunt renovate. La Morlaca mai trebuie să renovăm o sală de nunţi şi vrem să începem cu acoperişul, pentru este într-o stare de degradare accentuată. În ceea ce priveşte şcolile, acestea sunt într-o stare bună. Avem două şcoli mari, una în Valea Drăganului şi una în Poieni, în fiecare unitate de învăţământ studiază aproximativ 150 de elevi. La Morlaca am avut o şcoală cu clasele I-VIII, dar am înţeles că, din acest an, va fi doar pentru elevii claselor I-IV. La Poieni şi în Valea Drăganului sunt condiţii foarte bune, acestea fiind dotate cu internet, calculatoare şi mobilier.
Rep.: Cum reuşeşte comuna Poieni să atragă investitorii?
B.G.: Primăria are nişte spaţii pe care ne-am gândit să le acordăm unor investitori care ar putea oferi locuri de muncă oamenilor din această zonă. Am vorbit şi cu membrii consiliului şi am convenit să dăm şi gratuit aceste terenuri, numai să putem ajuta localnicii să îşi găsească de lucru. Deocamdată nu s-au ocupat aceste terenuri, dar noi ne punem speranţele în turism. Avem un proiect în lucru şi vrem să concesionăm 100 de hectare în zona Lacului Floroiu, o zonă care nu a fost exploatată până acum.
Rep.: Cu ce probleme se confruntă localnicii din comuna Poieni?
B.G.: Principala problemă ar fi infrastructura şi locurile de muncă. În ultimul timp s-au făcut destul de multe restructurări de personal aici în comună, iar oamenii au nevoie de un loc de muncă. Sincer, nu credeam că va ajunge criza şi în zona noastră, dar se pare că locuitorii simt puternic lipsa banilor. Patronii care au fabrici de exploatare lemnoasă au început să reducă din angajaţi deoarece nu mai au bani pentru plata salariilor. Bătrânii trăiesc din pensie, iar tineretul a plecat din zona noastră la oraş. În Valea Drăganului au mai rămas tineri care lucrează la cariere, de aceea insistăm să facem turism, tocmai pentru a le oferi locuri de muncă tinerilor. Nu vrem ca aceştia să părăsească zona şi să rămână în comună doar vârstnicii.
Rep.: Cum este bugetul din anul 2009 faţă de anii trecuţi şi în ce scopuri este folosit?
B.G.: Este mai scăzut decât în anii trecuţi şi am avut o reducere de aproximativ patru miliarde de lei vechi. Aceşti bani ne-ar fi fost de ajutor, însă, din păcate, nu i-am primit anul acesta. Pentru investiţii serioase şi având în vedere că sunt opt sate în această localitate, bugetul este cam mic. Totuşi, mai primim fonduri şi de la autorităţile judeţene, care ne spriină în realizarea unor proiecte. De exemplu, există o localitate care are doar 1600 de locuitori şi primeşte jumătate faţă de cât primim noi, în timp ce comuna noastră are aproape 6000 de oameni. Este şi normal ca acea localitate să se descurce mai bine decât noi din punct de vedere financiar.
Rep.: Cum vedeţi viitorul acestei comune?
B.G.: Cred că ne vom putea construi un viitor mai bun, dacă vom putea pune în valoare zonele turistice din această comună. Îmi pun speranţa în turism şi în locurile frumoase pe care le avem. Acestea ar trebui puse în valoare deoarece nu mai există multe locuri naturale şi îngrijite în această ţară. Cu toate că avem exploatări de piatră şi de lemn, acestea sunt trecătoare şi nu cred că vor contribui prea mult la viitorul comunei. Probabil şi investitorii ar putea să contribuie la un viitor mai bun, dar tind să cred că turismul ne-ar ajuta mai mult.
Beatrice Golondzac
Reporter: Cum aţi descrie, în câteva cuvinte, comuna Poieni?
Boca Gheorghe: Comuna Poieni se întinde pe aproximativ 20.000 de hectare, iar la ultimul recensământ au fost înregistraţi 5802 locuitori. Conform Monitorului Oficial, comuna este formată din opt sate: Lunca Vişagului, Tranişu, Valea Drăganului, Poieni, Şerbeşti, Bologa, Morlaca şi Hodişu.
Rep.: Care sunt principalele realizări pe care le-aţi obţinut în timpul mandatului de primar?
B.G.: Sunt la primul mandat, dar am reuşit să realizez deja câteva lucruri importante pentru comună. În ceea ce priveşte proiectele, am reuşit să modernizez o bază sportivă unde s-au cheltuit aproximativ şapte miliarde de lei vechi, am realizat terasamentul pentru drumul comunal din Morlaca, pe o rază de doi kilometri şi urmează să şi asfaltăm acest drum. De asemenea, am mai construit o şosea de aproape patru kilometri pentru căruţe, tractoare şi utilaje agricole, drum paralel cu E60, pentru a nu încurca circulaţia de pe artera principală. Noi, ca primărie, avem obligaţia de a le oferi localnicilor un drum ca acesta. Am reuşit să mai fac nişte regularizări de cursuri de ape unde au fost probleme. Apa a distrus câteva drumuri şi am intervenit cu utilaje pentru a încerca repararea acestora. În spatele primăriei am făcut o împrejmuire şi o modernizare la sala de nunţi din Poieni, aceasta nefiind într-o stare tocmai bună.
Boca Gheorghe: Comuna Poieni se întinde pe aproximativ 20.000 de hectare, iar la ultimul recensământ au fost înregistraţi 5802 locuitori. Conform Monitorului Oficial, comuna este formată din opt sate: Lunca Vişagului, Tranişu, Valea Drăganului, Poieni, Şerbeşti, Bologa, Morlaca şi Hodişu.
Rep.: Care sunt principalele realizări pe care le-aţi obţinut în timpul mandatului de primar?
B.G.: Sunt la primul mandat, dar am reuşit să realizez deja câteva lucruri importante pentru comună. În ceea ce priveşte proiectele, am reuşit să modernizez o bază sportivă unde s-au cheltuit aproximativ şapte miliarde de lei vechi, am realizat terasamentul pentru drumul comunal din Morlaca, pe o rază de doi kilometri şi urmează să şi asfaltăm acest drum. De asemenea, am mai construit o şosea de aproape patru kilometri pentru căruţe, tractoare şi utilaje agricole, drum paralel cu E60, pentru a nu încurca circulaţia de pe artera principală. Noi, ca primărie, avem obligaţia de a le oferi localnicilor un drum ca acesta. Am reuşit să mai fac nişte regularizări de cursuri de ape unde au fost probleme. Apa a distrus câteva drumuri şi am intervenit cu utilaje pentru a încerca repararea acestora. În spatele primăriei am făcut o împrejmuire şi o modernizare la sala de nunţi din Poieni, aceasta nefiind într-o stare tocmai bună.
Rep.: Ce alte probleme prioritare au fost în atenţia primăriei, dar nu au putut fi realizate?
B.G.: O primă problemă ar fi asfaltarea drumurilor din Morlaca. Noi avem fonduri puse deoparte, însă mai avem nevoie de bani, deoarece lucrarea este costisitoare. Am făcut cereri pentru a primi sprijin din partea Consiliului Judeţean şi sperăm să obţinem fonduri. CJ Cluj ne-a comunicat să începem lucrările, pentru că vom primi şi banii, însă noi aşteptăm obţinerea acestora ca să fim siguri că nu rămânem cu lucrarea nefinalizată. Totuşi, nu doar în Morlaca sunt probleme. Celelalte drumuri din comună sunt la fel de proaste. Am cerut ajutoare de urgenţă, dar încă nu am primit nimic, deşi am avea nevoie de bani, pentru că avem 30 de kilometri de drumuri comunale care sunt doar pietruite. Când sunt inundaţii, apa spală uliţele, iar uneori nici cu tractorul nu poţi trece. Acum vrem să introducem canalizarea la Bologa, să asfaltăm drumurile comunale din Poieni şi din Valea Drăganului. De asemenea, mai lucrăm la o investiţie de apă potabilă la Valea Drăganului, care este realizată în proporţie de 60%. Acum am stopat lucrările şi urmează să le continuăm cu bani din fondurile europene. Mai avem un proiect care se referă la zona turistică a comunei.
Rep.: Cum colaboraţi, în calitate de primar, cu membrii Consiliului Local pentru a rezolva problemele comunei?
B.G.: Situaţia este bună. Nu pot să spun că am avut probleme sau divergenţe majore. Au fost ceva discuţii mai aprinse când am impus o taxă de mediu, pentru că trebuie să ecologizăm zona si să fim mai serioşi. Am închis şi o groapă de gunoi, deoarece era neconformă cu standardele europene, dar unii consilieri nu au fost de acord cu această taxă, cu toate că era de doar 25 lei pe an, de familie. Eu doar am vrut să păstrez comuna curată, ca să nu mai arunce localnicii deşeurile în râu. Nu am introdus această taxă pentru mine, ci pentru comună, deoarece era necesară.
Rep.: În ce stadiu sunt şcolile şi căminele culturale din comună? Au acestea nevoie de renovări?
B.G.: Căminele sunt într-o stare bună, unele dintre ele chiar foarte bună. Nu pot să spun că avem probleme deosebite cu acestea, deoarece sunt renovate. La Morlaca mai trebuie să renovăm o sală de nunţi şi vrem să începem cu acoperişul, pentru este într-o stare de degradare accentuată. În ceea ce priveşte şcolile, acestea sunt într-o stare bună. Avem două şcoli mari, una în Valea Drăganului şi una în Poieni, în fiecare unitate de învăţământ studiază aproximativ 150 de elevi. La Morlaca am avut o şcoală cu clasele I-VIII, dar am înţeles că, din acest an, va fi doar pentru elevii claselor I-IV. La Poieni şi în Valea Drăganului sunt condiţii foarte bune, acestea fiind dotate cu internet, calculatoare şi mobilier.
Rep.: Cum reuşeşte comuna Poieni să atragă investitorii?
B.G.: Primăria are nişte spaţii pe care ne-am gândit să le acordăm unor investitori care ar putea oferi locuri de muncă oamenilor din această zonă. Am vorbit şi cu membrii consiliului şi am convenit să dăm şi gratuit aceste terenuri, numai să putem ajuta localnicii să îşi găsească de lucru. Deocamdată nu s-au ocupat aceste terenuri, dar noi ne punem speranţele în turism. Avem un proiect în lucru şi vrem să concesionăm 100 de hectare în zona Lacului Floroiu, o zonă care nu a fost exploatată până acum.
Rep.: Cu ce probleme se confruntă localnicii din comuna Poieni?
B.G.: Principala problemă ar fi infrastructura şi locurile de muncă. În ultimul timp s-au făcut destul de multe restructurări de personal aici în comună, iar oamenii au nevoie de un loc de muncă. Sincer, nu credeam că va ajunge criza şi în zona noastră, dar se pare că locuitorii simt puternic lipsa banilor. Patronii care au fabrici de exploatare lemnoasă au început să reducă din angajaţi deoarece nu mai au bani pentru plata salariilor. Bătrânii trăiesc din pensie, iar tineretul a plecat din zona noastră la oraş. În Valea Drăganului au mai rămas tineri care lucrează la cariere, de aceea insistăm să facem turism, tocmai pentru a le oferi locuri de muncă tinerilor. Nu vrem ca aceştia să părăsească zona şi să rămână în comună doar vârstnicii.
Rep.: Cum este bugetul din anul 2009 faţă de anii trecuţi şi în ce scopuri este folosit?
B.G.: Este mai scăzut decât în anii trecuţi şi am avut o reducere de aproximativ patru miliarde de lei vechi. Aceşti bani ne-ar fi fost de ajutor, însă, din păcate, nu i-am primit anul acesta. Pentru investiţii serioase şi având în vedere că sunt opt sate în această localitate, bugetul este cam mic. Totuşi, mai primim fonduri şi de la autorităţile judeţene, care ne spriină în realizarea unor proiecte. De exemplu, există o localitate care are doar 1600 de locuitori şi primeşte jumătate faţă de cât primim noi, în timp ce comuna noastră are aproape 6000 de oameni. Este şi normal ca acea localitate să se descurce mai bine decât noi din punct de vedere financiar.
Rep.: Cum vedeţi viitorul acestei comune?
B.G.: Cred că ne vom putea construi un viitor mai bun, dacă vom putea pune în valoare zonele turistice din această comună. Îmi pun speranţa în turism şi în locurile frumoase pe care le avem. Acestea ar trebui puse în valoare deoarece nu mai există multe locuri naturale şi îngrijite în această ţară. Cu toate că avem exploatări de piatră şi de lemn, acestea sunt trecătoare şi nu cred că vor contribui prea mult la viitorul comunei. Probabil şi investitorii ar putea să contribuie la un viitor mai bun, dar tind să cred că turismul ne-ar ajuta mai mult.
Beatrice Golondzac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 3554 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii